Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) și-a exprimat joi speranța că reuniunea Consiliului European de joi și de vine va face pași concreți înspre adoptarea Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027.
Într-o postare pe Facebook, fostul comisar european pentru politică regională a amintit că apelul său inițial ”a fost ca adoptarea acestuia să se realizeze pe perioada Președinției României la Consiliul UE – ceea ce, așa cum știți, nu s-a întâmplat, în ciuda faptului că țara noastră nu ar fi avut decât de câștigat”.
”Concret, în proiectul de Buget înaintat de Comisia Europeană și asupra căruia am lucrat alături de colegii mei, România are prevăzută o alocare de 31 miliarde EUR pentru politica de coeziune, ceea ce înseamnă cu 8% mai mult faţă de perioada 2014 – 2020. De altfel, rezoluția pe care am adoptat-o chiar săptămâna trecută în Parlamentul European (pregătit să negocieze cu Consiliul de aproape un an) avertizează că, din cauza întârzierilor, există riscul ca planul de investiții UE pentru 2021-2027 să nu fie convenit la timp cu Consiliul”, a mai scris Crețu.
Eurodeputatul român, membru în Comisiile REGI și CONT din Parlamentul European, mai precizează că din studiile Comisiei Europene reiese că dacă bugetul UE nu este adoptat cu celeritate, din prima zi a anului 2021 aproximativ 100.000 de proiecte riscă să nu mai poată fi terminate pe fonduri europene, datorită întârzierilor.
”Sper să nu ajungem în această situație, care în fond ar afecta toate statele europene, și să vedem că în Consiliul de săptămâna aceasta se va avansa pe tema Bugetului”, a conchis Corina Crețu.
Potrivit propunerii de buget a Comisiei Europene, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere cu 8% a fondurilor și reprezintă echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.
Comisia Europeană și Parlamentul European au solicitat, săptămâna trecută, țărilor UE să cadă de urgență la un acord asupra poziției de negociere pentru bugetul UE pe termen lung, în condițiile în care Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.
În propunerea sa de buget cifrat la peste 1.000 de miliarde de euro pentru șapte ani publicată în mai 2018, Comisia Europeană a luat în calcul o cotă de 1,11% din venitul național brut pentru fiecare stat membru. Parlamentul European a cerut o alocare 1,3%, un procent care pare nefezabil, în timp ce țările UE au revenit la disputa tradițională între contributori și beneficiari.
Germania, sprijinită de Olanda și de Suedia, ar dori să limiteze viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 la 1% din Venitul Naţional Brut al UE, sub nivelul de 1,11% (circa 1.100 de miliarde de euro) propus de Comisia Europeană, în timp ce principalele state beneficiare ale bugetului UE, îndeosebi cele din Est, nu vor reducerea fondurilor destinate politicilor agricolă comună și de coeziune.
Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele contributoare nete şi beneficiare nete, însă situația este complicată și mai mult de procesul de retragere a Marii Britanii din UE, un stat contributor net la bugetul Uniunii. Mai mult, statele beneficiare nete se tem că noile priorităţi pentru viitorul cadru financiar multianual – precum migraţia, apărarea sau mediul – ar diminua alocările pentru politicile tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună.
Un alt obstacol este propunerea Comisiei Europene de a condiţiona accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, propunere dezaprobată de unele ţări est-europene. De pildă, Ungaria, stat împotriva căruia Parlamentul European a activat articolul 7 pentru riscul încălcării statului de drept, a avertizat că va vota împotriva bugetului UE dacă fondurile alocate vor fi supuse unui criteriu precum statul de drept.