Connect with us

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Mecanismul de condiționare a fondurilor UE de statul de drept trebuie să fie preventiv, iar beneficiarii să nu aibă de suferit

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Fondurile europene vor fi condiționate de respectarea statului de drept, însă este absolut necesar ca beneficiarii finali să nu aibă de suferit, a spus vineri eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D).

Declarațiile sale au survenit după ce negociatorii Parlamentului European și președinția germană a Consiliului UE au ajuns joi la un acord considerat “istoric” cu privire la condiționarea acordării fondurilor europene de criteriul respectării statului de drept.

Comisia de Control Bugetar a Parlamentului European (CONT) – a cărei Membră sunt – a ajuns la un acord cu reprezentanții Consiliului Uniunii Europene privind condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept. Pe tot parcursul acestei dezbateri, poziția mea a fost consecventă. E un pas important, dar sunt două aspecte fundamentale pe care vreau să le subliniez: Acest mecanism ar trebui să fie unul preventiv, și nu represiv. Domeniul de aplicare se referă la valorile fundamentale, dar și la fraude fiscale, precum și la încălcări ale independenței judiciare. Comisia Europeană va fi cea care va monitoriza situația fiecărui Stat Membru, iar acest mecanism va trebui ca în primul rând să încerce să îndrepte situațiile de încălcare a statului de drept“, a spus Crețu, într-o postare pe Facebook.

Europarlamentarul român a detaliat și modul în care se va desfășura procedura

“Comisia identifică încălcarea statului de drept și trimite notificarea Statului Membru, care are la dispoziție 3 luni pentru a reacționa. Acest mecanism NU trebuie să afecteze beneficiarii finali ai fondurilor europene, care nu pot fi ținuți responsabili pentru acțiunile politice ale Guvernelor naționale. Comisia Europeană trebuie să găsească cele mai potrivite metode astfel încât să evite o situație neplăcută pentru proiectele care sunt deja în curs de implementare”, a explicat ea.

“Sper ca acest mecanism de condiționalitate să contribuie la buna gestiune financiară a viitorului Cadru Financiar Multianual (Bugetul UE pentru 2021-2027), dar în același timp să protejeze cetățenii și investițiile atât de necesare pentru îmbunătățirea vieții lor”, a conchis Crețu.

Țările UE care nu respectă statul de drept vor risca să piardă accesul la fondurile UE, în temeiul acestui acord provizoriu încheiat joi de negociatorii Parlamentului și Consiliului, informează și Parlamentul European într-un comunicat transmis CaleaEuropeană.ro și în care explică principalele prevederi ale acordului.

Acordul provizoriu între Parlament și Consiliu se bazează pe orientările politice furnizate de liderii UE în cadrul reuniunii lor din 17-21 iulie 2020 când au ajuns la un acord istoric privind un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 de 1.074 de miliarde de euro și un fond de redresare de 750 de miliarde de euro. Acum, acordul privind mecanismul statului de drept va fi supus aprobării ambelor instituții. Negocierile au fost dificile în contextul în care președinția germană a Consiliului, care susține un astfel de mecanism, a întâmpinat probleme în rândul statelor membre, îndeosebi Ungaria și Polonia, care se simt vizate de un astfel de instrument în contextul procedurilor lansate de UE la adresa Budapestei și Varșoviei pentru riscul încălcării statului de drept. În ce o privește, România, prin vocea președintelui Klaus Iohannis, a transmis în mai multe rânduri că este de acord ca fondurile europene să fie condiționate de statul de drept.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu a propus înființarea unui Centru de Demografie al UE: Reducerea populației UE are un impact negativ semnificativ asupra piețelor forței de muncă

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu a propus înființarea unui Centru de Demografie al UE, care are va monitoriza problemele demografice la nivel european și va înregistra tendințele în ceea ce privește evoluția populației Europei.

”Consider că este absolut necesar ca autoritățile cu putere de decizie să discute cu tinerii pentru a afla care sunt motivele pentru care nu doresc să aibă copii și ce i-ar putea determina să-și schimbe decizia, iar Centrul European de Demografie ar fi un instrument important în colectarea informațiilor atât la nivel european, cât și cel național”, a subliniat europarlamentarul într-un mesaj publicat pe Facebook.

Ea și-a exprimat îngrijorarea față de faptul că în fiecare an, ”populația României scade cu câte 95.000 de locuitori. Pierderea este colosală, raportată la totalul de 19 milioane de locuitori”.

Crețu a semnalat că ”reducerea populației UE are un impact negativ semnificativ asupra piețelor forței de muncă, sistemelor de protecție socială și finanțelor publice din Europa, în special pe termen lung”.

În acest context, europarlamentarul a explicat că ”centrul va oferi o analiză factuală, obiectivă, fiabilă și comparabilă la nivel european cu privire la scăderea natalității, îmbătrânirea populației și tendințele demografice emergente, cu scopul de a menține reziliența, coeziunea UE, precum și competitivitatea în tranziția verde și digitală”.

În egală măsură, centrul ”ar putea sprijini în continuare eforturile instituțiilor europene prin intermediul unui forum de experți, pentru a include considerații demografice în propunerile de politici prin consolidarea resurselor și a informațiilor, care abordează provocările demografice și sunt dispersate și nu prezintă suficientă coerență la nivelul UE”, consideră Corina Crețu.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Instituțiile statului trebuie să protejeze oamenii de influența știrilor false și a fenomenului dezinformării

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu reiterează importanța implicării instituțiilor statului în protejarea cetățenilor de știrile fase, în contextul în care fenomenul dezinformării s-a accentuat considerabil, românii informându-se din ce în ce mai mult din rețelele sociale, care sunt cele mai expuse la dezinformare. 

Într-o postare pe pagina de Facebook, Corina Crețu a făcut referire la datele unui sondaj realizat de INSCOP, conform căruia mai mult de jumătate dintre români, respectiv 51,6%, afirmă că posturile de televiziune sunt principala lor sursă de informare. În urma acestora, cu un procent de 28,3%, se află cei care obțin informații de pe rețelele sociale.

Dintre participanții la sondaj, 43% sunt de părere că rețelele de socializare sunt cele mai expuse la dezinformare și la răspândirea știrilor false. De asemenea, un număr semnificativ de respondenți – 28,3% în mare măsură și 17,4% în foarte mare măsură – au subliniat că au fost expuși personal la știri false.

„În lumina evenimentelor recente, marcate de provocări ample, fenomenul dezinformării s-a accentuat considerabil, exercitând o influență semnificativă asupra abilității oamenilor de a lua decizii în baza unor informații corecte. Acest lucru poate avea consecințe nefaste, atât la nivel social, cât și la nivel economic, politic, sau chiar al sănătății publice prin influențarea greșită a oamenilor asupra acestor subiecte importante. Având în vedere aceste cifre, instituțiile statului trebuie să protejeze oamenii de influența știrilor false și a fenomenului dezinformării, cu precădere pe cei mai vulnerabili și pe cei din mediul rural”, a transmis fostul comisar european în mesajul său. 

Potrivit deputatului european, la nivel european, au fost adoptate mai multe propuneri legislative care să protejeze cetățenii UE de propagandă sau știri false: „Spre exemplu, Actul European privind Libertatea Media va oferi protecţie jurnalismului independent şi va asigura pluralitatea media, în contextul în care platformele mari au o putere imensă în ceea ce priveşte diseminarea de informație, şi alegerea conținutului acesteia.”

„Totodată, prin adoptarea Actului European privind Inteligența Artificială, imaginile, înregistrările audio sau video artificiale sau manipulate trebuie să fie etichetate clar ca atare, pentru a oferi posibilitatea consumatorilor să discearnă între o informație reală sau una falsă”, a mai adăugat aceasta.

„În lumina riscurilor asociate cu dezinformarea, este esențial să ne informăm din surse credibile și să cultivăm un spirit critic în evaluarea informațiilor. În final, accesul la informații corecte este un pilon al societății moderne și o condiție prealabilă a progresului”, a conchis Corina Crețu.

Continue Reading

Corina Crețu

PE a aprobat raportul politicii de coeziune 2014-2020, negociat în numele S&D de Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională: Nicio regiune nu trebuie lăsată în urmă

Published

on

© European Union, 2024 - Source: EP

Eurodeputatul Corina Creţu, fost comisar european pentru politică regională, a anunţat că, la finalul sesiunii plenare de la Strasbourg, a fost votat Raportul referitor la politica de coeziune pentru perioada 2014-2020.

“În calitate de negociator-şef din partea S&D, am subliniat faptul că politica de coeziune este principala politică de investiţii a Uniunii Europene, contribuind la realizarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale în întreaga Uniune. Investiţiile din cadrul politicii de coeziune la nivelul global al UE au avut un impact pozitiv fără precedent asupra regiunilor, oraşelor şi zonelor insulare, rurale, de frontieră şi îndepărtate în perioada exerciţiului financiar 2014-2020”, a transmis Crețu, într-un comunicat.

Investiţiile din cadrul politicii de coeziune la nivelul global al UE au avut un impact pozitiv fără precedent asupra regiunilor, oraşelor şi zonelor insulare, rurale, de frontieră şi îndepărtate în perioada exerciţiului financiar 2014-2020.

“În mod direct sau indirect, toate statele membre ale UE au resimţit efectele pozitive ale finanţării prin intermediul acestui instrument iar rezultatele multitudinii de proiecte locale confirmă rolul indispensabil al investiţiilor regionale şi locale realizate prin politica de coeziune”, a scris Corina Creţu, vineri pe Facebook.

 

Ea a mai spus că abordarea politicii de coeziune prin investiţii cu priorităţi multiple, combinată cu gestiunea partajată, au contribuit la sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri), susţinerea cercetării şi a inovării, digitalizare, dezvoltarea rurală, îmbunătăţirea infrastructurii urbane, dezvoltarea turismului sustenabil, a infrastructurii de transport, investiţii în cultură şi educaţie, asistenţa medicală, politicile sociale, implementarea proiectelor transfrontaliere, tranziţia energetică, eficienţa energetică, realizarea obiectivelor de climă şi mediu.

“Menţionez doar câteva realizări ale politicii de coeziune în perioada 2014-2020. Au fost susţinute, la nivel european, circa 2,2 milioane de întreprinderi până la sfârşitul anului 2022, ceea ce a dus la crearea a 370 000 de locuri de muncă. Mai mult, 550 000 de gospodării au fost eficientizate energetic din banii politicii de coeziune. 29 de milioane de europeni sunt acum mai puţin expuşi inundaţiilor datorită investiţiilor din instrumentul de coeziune. Remarcă faptul că sprijinul acordat din cadrul politicii de coeziune a permis, de asemenea, creşterea numărului de persoane care beneficiază de o aprovizionare mai bună cu apă (8,3 milioane de locuitori europeni până la sfârşitul anului 2022) şi de o gestionare mai bună a deşeurilor municipale”, a mai punctat eurodeputatul român.

Aceasta a adăugat că, în calitate de comisar european pentru Politica Regională (2014-2019), de la începutul mandatului, a aprobat 53 proiecte majore.

Ea s-a referi în primul rând la 40 de proiecte fazate – adică proiecte începute în perioada 2007 – 2013, dar a căror finalizare a fost realizată în perioada 2014-2020 – faza a II-a având o valoare eligibilă de 3,1 miliarde de euro”.

“Politica de coeziune, în special prin Fondul social european (FSE) şi prin Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor, a sprijinit măsuri reuşite în domeniul ocupării forţei de muncă, al incluziunii sociale şi al educaţiei şi formării profesionale, astfel, până la sfârşitul anului 2022, aproximativ 6,8 milioane de europeni şi-au găsit un loc de muncă, iar 10,2 milioane de persoane au obţinut o calificare, la nivel european. În ceea ce priveşte România, în calitate de Comisar European pentru Politica Regională (2014-2019), de la începutul mandatului meu, am aprobat 53 proiecte majore. Mă refer în primul rând la 40 de proiecte fazate – adică proiecte începute în perioada 2007 – 2013, dar a căror finalizare am aprobat să se facă cu bani din perioada 2014-2020 – faza a II-a având o valoare eligibilă de 3,1 miliarde de euro”, a mai scris Corina Creţu.
Ea a enumerat şi câteva dintre aceste proiecte.
„- Autostrada Câmpia Turzii -Târgu Mureş – cu o cofinanţare europeană de aproape 250 de milioane de euro;
– Reabilitarea tronsonului de cale ferată Radna-Gurasada-Simeria – cu 1,3 miliarde de euro sprijin financiar european;
– Linia de metrou M6 (Gara de Nord – Aeroportul Otopeni) – cu finanţare europeană de aproape 520 milioane de euro pentru construcţia secţiunii 1 Mai – Tokyo;
– extinderea sistemului naţional de cadastru, în valoare de peste 310 milioane de euro;
– proiecte de modernizare a infrastructurii de apă în judeţele Hunedoara, Alba, Vrancea şi Galaţi;
Ultimele 4 proiecte majore depuse de Romania la finalul 2018, pe care le-am semnat au fost:
– modernizarea centurii ocolitoare a Bucureştiului – prin extinderea mai multor segmente ale acesteia, dublarea numărului de benzi pe ambele sensuri şi construirea unei secţiuni de 51 km în partea de sud. Valoarea cofinanţării europene pentru acest proiect de infrastructură rutieră atât de necesar pentru capitala României este de 1 miliard de euro.
– modernizarea magistralei 2 de metrou – Berceni – Pipera. Proiectul prevede achiziţia de garnituri de metrou noi şi reconstruirea şinelor, precum şi modernizarea infrastructurii electrice şi sanitare de-a lungul liniei subterane de 19 km a metroului, în valoare de în valoare de aproape 100 de milioane de euro.
– Protejarea şi reabilitarea zonelor de coastă prin a cărui implementare se urmăreşte prevenirea şi gestionarea eroziunii costiere de-a lungul liniei costiere a Mării Negre, în special în zona judeţului Constanţa. Proiectul prevede lucrări la digurile ce separă plajele, lucrări de dragare şi de realimentare a nisipului pe plajele afectate. Co-finanţarea europeană este de 600 de milioane de euro.
– Iar cel de-al patrulea proiect pe care l-am aprobat în 2 aprilie 2019 pentru România vizează dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu apă şi a apelor uzate în judeţul Timiş, în beneficiul a peste 380.000 de locuitori. Sprijinul financiar european pentru acest proiect este de peste 135 de milioane de euro.
– În 2018 am aprobat o cofinanţare în valoare de 1,3 miliarde de euro pentru reabilitarea infrastructurii feroviare pe porţiunea Radna-Gurasada-Simeria”, a punctat eurodeputata.
Aceasta şi-a exprimat speranţa că „România va continua să implementeze proiecte majore din cadrul bugetului politicii de coeziune, astfel încât fiecare cetăţean român să poată simţi sprijinul Uniunii Europene”.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
SCHENGEN9 hours ago

Raportul privind viitorul pieței unice prezentat liderilor UE cere stabilirea în 2024 a unui termen clar pentru intrarea României în Schengen pe cale terestră

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării

ROMÂNIA10 hours ago

Am discutat în Qatar despre investiții majore în infrastructură, energie, agricultură, anunță Marcel Ciolacu. Va fi creat un grup comun de lucru care să identifice proiecte concrete și de interes pentru ambele părți

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Ursula von der Leyen face apel la “trezirea Europei în materie de securitate și apărare” în fața regimurilor autoritare: Ameninţarea războiului nu este iminentă, dar nu este imposibilă

ROMÂNIA DIGITALĂ11 hours ago

ICI București a lansat NFT Museum în cadrul Digital Innovation Summit Bucharest

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Ministrul german de externe, vizită în Israel după atacul Iranului. Annalena Baerbock face apel la ”prudență și responsabilitate” pentru a preveni un scenariu imprevizibil

ROMÂNIA11 hours ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA12 hours ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

NATO13 hours ago

Instrument-prototip de evaluare a percepțiilor sociale privind reziliența societală dezvoltat de echipa de cercetători a Universității București, primit cu mare interes de Grupul de Protecție Civilă al NATO

ROMÂNIA14 hours ago

Colaborare Cluj – Eindhoven în domeniu inovării și IT. Primarul Emil Boc: Fiecare oraș dorește să își consolideze avantaje competitive. În cazul nostru, un avantaj de necontestat este reprezentat de universități

ROMÂNIA11 hours ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA12 hours ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA15 hours ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ1 day ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ1 day ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO6 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

NATO1 week ago

“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic

Trending