Connect with us

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu propune extinderea termenelor de acordare a fondurilor pentru redresare: România ar putea beneficia de trei ani în plus pentru a accesa fondurile nerambursabile

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D) a propus joi, în Parlamentul European, extinderea termenelor pentru acordarea banilor europeni prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene care pune la dispoziția statelor membre 672,5 de miliarde de euro pentru depășirea efectelor economice ale pandemiei.

“România ar putea beneficia de trei ani în plus pentru a accesa fondurile nerambursabile (…) Modificările pe care le-am depus sunt în beneficiul României, precum și a tuturor celorlalte State Membre”, a spus Crețu cu privire la această propunere.

În calitate de raportor din partea Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European (REGI), prin amendamentele pe care le-a depus, Corina Crețu a propus o serie de modificări la Regulamentul privind funcționarea Mecanismului de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene.

“Am solicitat ca termenele pentru accesarea granturilor – adică a fondurilor nerambursabile – să se prelungească. Astfel, cel puțin 60% din suma disponibilă pentru sprijinul nerambursabil ar trebui să fie accesat până la 31 decembrie 2024 (în loc de 2022, cum este prevăzut în actuala propunere), iar suma rămasă ar trebui să fie accesată până la 31 decembrie 2025 (în loc de 2024, cum este în actuala propunere). Tot până în 2025 am propus extinderea termenului limită pentru împrumuturile acordate statelor membre. Totodată, am definit mai clar direcțiile prioritare ale acestui mecanism: o atenție suplimentară ar trebui acordată tinerilor și femeilor”, a completat ea.

“Această pandemie a afectat asimetric diferite categorii sociale, iar tinerii și femeile i-au căzut cel mai adesea victime din punct de vedere economic. Urmează ca aceste amendamente să fie negociate, iar la finalul lunii septembrie să fie votate. Sper ca aceste modificări, care sunt în primul rând în beneficiul cetățenilor, să fie aprobate prin vot în Parlamentul European”, a conchis ea.

România va putea beneficia de o alocare de 79,9 miliarde de euro din planul uriaș de 1.824 de miliarde de euro aprobat de cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE pentru relansarea economiei în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Planul este compus dintr-un fond de redresare Next Generation EU (NGEU) de 750 de miliarde de euro și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027  (CFM) de 1.074 de miliarde de euro.

Dintre cele 79,9 miliarde de euro, 33,5 miliarde de euro vor proveni din instrumentul Next Generation, al cărui nucleu este Mecanismul de redresare și reziliență.

Conform documentului de concluzii adoptat de liderii UE, un procent de 70 % din granturile acordate prin Mecanismul de redresare și reziliență este angajat în anii 2021 și 2022. Restul de 30 % este pe deplin angajat până la sfârșitul anului 2023. Ca regulă generală, volumul maxim al creditelor pentru fiecare stat membru nu va depăși 6,8 % din VNB-ul său.

Fondurile din cadrul Next Generation EU vor fi generate de împrumuturile pe care Uniunea Europeană și le va asuma ca o datorie comună, iar ele vor fi acordate sub formă de granturi (subvenții nerambursabile) și împrumuturi. Creditele vor putea fi obținute de fiecare stat membru în parte, inclusiv România, la dobânzi mici, în baza rating-ului de creditare foarte bun al Comisiei Europene. Practic, fiecare stat membru va accesa împrumuturi cu același nivel al dobânzii, iar creditele vor trebui rambursate până la 31 decembrie 2058.

România va primi 16,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Cele 33,5 miliarde de euro atribuite României vor fi defalcate după cum urmează: 30,5 miliarde euro pentru Facilitatea pentru redresare și reziliență (nucleul acestui plan bazat pe reforme și investiții); 1,4 miliarde de euro pentru programul React-EU; 650 de milioane de euro în cadrul Fondului pentru dezvoltare rurală și 1 miliard de euro prin intermediul Fondului pentru o tranziție justă.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Spațiul Educațional European este soluția viitorului. România trebuie să înțeleagă acest mesaj și să aloce 6% din PIB pentru educație

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Digitalizarea educației nu trebuie să lase niciun copil în urmă, iar spațiul european al educației trebuie să devină realitate, a susținut vineri eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D) în urma unui vot pe care l-a acordat în Parlamentul European asupra unei rezoluții adoptate de eurodeputați pentru a pune capăt decalajului digital în educația din întreaga Europă.

Am votat cu toată încrederea pentru consolidarea educației în România, la fel ca peste tot în Europa. Digitalizarea educației nu trebuie să lase niciun copil în urmă! Spațiul european al educației trebuie să devină realitate. Mi-am acordat votul, în Parlamentul European, pentru reducerea decalajului educațional la care, din păcate, suntem martori în acest moment și care a fost accentuat de actuala pandemie. Cifrele vorbesc de la sine: accesul la educația digitală a fost dificil chiar și în cele mai dezvoltate țări din lume, unde aproximativ 1 din 10 elevi a rămas în urmă cu școala. Iar în ceea ce privește țările mai puțin dezvoltate, doar un sfert dintre ele au reușit să ofere o formă de învățare la distanță”, a scris Crețu, pe Facebook.

 

În rezoluția adoptată, Parlamentul solicită triplarea programului european în domeniul educației, Erasmus+, dar și alocarea de resurse dedicate din planul european de relansare economică. Se are, de asemenea, în vedere îmbunătățirea cooperării și coordonării la nivelul UE în privința gestionării efectelor pandemiei asupra educației.

În motivarea votului său, Crețu citează și un studiu realizat în perioada stării de urgență, care arată că în România doar 59% din elevii din mediul rural au participat la ore online.

“Și 9 din 10 școli de la țară nu au laptopuri sau tablete care să permită învățarea la distanță. Evident, sunt multe implicații ale acestei situații – sunt efecte de natură emoțională, socială, de dezvoltare personală”, a spus ea.

“Prin votul pe care l-am dat în Parlamentul European, am solicitat Comisiei Europene să investească mult mai mult în echipamente și în conectivitate, în special în zonele rurale, dar și în instruirea profesorilor cu privire la modul de utilizare a noilor tehnologii. Toate aceste măsuri trebuie luate într-o manieră coordonată la nivelul Uniunii Europene, iar schimbul de bune practici educaționale trebuie să devină un automatism”, a mai completat Corina Crețu.

De altfel, votul Parlamentului European vine după ce Comisia Europeană a adoptat recent două inițiative care vor consolida contribuția educației și formării la redresarea UE în urma crizei provocate de coronavirus și vor sprijini construirea unei Europe verzi și digitale.

Creionând o viziune asupra Spațiului european al educației care va prinde formă până în 2025, Comisia a propus noi inițiative, mai multe investiții și o cooperare mai strânsă între statele membre pentru a-i ajuta pe toți europenii, de toate vârstele, să beneficieze de oferta bogată pusă la dispoziție de UE în materie de educație și formare. Comisia a adoptat, de asemenea, un nou Plan de acțiune pentru educația digitală, care reflectă învățămintele desprinse din criza provocată de coronavirus și schițează planul unui ecosistem educațional digital de înaltă performanță, cu competențe digitale dezvoltate pentru transformarea digitală.

Spațiul Educațional European este soluția viitorului, iar această criză a demonstrat-o foarte clar. România trebuie să înțeleagă acest mesaj și să investească mult mai mult în educație – și sper ca măcar acum, în al 11-lea ceas, cei 6% din PIB chiar să fie alocați educației (așa cum, de altfel, legea o cere). Acest gest ar fi un prim semnal că educația chiar a devenit o prioritate“, a conchis Corina Crețu.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Este nevoie de reciprocitate în relațiile UE-SUA. Vizele pentru români trebuie ridicate cât mai curând

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D) este de părere că este nevoie de reciprocitate în relația dintre UE și SUA și că vizele pentru cetățenii români trebuie ridicate cât mai curând, după ce Parlamentul European a votat o rezoluție prin care solicită Comisiei Europene să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația.

“Am votat, în Parlamentul European, în favoarea rezoluției care cere Comisiei Europene să suspende exonerarea obligației de a deține viză pentru cetățenii SUA – așa cum este stabilit în mecanism de reciprocitate. Așa cum știți, în acest moment, cetățenii români (alături de bulgari, croați și ciprioți) sunt obligați să dețină viză la intrarea în SUA, în timp ce toți cetățenii celorlalte State Membre nu au această obligație. Este, așadar, o situație disproporționată care trebuie să ia sfârșit. Sunt o susținătoare a principiului solidarității între membrii UE, și mă bucur să văd că majoritatea covârșitoare a colegilor mei din Parlamentul European gândesc la fel. Nu putem avea o dublă măsură”, a spus Crețu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

 

Europarlamentarul român a subliniat că dacă adoptată de Parlamentul European va fi susținută și de statele membre, “ar trebui ca în maximum 24 de luni, SUA să elimine vizele pentru români – altfel, Uniunea Europeană va impune vize cetățenilor americani”.

“Sper ca, prin decizia Parlamentului European, să asistăm la îndreptarea acestei situații, nefiind prima dată când legislativul european solicită această măsură – care în definitiv nu este altceva decât îndreptarea unei situații incorecte cu care s-au confruntat și românii atât de mulți ani”, a completat ea.

Rezoluția adoptată de Parlamentul European îndeamnă Comisia Europeană să prezinte un act juridic ce prevede suspendarea pentru o perioadă de douăsprezece luni a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA, după cum este stabilit în așa-numitul mecanism de reciprocitate.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu: Am votat în Parlamentul European pentru un mediu online mai sigur pentru cetățeni. Știrile false și discursul urii sunt nocive și induc panică

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Pandemia de coronavirus a demonstrat cât de nocive pot fi știrile false, discursul urii și dezinformarea, precum și conținuturile care pot induce panica în rândul cetățenilor, a afirmat miercuri eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D), subliniind că a “votat în Parlamentul European pentru un mediu online mai sigur pentru cetățeni”.

Eurodeputații au votat în această săptămână două “rapoarte de inițiativă legislativă” separate, în care i se solicită Comisiei Europene să abordeze și să combată deficiențele actuale din mediul online prin pachetul său de măsuri legate de Actul legislativ privind serviciile digitale, care urmează să fie prezentat în decembrie. 

Parlamentul solicită să se facă o diferență clară între conținutul ilegal și conținutul dăunător (regimul de răspundere juridică ar trebui să se aplice “conținutului ilegal” numai conform prevederilor din legislația europeană sau națională). Platformele nu ar trebui să folosească filtre de încărcare sau orice altă formă de control ex-ante pentru conținutul dăunător sau ilegal. Decizia finală privind caracterul legal sau ilegal al conținutului ar trebui să fie luată de un organism judiciar independent și nu la nivel privat, susțin eurodeputații. Conținutul dăunător, discursul de incitare la ură și dezinformarea ar trebui combătute prin obligații mai stricte în materie de transparență. De asemenea, cetățenii trebuie sprijiniți să dobândească și cunoștințe în domeniul mass-mediei și în cel digital în ceea ce privește diseminarea acestui tip de conținut.

“Prin votul pe care l-am acordat astăzi, am solicitat Comisiei Europene să combată aceste fenomene prin măsuri concrete și să aducă la zi normele europene privind comerțul online”, a mai spus Crețu, într-o postare pe Facebook, precizând că în calitate de raportor din partea Comisiei de Control Bugetar din Parlamentul European (CONT) pentru Raportul privind măsurile de prevenire a fraudelor în comerțul online, a militat entru combaterea mai strictă a acestor fenomene.

“Totodată, trebuie luate măsuri astfel încât cetățenii să poată înțelege și identifica mai ușor știrile care diseminează conținut dăunător și ilegal. Va trebui ca, de acum înainte, Uniunea Europeană să analizeze mai atent modul în care este generat conținutul personalizat, astfel încât acesta să nu se bazeze pe vulnerabilitățile personale, care în fond sunt caracteristice oricărui utilizator. E nevoie de mai multă transparență – cu precădere în privința politicilor de monetizare, iar acum e un bun moment să inițiem aceste schimbări atât de necesare. Votul de astăzi al Parlamentului European nu e unul îndreptat împotriva platformelor online, ci e unul care vizează protejarea utilizatorilor, a cetățenilor”, a mai spus ea.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Dragoș Pîslaru5 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, despre înscrierea pentru votul prin corespondență: Românii din străinătate ne-au demonstrat din nou că sunt foarte apropiați de „acasă”

U.E.5 hours ago

Eurobarometru: Situația economică, principala preocupare a cetățenilor UE în contextul pandemiei de COVID-19

ROMÂNIA8 hours ago

România a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru “anularea prevederilor problematice din Pachetul Mobilitate I”

ROMÂNIA9 hours ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu: România solicită tuturor statelor să respecte dreptul internaţional în mod strict

Cristian Bușoi11 hours ago

Pactul Ecologic European: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE: România trebuie să își seteze ținte curajoase, dar care să nu ducă la prăbușirea independenței energetice

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

Parlamentul European organizează prima Săptămână Europeană a Egalității de Gen

ROMÂNIA11 hours ago

COVID-19: Guvernul a aprobat acordul de împrumut cu UE în valoare de 4 mld. de euro pentru a reduce riscul de șomaj și pierderea veniturilor

ROMÂNIA11 hours ago

MApN: Încă doi militari români, răniți în Afganistan, vor fi transferați către Spitalul Militar ROL-3 din Baza Aeriană Bagram

NATO12 hours ago

Fregata “Regina Maria” participă la cea de-a treia misiune NATO din acest an pentru a descuraja potențiale amenințări în bazinul estic al Mediteranei

U.E.12 hours ago

Miniștrii mediului din UE, reuniți în Luxemburg, încearcă să ajungă la un acord cu privire la Legea Europeană a Climei

ROMÂNIA13 hours ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA4 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

Advertisement
Advertisement

Trending