Connect with us

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, mesaj către liderii europeni reuniți la Bruxelles: ”Dacă bugetul UE nu este adoptat cu celeritate, 100.000 de proiecte riscă să nu mai fie terminate pe fonduri europene”

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) și-a exprimat joi speranța că reuniunea Consiliului European de joi și de vine va face pași concreți înspre adoptarea Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027.

Într-o postare pe Facebook, fostul comisar european pentru politică regională a amintit că apelul său inițial ”a fost ca adoptarea acestuia să se realizeze pe perioada Președinției României la Consiliul UE – ceea ce, așa cum știți, nu s-a întâmplat, în ciuda faptului că țara noastră nu ar fi avut decât de câștigat”.

”Concret, în proiectul de Buget înaintat de Comisia Europeană și asupra căruia am lucrat alături de colegii mei, România are prevăzută o alocare de 31 miliarde EUR pentru politica de coeziune, ceea ce înseamnă cu 8% mai mult faţă de perioada 2014 – 2020. De altfel, rezoluția pe care am adoptat-o chiar săptămâna trecută în Parlamentul European (pregătit să negocieze cu Consiliul de aproape un an) avertizează că, din cauza întârzierilor, există riscul ca planul de investiții UE pentru 2021-2027 să nu fie convenit la timp cu Consiliul”, a mai scris Crețu.

Eurodeputatul român, membru în Comisiile REGI și CONT din Parlamentul European, mai precizează că din studiile Comisiei Europene reiese că dacă bugetul UE nu este adoptat cu celeritate, din prima zi a anului 2021 aproximativ 100.000 de proiecte riscă să nu mai poată fi terminate pe fonduri europene, datorită întârzierilor.

”Sper să nu ajungem în această situație, care în fond ar afecta toate statele europene, și să vedem că în Consiliul de săptămâna aceasta se va avansa pe tema Bugetului”, a conchis Corina Crețu.

Potrivit propunerii de buget a Comisiei Europene, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere cu 8% a fondurilor și reprezintă echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.

Comisia Europeană și Parlamentul European au solicitat, săptămâna trecută, țărilor UE să cadă de urgență la un acord asupra poziției de negociere pentru bugetul UE pe termen lung, în condițiile în care Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

În propunerea sa de buget cifrat la peste 1.000 de miliarde de euro pentru șapte ani publicată în mai 2018, Comisia Europeană a luat în calcul o cotă de 1,11% din venitul național brut pentru fiecare stat membru. Parlamentul European a cerut o alocare 1,3%, un procent care pare nefezabil, în timp ce țările UE au venit la disputa tradițională între contributori și beneficiară.

Germania, sprijinită de Olanda și de Suedia, ar dori să limiteze viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 la 1% din Venitul Naţional Brut al UE, sub nivelul de 1,11% (circa 1.100 de miliarde de euro) propus de Comisia Europeană, în timp ce principalele state beneficiare ale bugetului UE, îndeosebi cele din Est, nu vor reducerea fondurilor destinate politicilor agricolă comună și de coeziune.

Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele contributoare nete şi beneficiare nete, însă situația este complicată și mai mult de procesul de retragere a Marii Britanii din UE, un stat contributor net la bugetul Uniunii. Mai mult, statele beneficiare nete se tem că noile priorităţi pentru viitorul cadru financiar multianual – precum migraţia, apărarea sau mediul -, ceea ce ar diminua alocările pentru politicile tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună.

Un alt obstacol este propunerea Comisiei Europene de a condiţiona accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, propunere dezaprobată de unele ţări est-europene. De pildă, Ungaria, stat împotriva căruia Parlamentul European a activat articolul 7 pentru riscul încălcării statului de drept, a avertizat că va vota împotriva bugetului UE dacă fondurile alocate vor fi supuse unui criteriu precum statul de drept.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Prin scopul și rezultatele sale, programul Erasmus reprezintă întru totul spiritul de “unitate în diversitate” al Uniunii Europene

Published

on

© Facebook.com/Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D), susținător al programului Erasmus+, salută inițiativa Comisiei Europene de a crește cu 12% bugetul alocat acestui program emblematic al Uniunii Europene.

”Prin scopul și rezultatele sale, programul Erasmus reprezintă întru totul spiritul de “unitate în diversitate” al Uniunii Europene – ajungând, în scurt timp de la lansarea sa, parte a identității europene”, transmite Corina Crețu pe pagina de Facebook.

Fostul comisar european invită toate universitățile din România să profite din plin de oportunitățile pe care le oferă programul Erasmus+, ”prin intermediul căruia putem asigura, împreună, dezvoltarea cunoașterii și a competențelor de care avem nevoie pentru a răspunde provocărilor cu care ne confruntăm astăzi și care se profilează în viitor. ”

Potrivit Corinei Crețu, inovarea va avea, în acest sens, ”un rol definitoriu, iar rețelele construite prin programul Erasmus reprezintă unul dintre motoarele inovării.”

De asemenea, deputatul european informează că aproximativ 4 milioane de europeni au beneficiat de acest program, ”obiectivul fiind acela de a ajunge la situația în care 20% din numărul total al absolvenților să fi parcurs parte a studiilor într-o țară străină.”

”Erasmus+ este, așadar, un excelent instrument de combatere a intoleranței și a atitudinilor radicale – care reprezintă, de fiecare dată, piedici în dezvoltarea profesională a cetățenilor oricărei țări”, a conchis această în mesajul său.

Citiți și: Parlamentul European a votat pentru majorarea bugetului cu 100 de milioane de euro pentru două programe emblematice ale Uniunii Europene: Erasmus+ și Horizon 2020


Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014.

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membră în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu susține în continuare investițiile UE pentru o mai bună pregătire și prevenție în caz de inundații care pot provoca victime umane

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu își menține propunerea privind alocarea unei sume importante gestionării dezastrelor naturale în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, potrivit unei postări pe Facebook.

Anul trecut, pe 12 noiembrie, fostul comisar pentru politică regională prezenta, în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European, declarația Comisiei Europene privind inundațiile din Europa, subliniind ,,nevoia continuă de a investi pentru o mai bună pregătire și o mai bună prevenție”, în contextul în care mai multe persoane își pierduseră viața. 

,,Având in vedere schimbările climatice tot mai acute la care asistam, îmi mențin propunerea ca in exercițiul financiar 2021-2027 sa se aloce o suma importantă dezastrelor naturale, care sa fie acordate cu o mai mare flexibilitate și rapiditate statelor membre și cetățenilor aflați in nevoie”, scrie Corina Crețu.

Potrivit acesteia, în perioada actuală de programare, aproape 8 miliarde de euro, bani din politica de coeziune, sunt alocate pentru măsuri ce vizează adaptarea la schimbările climatice și prevenirea riscurilor, aceasta fiind o decizie clară a UE de a ajuta regiunile să devină mai reziliente pentru a putea face față provocărilor, inclusiv celor generate de dezastre naturale.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, îngrijorată de situația politică de la Chișinău: Sper ca drumul european al Republicii Moldova să nu fie afectat

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Corina Crețu comentează demiterea prin moțiune de cenzură a Guvernului pro-european de la Chișinău, pe care o caracterizează drept ,,o situație delicată”, și punctează faptul că ,,interesul cetățeanului trebuie să primeze”. 

,,Mă îngrijorează situația politică de la Chișinău și sper ca drumul european al Republicii Moldova să nu fie afectat. Ar fi păcat ca, în toți acești ani de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană, cetățenii de peste Prut să nu beneficieze pe deplin de avantajele acestui progres semnificativ”, scrie eurodeputatul pe pagina sa de Facebook. 

Aceasta reamintește că, în 2013, îmi anunțam în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg susținerea totală pentru semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană – pe care îl consider a fi un garant al reformelor și progresului democratic al Republicii Moldova, iar anul trecut, aflându-se la Chișinău, își exprima speranța că ,,Republica Moldova va reuși să îndeplinească criteriile de aderare la Uniunea Europeană cât mai curând posibil”. 

,,Este o situație delicată, dar sper să se înțeleagă faptul că interesul cetățeanului trebuie să primeze, astfel încât acestuia să îi fie asigurată stabilitatea, predictibilitatea și siguranța zilei de mâine”, a punctat Corina Crețu. 

Guvernul Maia Sandu a picat, după cinci luni de la învestire, în urma moțiunii de cenzură depuse de partenerii de coaliție, socialiștii președintelui Igor Dodon. Moțiunea de cenzură depusă de PSRM a primit sprijinul deputaților din Partidul Democrat (PD), care a părăsit guvernarea în iunie, trecând cu 63 de voturi

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending