Connect with us

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D): Este nevoie de o reducere a poverii ”administrative asupra comerțului” și de ”eliminarea denaturării concurenței”

Published

on

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D), Raportor alternativ în Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului European (CONT) pentru Raportul privind măsurile de prevenire a fraudelor în comerțul online, a subliniat că este nevoie de o reducere a poverii ”administrative asupra comerțului” și de ”eliminarea denaturării concurenței, pentru a sprijini realizarea completă a pieței unice digitale”.

În cadrul discursului său susținut în fața membrilor Comisiei pentru Control Bugetar (CONT) din cadrul Parlamentului European, cu ocazia prezentării Raportului privind măsurile de prevenire a fraudelor în comerțul online, Corina Crețu a sublinait că nu ”există un schimb suficient între statele membre și nici ”acorduri de cooperare administrativă între statele membre și țările din afara UE.”

 

”Statisticile arată că cifra de afaceri europeană B2C (”Business to Consumers”) va atinge 621 de miliarde de euro în 2019, continuând să crească cu aproximativ 13%. Traducerea acestor cifre în E-PIB (care reprezintă ponderea PIB-ului din vânzările din comerțul online), a crescut de la 1,7% în 2013 la 3,46 % în 2019. De asemenea, mă bucur să observ că în timpul anului 2017, vânzările online au fost realizate într- una din cinci întreprinderi din UE-28. Aceasta înseamnă că ne apropiem de era economiei digitale într-un ritm foarte rapid”, a explicat europarlamentarul Corina Crețu.

Aceasta a semnalat că din ce în ce mai multe produse comercializate online, achiziționate de consumatorii europeni, provin din țările din afara Uniunii Europene. ”În consecință, datorită creșterii importurilor comercializate online în UE, colectarea TVA-ului și a taxelor de import pentru aceste bunuri ar trebui să aducă venituri considerabile statelor membre și bugetului UE”, a mai spus eurodeputatul român.

În pofida acestei fapt, Corina Crețu a atras atenția că realitatea arată cu totul altfel, precizând că ”nici măcar nu sunt disponibile estimări cu privire la TVA-ul și taxele vamale care nu au fost colectate la furnizarea de servicii transfrontaliere. Numai pentru mărfuri cu valoare scăzută livrate de țările din afara UE, Comisia a estimat pierderi de 5 miliarde de euro pe an”.

Făcând trimitere la mărfurile din afara blocului comunitar importate în UE, Corina Crețu a semnalat că TVA-ul este colectat doar pentru 35% dintre mărfurile importate prin operatorii poștali, în vreme ce nivelul colectării taxelor de import pentru aceste produse ajunge la doar 47%, urmările traducându-se prin pierderi de aproximativ 1.3 miliarde de euro/ an pentru sectorul public european.

Astfel, în ceea ce privește abordarea decalajului de percepere a TVA-ului, rezultat în urma vânzărilor de bunuri la distanță și livrări interne de bunuri, există pierderi de 2.6 – 3.8 miliarde de euro în Uniunea Europeană.

”Aceste date afectează nu numai bugetul UE, dar și credibilitatea UE. Ca membru al Parlamentului European, sunt foarte îngrijorată de rezultatele unui recent Eurobarometru, care arată că 7 din 10 europeni consideră că frauda împotriva bugetului UE se întâmplă frecvent”, a spus Corina Crețu, care a identificat câteva dintre problemele existene care conduc la fraude fiscale în comerțul online, oferind o serie de soluții pentru rezolvarea acestora.

Astfel, una dintre probleme identificate de europarlamentar este aceea că nu există suficient schimb de informații între statele membre, costatând în același timp lipsa unor acorduri de cooperare administrativă între statele membre UE și cele din afara Uniunii.

”Sugerez birourilor centrale de legătură responsabile de cooperare administrativă între statele membre să întreprindă o cooperare separată pentru Mini-ghișeul unic (M1SS) pentru TVA sau pentru vânzările la distanță. Sunt de acord cu recomandările Curții Europene de Conturi făcute Comisiei, acelea de a modifica formularele electronice pentru schimbul spontan de informații”, a spus Corina Crețu, făcând trimitere la un raport special nr.12/ 2019 al Curții Europene de Conturi.

Escrocii (autorii fraudelor) au construit rețele moderne și s-au organizat foarte bine pentru a găsi puncte slabe de intrare în UE și pentru a frauda bugetul Uniunii Europene, bugetul nostru! Până acum obișnuiam să alergăm după cei care fraudează, dar cred cu tărie că acum este momentul să le anticipăm mișcările!”, a mai spus Corina Crețu.

Atrăgând atenția că statele membre nu utilizează Eurofisc ca platformă de schimb de informații, Corina Crețu a mai subliniat că Eurofisc ar putea deveni o importantă bază de date europeană dacă statele se ”prind în joc”, punctând că ”statele UE ar trebui să își intensifice activitatea de audit”.

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014.

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membră în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Corina Crețu

Corina Crețu: Întârzierile de la linia de metrou M5 se pot repeta și în cazul liniei M6 spre aeroportul Otopeni, pentru care există deja bani de la UE

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Fostul comisar european pentru politica regională, Corina Crețu, actualmente eurodeputat, atrage atenția că întârzierile de la linia de metrou M5 se pot repeta și în cazul liniei M6 spre aeroportul Otopeni, pentru care UE a aprobat o finanțare de 520 milioane de euro în 2019. 

„Normalitatea care a venit mai târziu: linia de metrou M5. Din păcate, termenul pentru M6 rămâne încă necunoscut. Mă bucur că, în sfârșit, toți cei care locuim în București – precum și cei care vizitează Capitala – putem beneficia de deschiderea liniei de metrou M5. În 2017 am aprobat în calitate de Comisar European pentru Politică Regională suma de 252 milioane EUR din Fondul de coeziune, special pentru acest proiect. Atunci, finalizarea lucrărilor era prevăzută pentru iunie 2018. Așadar, sunt aproape doi ani și jumătate de întârziere”, amintește Corina Crețu. 

Fostul comisar subliniază, însă, că „dincolo de nerespectarea acestui termen (care nu este, din păcate, primul), cred că e important să privim către proiectele viitoare”, făcând referire la un proiect de infrastructură de transport urban asemănător, însă cu potențialul de a ridica Bucureștiul la nivelul altor capitale europene în ceea ce privește dezvoltarea rețelei de transport public cu conexiune spre marile aeroporturi. 

„În 2019 am aprobat 520 de milioane EUR pentru construcția liniei 6 de metrou, între zona 1 Mai și centrul comercial Băneasa (unde urmează să fie amplasată stația Tokyo), precum și pentru achiziționarea a douăsprezece garnituri de metrou, fiecare cu câte șase vagoane. În final, acest proiect ar urma să lege stația de metrou 1 Mai de Aeroportul Internațional Otopeni – ceea ce ar înscrie Bucureștiul în rândul marilor capitale europene, care au o infrastructură bine pusă la punct între aeroport și centrul orașului”, spune politicianul român. „Deocamdată, însă, nu e cunoscut niciun termen de finalizare”, adaugă Corina Crețu, exprimându-și speranța „ca bucureștenii să beneficieze și de această linie de metrou cât mai curând posibil, pentru că banii deja există”.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu, numită raportor al Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European privind utilizarea eficientă a Fondului de Solidaritate al UE

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Corina Crețu, eurodeputat din partea Pro România, a fost numită raportor al Comisiei pentru control bugetar din Parlamentul European în ce privește eficiența utilizării de către statele membre a fondurilor UE disponibile prin intermediul Fondului de Solidaritate în cazul unor dezastre naturale.

În calitate de raportor, europarlamentarul Corina Crețu va trebui să verifice cât de eficient au fost utilizate fondurile respective și cum poate Uniunea Europeană să se asigure în viitor că acest fond va răspunde urgențelor majore din domeniul sănătății publice, în contextul crizei COVID-19.

De altfel, raportul a fost inițiat de Corina Crețu.

Fondul de solidaritate a fost conceput pentru a răspunde dezastrelor naturale și pentru a ajuta regiunile grav afectate din statele membre ale UE, precum și țările candidate. Din 2002, fondul a fost utilizat ca răspuns la evenimente catastrofale, inclusiv inundații, incendii, cutremure, furtuni și secetă.

Ca răspuns la focarul COVID-19 și la necesitatea urgentă de a aborda criza de sănătate publică asociată, domeniul de aplicare al Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) a fost extins pentru a acoperi urgențele majore de sănătate publică.

Comisia CONT are mandatul de a examina cât de eficient au fost cheltuite fondurile și de a analiza modul în care controlul și echilibrul bugetar pot fi efectuate în situații de criză.

De la revenirea sa în Parlamentul European, în iulie 2019, Corina Crețu a coordonat sau coordonează alte șapte rapoarte importante în activitatea legislativului european: raportul privind bugetul anual al UE pentru 2020, raportul special cu privire la frauda în comerțul online, raportul special cu privire la migrație, raportul Băncii Europene de Investiții pentru anul 2018, raportul privind protejarea intereselor financiare ale UE pentru anul 2018 și raportul privind mecanismele de cooperare transfrontalieră și raportul privind controlul activității financiare a Băncii Europene de Investiții pentru anul 2019.

De asemenea, Crețu a fost numită raportor pe opinie al Comisiei REGI pentru Mecanismul de redresare și reziliență din cadrul programului Next Generation EU.

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014.

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membru în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu propune extinderea termenelor de acordare a fondurilor pentru redresare: România ar putea beneficia de trei ani în plus pentru a accesa fondurile nerambursabile

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D) a propus joi, în Parlamentul European, extinderea termenelor pentru acordarea banilor europeni prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene care pune la dispoziția statelor membre 672,5 de miliarde de euro pentru depășirea efectelor economice ale pandemiei.

“România ar putea beneficia de trei ani în plus pentru a accesa fondurile nerambursabile (…) Modificările pe care le-am depus sunt în beneficiul României, precum și a tuturor celorlalte State Membre”, a spus Crețu cu privire la această propunere.

În calitate de raportor din partea Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European (REGI), prin amendamentele pe care le-a depus, Corina Crețu a propus o serie de modificări la Regulamentul privind funcționarea Mecanismului de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene.

“Am solicitat ca termenele pentru accesarea granturilor – adică a fondurilor nerambursabile – să se prelungească. Astfel, cel puțin 60% din suma disponibilă pentru sprijinul nerambursabil ar trebui să fie accesat până la 31 decembrie 2024 (în loc de 2022, cum este prevăzut în actuala propunere), iar suma rămasă ar trebui să fie accesată până la 31 decembrie 2025 (în loc de 2024, cum este în actuala propunere). Tot până în 2025 am propus extinderea termenului limită pentru împrumuturile acordate statelor membre. Totodată, am definit mai clar direcțiile prioritare ale acestui mecanism: o atenție suplimentară ar trebui acordată tinerilor și femeilor”, a completat ea.

“Această pandemie a afectat asimetric diferite categorii sociale, iar tinerii și femeile i-au căzut cel mai adesea victime din punct de vedere economic. Urmează ca aceste amendamente să fie negociate, iar la finalul lunii septembrie să fie votate. Sper ca aceste modificări, care sunt în primul rând în beneficiul cetățenilor, să fie aprobate prin vot în Parlamentul European”, a conchis ea.

România va putea beneficia de o alocare de 79,9 miliarde de euro din planul uriaș de 1.824 de miliarde de euro aprobat de cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE pentru relansarea economiei în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Planul este compus dintr-un fond de redresare Next Generation EU (NGEU) de 750 de miliarde de euro și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027  (CFM) de 1.074 de miliarde de euro.

Dintre cele 79,9 miliarde de euro, 33,5 miliarde de euro vor proveni din instrumentul Next Generation, al cărui nucleu este Mecanismul de redresare și reziliență.

Conform documentului de concluzii adoptat de liderii UE, un procent de 70 % din granturile acordate prin Mecanismul de redresare și reziliență este angajat în anii 2021 și 2022. Restul de 30 % este pe deplin angajat până la sfârșitul anului 2023. Ca regulă generală, volumul maxim al creditelor pentru fiecare stat membru nu va depăși 6,8 % din VNB-ul său.

Fondurile din cadrul Next Generation EU vor fi generate de împrumuturile pe care Uniunea Europeană și le va asuma ca o datorie comună, iar ele vor fi acordate sub formă de granturi (subvenții nerambursabile) și împrumuturi. Creditele vor putea fi obținute de fiecare stat membru în parte, inclusiv România, la dobânzi mici, în baza rating-ului de creditare foarte bun al Comisiei Europene. Practic, fiecare stat membru va accesa împrumuturi cu același nivel al dobânzii, iar creditele vor trebui rambursate până la 31 decembrie 2058.

România va primi 16,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Cele 33,5 miliarde de euro atribuite României vor fi defalcate după cum urmează: 30,5 miliarde euro pentru Facilitatea pentru redresare și reziliență (nucleul acestui plan bazat pe reforme și investiții); 1,4 miliarde de euro pentru programul React-EU; 650 de milioane de euro în cadrul Fondului pentru dezvoltare rurală și 1 miliard de euro prin intermediul Fondului pentru o tranziție justă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending