Connect with us

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, mesaj către liderii europeni reuniți la Bruxelles: ”Dacă bugetul UE nu este adoptat cu celeritate, 100.000 de proiecte riscă să nu mai fie terminate pe fonduri europene”

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) și-a exprimat joi speranța că reuniunea Consiliului European de joi și de vine va face pași concreți înspre adoptarea Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027.

Într-o postare pe Facebook, fostul comisar european pentru politică regională a amintit că apelul său inițial ”a fost ca adoptarea acestuia să se realizeze pe perioada Președinției României la Consiliul UE – ceea ce, așa cum știți, nu s-a întâmplat, în ciuda faptului că țara noastră nu ar fi avut decât de câștigat”.

”Concret, în proiectul de Buget înaintat de Comisia Europeană și asupra căruia am lucrat alături de colegii mei, România are prevăzută o alocare de 31 miliarde EUR pentru politica de coeziune, ceea ce înseamnă cu 8% mai mult faţă de perioada 2014 – 2020. De altfel, rezoluția pe care am adoptat-o chiar săptămâna trecută în Parlamentul European (pregătit să negocieze cu Consiliul de aproape un an) avertizează că, din cauza întârzierilor, există riscul ca planul de investiții UE pentru 2021-2027 să nu fie convenit la timp cu Consiliul”, a mai scris Crețu.

Eurodeputatul român, membru în Comisiile REGI și CONT din Parlamentul European, mai precizează că din studiile Comisiei Europene reiese că dacă bugetul UE nu este adoptat cu celeritate, din prima zi a anului 2021 aproximativ 100.000 de proiecte riscă să nu mai poată fi terminate pe fonduri europene, datorită întârzierilor.

”Sper să nu ajungem în această situație, care în fond ar afecta toate statele europene, și să vedem că în Consiliul de săptămâna aceasta se va avansa pe tema Bugetului”, a conchis Corina Crețu.

Potrivit propunerii de buget a Comisiei Europene, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere cu 8% a fondurilor și reprezintă echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.

Comisia Europeană și Parlamentul European au solicitat, săptămâna trecută, țărilor UE să cadă de urgență la un acord asupra poziției de negociere pentru bugetul UE pe termen lung, în condițiile în care Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

În propunerea sa de buget cifrat la peste 1.000 de miliarde de euro pentru șapte ani publicată în mai 2018, Comisia Europeană a luat în calcul o cotă de 1,11% din venitul național brut pentru fiecare stat membru. Parlamentul European a cerut o alocare 1,3%, un procent care pare nefezabil, în timp ce țările UE au revenit la disputa tradițională între contributori și beneficiari.

Germania, sprijinită de Olanda și de Suedia, ar dori să limiteze viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 la 1% din Venitul Naţional Brut al UE, sub nivelul de 1,11% (circa 1.100 de miliarde de euro) propus de Comisia Europeană, în timp ce principalele state beneficiare ale bugetului UE, îndeosebi cele din Est, nu vor reducerea fondurilor destinate politicilor agricolă comună și de coeziune.

Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele contributoare nete şi beneficiare nete, însă situația este complicată și mai mult de procesul de retragere a Marii Britanii din UE, un stat contributor net la bugetul Uniunii. Mai mult, statele beneficiare nete se tem că noile priorităţi pentru viitorul cadru financiar multianual – precum migraţia, apărarea sau mediul – ar diminua alocările pentru politicile tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună.

Un alt obstacol este propunerea Comisiei Europene de a condiţiona accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, propunere dezaprobată de unele ţări est-europene. De pildă, Ungaria, stat împotriva căruia Parlamentul European a activat articolul 7 pentru riscul încălcării statului de drept, a avertizat că va vota împotriva bugetului UE dacă fondurile alocate vor fi supuse unui criteriu precum statul de drept.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Comisarul european pentru coeziune m-a asigurat că România nu va pierde bani din exercițiul financiar 2014-2020. Mai avem 25% din aceste fonduri

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Creţu a anunţat, marţi, că România mai are de cheltuit 25% din totalul de fonduri europene alocate pentru exerciţiul financiar 2014-2020 până în luna decembrie şi că în urma unei întrevederi avute cu Elisa Ferreira, comisar european pentru coeziune şi reforme, a primit asigurări că România nu va pierde bani.

“M-am bucurat să o întâlnesc astăzi pe succesoarea mea în cadrul Comisiei Europene, doamna Elisa Ferreira, comisar european pentru Coeziune şi Reforme. În cadrul întâlnirii am discutat despre măsurile planificate de DG REGIO pentru a ajuta România să absoarbă fondurile europene neutilizate. Reamintesc faptul că România mai are de cheltuit 25% totalul de fonduri europene alocate pentru exerciţiul financiar 2014-2020 până în decembrie anul curent. În acest context, doamna comisar Ferreira m-a asigurat că România nu va pierde bani, în sensul că în această perioadă Comisia împreună cu autorităţile române lucrează la identificarea proiectelor ce nu pot fi terminate până în decembrie, urmând ca acestea să fie fazate şi să primească automat fonduri europene pentru lucrări efectuate şi după 2023, dar din sumele alocate României pentru Bugetul 2021-2027”, a scris Corina Creţu, fost comisar european pentru politică regională în perioada 2014-2019, într-o postare pe Facebook.

 

Potrivit europarlamentarului, în această categorie vor intra, cel mai probabil, în principal proiecte de modernizare a căilor ferate şi autostrăzilor care înregistrează întârzieri majore în realizare şi implementare.

Corina Creţu a mai arătat că i-a propus comisarului Ferreira să iniţieze discuţii în cadrul Comisiei Europene pentru extinderea termenelor de depunere a proiectelor şi implementarea PNRR-urilor, dat fiind faptul că un număr mare de state membre se află în întârziere cu depunerea cererilor de plată.

“Am fost informată, în acest context, că Planul de Redresare şi Rezilienţă este în curs de renegociere, în primul rând pentru a se acorda o cotă mai mare pentru instrumentul RePowerEU, adică pentru acordarea de ajutoare pentru populaţie pentru a face faţă exploziei preţurilor la energie şi pentru o cotă mai mare acordată investiţiilor în energia regenerabilă. La final am trecut în revistă obiectivele şi priorităţile pe care le-am demarat în perioada în care am ocupat funcţia de Comisar European pentru Politică Regională şi care au fost continuate de Comisarul Ferreira, aşa încât nicio regiune să nu rămână în urmă. Am fost încântată să aflu impresiile pozitive ale doamnei Comisar ca urmare a vizitelor efectuate în România, la Bucureşti, Alba-Iulia şi Petroşani”, a subliniat Corina Creţu.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu a discutat cu comisarul european pentru sănătate despre lupta împotriva cancerului și penuria de medicamente antivirale din farmacii

Published

on

© Corina Crețu / Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) a avut miercuri, în marja sesiunii plenare a Parlamentului European de la Strasbourg, o întrevedere cu Stella Kyriakides, comisarul european pentru sănătate și siguranța alimentară, discuțiile concentrându-se pe lupta împotriva cancerului și penuria de medicamente antivirale din farmacii.

“Am felicitat-o pe doamna Comisar Kyriakides pentru noua abordare a Uniunii Europene în ceea ce privește depistarea cancerului – screening amplificat și superior calitativ pe care a lansat-o în luna septembrie 2022, care pune accentul pe depistarea cancerelor într-un stadiu incipient. Noua recomandare va sprijini statele membre să asigure faptul că 90% din populația UE care se califică pentru screening vizând depistarea cancerului de sân, de col uterin și colorectal, vor beneficia de această examinare până în 2025. Mă bucură faptul că noua abordare extinde screeningul organizat și pentru depistarea cancerului pulmonar, de prostată și cel gastric”, a scris Corina Crețu, pe Facebook, după întrevedere.

Potrivit europarlamentarului român, combaterea cancerului este o prioritate pentru Comisia Europeană, instituție care a alocat 4 miliarde de euro pentru Planul European de Combatere a Cancerului

“Pentru a asigura implementarea acestuia, comisara Kyriakides și-a propus să facă turul statelor membre ale UE”, a subliniat Crețu.

“Regret că numai în 2020 au fost diagnosticate cu cancer aproximativ 2,7 milioane de persoane care trăiesc în UE și peste 1,3 milioane de persoane și-au pierdut viața din cauza acestei boli”, a adăugat ea.

Corina Crețu și-a încheiat mesajul cu un apel către toate persoanele care se califică pentru screening “să-și facă această examinare, să nu amâne controalele medicale pentru că depistarea timpurie a cancerului poate salva vieți”.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, la 33 de ani de la Revoluția Română: Cu trecerea timpului, jertfa românilor din decembrie 1989 capătă o semnificație tot mai mare

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) a afirmat luni, la 33 de ani de la Revoluția Română din decembrie 1989 care a dus la căderea comunismului, că jertfa românilor care au căzut victime capătă o semnificație și mai mare mare cu trecerea timpului, referindu-se la beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană și la NATO de care se bucură acum țara noastră.

“Se împlinesc, zilele acestea, 33 de ani de la prăbușirea regimului comunist din România. Peste o mie de români au căzut victime represaliilor, dintre care câteva sute și-au pierdut viața. Cu trecerea timpului, jertfa lor capătă o semnificație tot mai mare. Mulțumită lor și celor care au avut curajul să înfrunte un aparat de stat represiv, astăzi trăim în libertate și suntem membri ai NATO și ai Uniunii Europene. Dincolo de nemulțumirile inerente privind tranziția si crizele cu care ne confruntam, ne bucurăm astăzi de dreptul de a circula liber, de a ne stabili, de a munci și de a învăța oriunde dorim în Europa”, a scris Crețu, într-o postare pe Facebook.

“Lor le datorăm mult din ceea ce este România astăzi”, a continuat ea.

Potrivit eurodeputatul român, în memoria victimelor și în numele generațiilor viitoare, trebuie să ducem mai departe speranțele de atunci ale poporului român.

“Responsabilitatea e a noastră, iar orice pas înapoi este o întinare a idealurilor care ne-au animat pe toți la finele anului 1989 și pentru care ei au dat totul. Nu vă vom uita niciodată!”, a conchis Corina Crețu.

Continue Reading

Facebook

U.E.16 mins ago

Op-ed | Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE: De ce achiziționarea de muniție împreună va contribui la instaurarea unei păci juste în Ucraina

NATO24 mins ago

Bogdan Aurescu, la reuniunea miniștrilor de externe “B9”: Prima conferință la nivel înalt privind securitatea la Marea Neagră va avea loc pe 13 aprilie, la București

SUA27 mins ago

UE condamnă arestarea unui jurnalist american în Rusia și critică ”disprețul sistematic” pe care Moscova îl manifestă față de libertatea presei

NATO41 mins ago

România solicită ca actuala prezență militară americană să constituie baza de referință pentru o postură permanentă a forțelor SUA: Avem deja suficiente dovezi că ceea ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA1 hour ago

Secretarul american al apărării l-a primit la Pentagon pe omologul român: Parteneriatul strategic dintre SUA și România nu a fost niciodată mai puternic

U.E.2 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, vizită în Suedia, țara care deține președinția Consiliului UE și care este ținută în șah de Turcia și Ungaria privind aderarea la NATO

NATO2 hours ago

Turcia a ratificat aderarea Finlandei la NATO. Statul scandinav are acum cale liberă să devină al 31-lea aliat nord-atlantic, în timp ce Suedia mai așteaptă

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Politica de coeziune a UE: Comisia Europeană aprobă o contribuție de 166 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de apă și de ape uzate în România

POLITICĂ17 hours ago

PSD marchează 130 de ani de la crearea primului partid social democrat în România printr-un eveniment la care participă Marcel Ciolacu și Frans Timmermans, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene

ROMÂNIA18 hours ago

Ministrul de Interne a discutat cu ambasadoarea SUA despre acceptarea României în Programul Visa Waiver: Ar reprezenta o recunoaștere a statutului de partener strategic al SUA

COMISIA EUROPEANA21 hours ago

Ursula von der Leyen dorește o “reducere a riscurilor, nu o decuplare a UE de China”: Relațiile vor fi definite de modul cum Beijingul se raportează la războiul lui Putin. Echilibrul de putere în relația cu Rusia este în favoarea Chinei

MAREA BRITANIE1 day ago

Regele Charles al III-lea, la Berlin: Regatul Unit și Germania “sunt alături” de Ucraina în “apărarea libertății și suveranității” în fața unei agresiuni neprovocate

ROMÂNIA2 days ago

VIDEO Klaus Iohannis, la summitul pentru democrație organizat de SUA: România este un cap de pod al democraţiei în regiunea noastră. Vom continua să protejăm ce am realizat

ROMÂNIA4 days ago

Înainte de vizita șefului Consiliului European la Chișinău, Charles Michel și Klaus Iohannis condamnă tentativele Rusiei de a destabiliza R. Moldova și promit tot sprijinul din partea UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Șeful Consiliului European susține creșterea sprijinului UE pentru fermierii români: România a jucat un rol esențial care a adus venituri vitale Ucrainei

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu: România va apăra suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova și nu vom avea liniște până când nu se va vindeca definitiv de boala rusească

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Președintele Consiliului European vizitează Centrul operațional de coordonare al Poliției de Frontieră: Trebuie să luăm o decizie cât mai rapidă privind aderarea României la Schengen

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis se așteaptă că încrederea românilor în UE să revină după aderarea la Schengen: “Dacă e război la graniță și mai vine un refuz pe Schengen, este de înțeles că românii își pierd puțin răbdarea”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, către șeful Consiliului European: Respingerea aderării României la Schengen, o palmă dată Uniunii Europene. Această problemă trebuie rezolvată cât mai repede

POLITICĂ4 days ago

Marcel Ciolacu, cu ocazia Centenarului Constituției României Întregite: Este timpul să ne adaptăm vremurilor și să garantăm o reprezentare corectă a femeilor în societate și politică

Team2Share

Trending