Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) a susținut marți o intervenție în Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului European (CONT) pe tema durabilității investițiilor în infrastructură, ocazie cu care a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să facă demersuri pentru a obține garanțiile necesare că investițiile din fonduri europene, cu precădere din Fondul de Dezvoltare Regională, sunt durabile.

“Cred că este o temă foarte importantă durabilitatea infrastructurii, până la urmă calitatea vieții europenilor, dar și imaginea Europei depinde de aceste lucruri. Sigur că aș vrea să spun, e limpede, că ani de zile creșterea, competitivitatea, ocuparea s-au realizat prin fonduri europene, deci prin eforturile bugetului european și e păcat, mare păcat, că aceste eforturi să fie subminate de cazurile pe care le-am discutat astăzi aici. Investițiile, știm foarte bine sunt implementate prin fondurile structurale, în special fondul de dezvoltare regională și vorbim în perioada 2000-2020 de 134 de miliarde de euro. Ce as vrea să spun este că toate cele spuse aici sunt adevărate și e păcat că investițiile sunt privatizate sau se schimbă destinația investițiilor sau pur și simplu anumite investiții nu durează. Este afectată viața cetățenilor și imaginea Uniunii Europene”, a spus Crețu, în cadrul dezbaterii.

Ea a subliniat că este necesară o concentrate mai mare pe durabilitatea investițiilor prin fondurile europene, în special prin dezvoltare regională.

“Mă bucur să văd în raport că majoritatea proiectelor care au fost auditate au obținut rezultate durabile cu beneficii directe în ceea ce privește ocuparea, crearea de locuri de muncă și productivitatea. Știm că în cadrul perioadei 2014-2020 au intervenit indicatori noi, dar eforturile suplimentare sunt necesare și aș vrea să vă spun de acum, Comisia ar trebui să fie mult mai flexibilă, dar să nu uităm că și implementarea programului e în responsabilitatea statelor membre și asta 100%”, a continuat aceasta.

Citiți și Eurodeputatul Corina Crețu: Succesul rețelei transeuropene de transport (TEN-T) va depinde de modul în care va reuși să conecteze infrastructura statelor membre din est de cea a țărilor din vestul UE

Potrivit Corinei Crețu, Comisia Europeană trebuie să fie mult mai strictă, când vine vorba de legislație, îndeosebi în ce privește diferențele în legislația națională.

“De exemplu, în Germania și Austria, știm că atunci când vine vorba de regularități, 20% din ele ar fi trebuit să fie detectate, dacă autoritățile naționale ar fi făcut verificările necesare la timp. Neregularitățile provin din diferite niveluri de proastă administrare, deci trebuie să găsim o cale de a ne asigura de durabilitatea investițiilor și întrebarea mea se referă la statutul negocierilor pe programele operaționale”, a mai afirmat eurodeputatul român cadrul dezbaterii menționate.

“Eu chiar cred că acum e o perioadă în care Comisia ar trebui să asiste statele membre la începutul acestei noi perioade de programare cu niște deadline-uri clare pentru a atinge obiectivele de durabilitate. După părerea mea, ar trebui să fie subiectul principal pentru perioada în care ne aflăm. O altă întrebare se referă la sancțiuni, la post-evaluare și cum e posibil pentru Parlamentul European să introducă astfel de verificări financiare“, a conchis ea.

Discrepanța de investiții în infrastructură între Europa Centrală și de Est și Europa Occidentală este de 1,15 trilioane de euro (1.150 de miliarde de euro), arată un studiu dedicat al Fondului Monetar Internațional prezentat anul trecut la Summitul Inițiativei celor Trei Mări din care fac parte 12 state membre ale UE riverane Mărilor Adriatică, Baltică și Neagră.

De peste un secol și jumătate, România și-a exprimat clar orientarea spre Europa și spre valorile sale, a afirmat duminică europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D), într-un mesaj adresat cu prilejul împlinirii a 162 de ani de la Unirea Principatelor Române.

“Astăzi se împlinesc 162 de ani de la Mica Unire. Așadar, de peste un secol și jumătate, România și-a exprimat clar orientarea spre Europa și spre valorile sale. Viziunea politică de atunci a permis României să devină ceea ce este astăzi. Să respectăm memoria celor care au realizat Unirea Principatelor, ducând mai departe idealurile lor: unitatea și responsabilitatea. Oricât de dificil ar fi, sper ca această pandemie să ne găsească mai puțin dezbinați și mai atenți la grijile celor din jur. Până la urmă, toți românii își doresc aceleași lucruri: un trai decent, servicii medicale de calitate, un sistem educațional performant, într-un cuvânt: un stat eficient. Este și idealul de la 1859”, a scris Crețu, pe Facebook.

În fiecare an, la 24 ianuarie, în întreaga ţară este sărbătorită Ziua Unirii Principatelor Române, fiind marcat momentul unirii Moldovei cu Ţara Românească (1859) sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român. La 1 decembrie 1918, ţelul comun de unire a românilor într-un singur stat a fost atins, prin Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. De asemenea, anul acesta se împlinesc și 200 de ani de la Revoluția din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, unul dintre evenimentele care au marcat începutul procesului de renaștere națională a României. 

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) a pledat vineri pentru adoptarea rapidă în România a legislației privind reglementarea muncii de la distanță în contextul unui vot dat în Parlamentul European ca pentru ca ”dreptul la deconectare” să devină unul fundamental.

“Această pandemie ne-a demonstrat tuturor cât de nocivă poate fi cultura ”prezenței permanente” pe care o poate solicita telemunca. Telemunca are avantajele sale certe, pentru că a permis păstrarea multor locuri de muncă. Însă trecerea în online a însemnat, pentru un număr alarmant de cetățeni europeni, un volum de muncă nesănătos: cazurile de extenuare, anxietate și boli psihice au crescut în această perioadă. Mulți psihologi europeni anunță chiar o criză a depresiei după ”coronacriză”, a spus Corina Crețu, într-o postare Facebook.

Ea a precizat că acesta este motivul pentru care a votat în Parlamentul European pentru limite clare ale telemuncii și pentru dreptul celor care lucrează pe calculator, de acasă, de a se ”deconecta” după orele de lucru fără a fi sancționați.

“Sper ca, astfel, să se poată restabili – măcar parțial – echilibrul dintre viața profesională și cea personală a multor dintre cei a căror activitate a trecut în online”, a completat europarlamentarul român.

“Îmi doresc ca România să implementeze cât mai rapid această legislație, astfel încât să fie protejată sănătatea psihică și fizică a celor care, în condițiile foarte dificile ale pandemiei, au făcut eforturi foarte mari pentru a munci de acasă, transformându-și fundamental programul, viața personală și cea de familie”, a conchis Corina Crețu.

Parlamentul European cere un act legislativ al Uniunii care să garanteze lucrătorilor dreptul de a se deconecta digital de la lucru fără repercusiuni negative.

Eurodeputații îi cer Comisiei Europene să propună o lege care să le permită persoanelor care lucrează digital să se deconecteze de la muncă în afara programului de lucru. Legislația ar mai trebui să stabilească cerințe minime pentru munca de la distanță și să clarifice condițiile de muncă, orele de lucru și perioadele de odihnă.

Reuniți în prima sesiune plenară din 2021, deputații europeni au votat această inițiativa legislativă a Parlamentului cu 472 voturi pentru, 126 împotrivă și 83 abțineri.

Potrivit eurodeputaților, utilizarea pe scară tot mai largă a instrumentelor digitale în scopuri profesionale a dus la apariția unei culturi de a fi „conectați în permanență”. Acest lucru are un impact negativ asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată a angajaților. Munca de acasă a fost esențială pentru a proteja anumite locuri de muncă și companii în timpul crizei generate de COVID-19. Totuși, efectele combinate ale unui program de lucru prelungit și ale unor exigențe mai mari au condus la creșterea numărului de cazuri de anxietate, depresie, epuizare și de alte probleme legate de sănătatea fizică și mentală.