Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) și-a prezentat vineri, într-un mesaj video publicat pe pagina sa de Facebook, bilanțul de activitate la un an și jumătate de la revenirea în Parlamentul European, subliniind că este raportor din partea grupului Socialiștilor și Democraților în mai multe comisii de specialitate pentru șapte rapoarte esențiale ale activității legislativului european.

“Activez în Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) și Comisia pentru Control Bugetar (CONT), devenind responsabilă – din partea Grupului S&D – asupra unui număr de șapte Rapoarte esențiale pentru activitatea Parlamentului European. Anul acesta am fost desemnată Raportor pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență al UE. Am fost și rămân interesată de soarta fondurilor europene în viitorul Cadru Financiar Multianual”, a spus ea, în mesajul său.

Fost comisar european pentru politică regională, Crețu a opinat că luna decembrie este “crucială pentru Bugetul Uniunii Europene pe termen lung (2021-2027)”, iar Consiliul European care se va întruni în 10-11 decembrie va hotărî soarta acestuia”.

“Dacă situația va fi deblocată, Bugetul va trebui aprobat de Parlamentul European în perioada imediat următoare, astfel încât fondurile europene să poată fi folosite de Statele Membre începând cu data de 1 ianuarie 2021”, a spus ea.

Crețu a menționat că în această perioadă dificilă este esențial dialogul.

“Comunicarea cu cetățenii reprezintă un aspect-cheie în activitatea mea. Este nu doar o responsabilitate, ci un adevărat crez pe care l-am purtat cu mine mereu”, a conchis ea.

De la revenirea sa în Parlamentul European, în iulie 2019, Corina Crețu a coordonat sau coordonează șapte rapoarte importante în activitatea legislativului european din Comisiile CONT și REGI: raportul privind bugetul anual al UE pentru 2020, raportul special cu privire la frauda în comerțul online, raportul special cu privire la migrație, raportul Băncii Europene de Investiții pentru anul 2018, raportul privind protejarea intereselor financiare ale UE pentru anul 2018 și raportul privind mecanismele de cooperare transfrontalieră și raportul privind controlul activității financiare a Băncii Europene de Investiții pentru anul 2019.

De asemenea, Crețu a fost numită raportor pe opinie al Comisiei REGI pentru Mecanismul de redresare și reziliență din cadrul programului Next Generation EU.

Nu în ultimul rând, în septembrie 2020, aceasta a fost numită raportor al Comisiei pentru control bugetar din Parlamentul European în ce privește eficiența utilizării de către statele membre a fondurilor UE disponibile prin intermediul Fondului de Solidaritate în cazul unor dezastre naturale.

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014.

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membru în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene în paralel cu un control riguros al folosirii acestora rămân obiectivele principale în cadrul dezbaterilor pe care le avem în Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) și în Comisia pentru Control Bugetar (CONT) din Parlamentul European, a anunțat joi eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D).

“Voi continua munca începută în calitate de Comisar European pentru ca regulamentele de accesare a fondurilor europene pentru perioada 2021-2027 să fie mult mai prietenoase pentru beneficiari”, a declarat Corina Crețu, amintind că în anul 2017, în calitate de comisar european pentru politică regională, a realizat obiectivul simplificării procedurilor de accesare a fondurilor europene.

“În luna decembrie, Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul ajunsesem, după lungi negocieri, la un acord cu privire la simplificarea regulamentului politicii de coeziune, reducând birocrația pentru beneficiari și, totodată, facilitând combinarea fondurilor structurale și de investiții cu Fondul European pentru Investiții Strategice (așa-numitul ”Plan Juncker”)”, a rememorat ea, într-o postare pe Facebook.

Una din primele măsuri ale mandatului de comisar european al Corinei Crețu a fost înființarea Grupului la Nivel Înalt pentru Simplificare, având ca obiectiv identificarea oportunităților de reducere a complexității normelor de atragere a fondurilor europene.

“În cadrul acestui Grup, am proiectat o politică de coeziune mai simplă, mai eficientă și mai flexibilă pentru perioada post-2020. Am susținut, în acest sens, necesitatea de a avea un singur set de reguli care să se aplice tuturor fondurilor europene”, a precizat ea.

“Cred că aceste măsuri vor fi realmente utile în viitorul Cadru Financiar Multianual, mai ales având în vedere actualul context, în care celeritatea este esențială. De fiecare dată am avut în vedere faptul că beneficiarii finali ai fondurilor europene sunt cetățenii. Aceasta este filosofia care îmi ghidează activitatea și în Parlamentul European, în Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI), unde voi căuta în continuare cele mai bune căi pentru a permite fondurilor europene să ajungă acolo unde e cel mai mult nevoie de ele”, a completat Crețu.

În ce privește România, o astfel de măsură este utilă în scopul accelerării absorbţiei de fonduri europene prin facilitarea implementării proiectelor pe toate Programele Operaţionale.

În perioada 2021-2027, România va beneficia de 47,5 de miliarde de euro fonduri europene prin intermediul Cadrului Financiar Multianual, cu accent pe politica de coeziune și politica agricolă comună, restul până la 80 miliarde de euro provenind din Mecanismul de Redresare și Reziliență și Fondul pentru o Tranziție Justă.

Controlul riguros al fondurilor europene reprezintă în continuare o temă de actualitate și de dezbatere după ce Polonia și Ungaria au decis blocheze adoptarea bugetului UE și a fondului de redresare, nefiind de acord cu corelarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, condiție pe care majoritatea statelor membre, inclusiv România, Comisia Europeană și Parlamentul European o susțin.

Uniunea Europeană va deveni mai puternică dacă va aduce fondurile europene mai aproape de nevoile reale ale oamenilor, susține fostul comisar european pentru politica regională, actualmente eurodeputat, Corina Crețu.

Într-o postare pe Facebook, fostul comisar amintește despre lansarea cu trei ani în urmă a serviciului de consiliere URBIS, în cadrul celui de-al treilea Forum al Orașelor care se desfășura la Rotterdam.

„Așa cum știți, Agenda Urbană a Uniunii Europene a reprezentat un reper foarte important al mandatului meu de Comisar European pentru Politică Regională. Și prin URBIS am urmărit să dezvolt infrastructura prin care orașele să poată fi implicate mai mult în elaborarea și implementarea politicilor europene. URBIS a contribuit la acest lucru, consolidând dimensiunea urbană a politicii de coeziune. Prin URBIS, orașele au avut posibilitatea să-și maximizeze investițiile, pentru a îmbunătăți viața cetățenilor. Am considerat întotdeauna că Uniunea Europeană va deveni mai puternică dacă va aduce fondurile europene mai aproape de nevoile reale ale oamenilor și am urmărit să fac tot ce am putut în acest sens, așa cum voi face și pe mai departe în Parlamentul European”, spune Corina Crețu.

De altfel, mai precizează fostul comisar european, săptămâna aceasta, în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European (REGI) și Intergrupul pentru Dezvoltarea Orașelor „vom discuta despre modalitățile de ajutorare a autorităților locale în a face față acestei crize sanitare, dar și despre întărirea rezilienței localităților în fața unor astfel de provocări”.

Potrivit acesteia, URBIS a fost conceput pentru a ajuta orașele să-și îmbunătățească strategia de investiții, să aducă proiectele și programele de investiții într-un stadiu de rentabilitate și să ofere sprijin în cadrul lucrărilor pregătitoare pentru platformele de investiții. URBIS a beneficiat, încă de la bun început, de expertiza Băncii Europene de Investiții, care a oferit serviciile sale de consultanță și de proiect. Totodată, URBIS a contribuit și la proiectarea cu o acuratețe mai mare a nevoilor orașelor în Cadrul Financiar Multianual (Bugetul UE) 2021-2027, astfel încât fondurile din politica de coeziune să poată fi atrase și gestionate direct de către orașe.