Connect with us

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: România este unul dintre principalii beneficiari ai Politicii de coeziune, ”cel mai important instrument de investiții al UE”

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Politica de coeziune este cel mai important instrument de investiții al Uniunii Europene, iar România este unul dintre principalii beneficiari ai acestor investiții, a subliniat eurodeputatul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională.

Pentru perioada 2021-2027, România ar urma să primească, prin Politica de coeziune, aproape 31 de miliarde de euro, cu 6 miliarde mai mult față de actuala perioadă de programare, fapt datorat și fostului comisar pentru politică regională, , care a reușit din această calitate ca ”țările cu cel mai mic Produs Intern Brut / cap de locuitor să obțină alocări mai mari”.

”Cu ajutorul fondurilor europene, România a reușit să se dezvolte economic și să reducă parte din decalajele sociale la nivelul țării. Din 2007 până în prezent, mii de întreprinderi au fost sprijinite cu bani europeni  în eforturile lor de a deveni mai competitive; o parte din infrastructura de transport rutier și feroviar a fost modernizată, au fost modernizați 370 de km de drumuri județene, iar alți 2400 de km de drumuri județene au fost reabilitați. De asemenea, datorită investițiior europene în proiecte de creștere a eficienței energetice, 60.000 de apartamente au fost reabilitate termic”, a punctat Corina Crețu.

Chiar dacă Romania a încheiat exercițiul financiar 2007-2014 cu o rată de absorbție de 92%, performanța nu a fost duplicată și în timpul exercițiului financiar 2014-2020, când țara noastră a reușit să investească sub 60% din fondurile care i-au fost alocate.

Europarlamentarul semnalează că data limită de cheltuire a acestor bani este 31 decembrie 2023.

”În lipsa proiectelor, creșterea semnificativă a ratei de absorbție devine imposibilă pentru Romania într-un timp atât de scurt. De aceea am salutat și sprijinit propunerea Comisiei Europene de a se crea un fond special (CARE), prin care Romania va putea deconta fondurile cheltuite privind primirea refugiaților ucraineni din fondurile rămase neutilizate, care riscau sa fie pierdute definitiv. Aceasta măsură va fi votată in plenul Parlamentului European, în regim de urgență, în sesiunea plenara de joi”, a mai spus Crețu.

Europarlamentarul speră că ”autoritățile române vor ști  să utilizeze eficient oportunitatea istorică de dezvoltare”, oferită prin cele 31 de miliarde de euro ce îi revin României în actualul exercițiu financiar prin Politica de Coeziune.

”Pentru perioada 2021-2027, România ar urma să primească, prin Politica de coeziune, aproape 31 de miliarde de euro, cu 6 miliarde mai mult față de actuala perioadă de programare. Sunt mândră că am reușit ca țările cu cel mai mic Produs Intern Brut / cap de locuitor sa obțină alocații mai mari, dar realizarea proiectelor și implementarea lor este in sarcina exclusiva a Statelor Membre.  Sper că autoritățile române vor ști  să utilizeze eficient această oportunitate istorică de dezvoltare cu ajutorul fondurilor europene. Din păcate, aceste speranțe se diminuează cu fiecare zi care trece. În ciuda faptului ca atât Bugetul alocat României cât si Regulamentele pentru folosirea fondurilor europene pentru perioada 2021-2027 au fost aprobate încă de la 1 Iulie anul trecut, tara noastră nu a încheiat încă Acordul de Asociere si Programele Operaționale pentru aceasta perioada cu Comisia Europeană”, a conchis Corina Crețu.

Citiți și:
Raport privind coeziunea în UE: 5 din 8 regiuni din România au avut printre cele mai mari creșteri de PIB/capita. Totuși, țara noastră riscă să fie prinsă „într-o capcană a dezvoltării”

Bugetul UE de 392 de miliarde de euro pentru Politica de coeziune în următorii șapte ani reprezintă o investiție în programele naționale și regionale, inclusiv în cele care vizează creșterea economică, crearea de locuri de muncă, integrarea socială și o mai bună cooperare.

Pentru a fi mai ușor de urmărit proiectele finanțate prin Politica de coeziune începând cu 2014, Comisia Europeană a lansat „Kohesio”, o platformă publică online care reunește toate informațiile referitoare la peste 1,5 milioane de proiecte din toate cele 27 de state membre, finanțate din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune și Fondul social european (FSE).

 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, scrisoare către Ursula von der Leyen în care solicită eliminarea tarifelor de roaming dintre R. Moldova și UE

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) a transmis marți o scrisoare comună împreună cu colegii din Parlamentul European către președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen în care solicită “desființarea tarifelor de roaming pentru convorbirile dintre Republica Moldova și țările Uniunii Europene”.

“Cred cu tărie în parcursul european al Republicii Moldova și am convingerea că se vor face pași importanți în acest sens și cu sprijinul României!”, a scris Corina Crețu într-o postare pe Facebook în care a publicat și textul scrisorii trimise către șefa executivului european.

În textul scrisorii, Crețu și colegii eurodeputați avertizează că Rusia lui Vladimir Putin nu va înceta să destabilizeze aliații democratici ai Uniunii Europene precum Republica Moldova, considerând că este de datoria Uniunii Europene să continue consolidarea legăturilor cu Republica Moldova și Guvernul de la Chișinău.

“O modalitate de a face acest lucru este prin desființarea tarifelor de roaming între UE și Moldova”, arată Corina Crețu, precizând că un astfel de acord bilateral a fost solicitat de Guvernul Republicii Moldova și de președintele Maia Sandu.

Corina Crețu mai subliniază că un astfel de acord ar aduce la rezultat o creștere a interacțiunilor și a mobilității între Republica Moldova și UE având în vedere că în cei opt ani care au trecut de la liberalizarea vizelor peste 2,4 milioane de cetățeni moldoveni au călători de peste 9 milioane de ori cître UE.

Continue Reading

Corina Crețu

Taxonomia UE. Corina Crețu: Votul meu din Parlamentul European va fi pentru România, pentru păstrarea energiei nucleare și a gazului ca și combustibili de tranziție

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europalamentarul Corina Crețu a precizat că votul pe care îl va da astăzi în Parlamentul European pentru Actul delegat al Comisiei Europene, care propune includerea energiei nucleare și a gazelor naturale în Taxonomia UE privind finanțarea durabilă, va fi un vot pentru România. 

„Sectorul nuclear este o componentă strategică a mix-ului energetic al României, creează mii de locuri de muncă și reprezintă un domeniu important al industriei energetice a țării. Romania poate reduce dependența energetică de Federația Rusă și poate contribui la tranziția spre o economie verde doar cu ajutorul energiei nucleare și a energiei pe gaz (provenind din alte surse decât din Rusia). Votul meu de azi va fi pentru Romania, pentru păstrarea energiei nucleare și a utilizării gazului natural ca și combustibil de tranziție”, a transmis deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

Potrivit fostului comisar european, în aceste zile la Strasbourg au fost zile tensionate privind acest subiect, deși demersurile privind includerea energiei nucleare în Taxonomia UE au început încă din 2018, de către Comisia Juncker, din care aceasta a făcut parte: „s-a declanșat o campanie mediatică furibundă pentru respingerea acestei opțiuni.”

„Mi se par deplasate și nefondate argumentele aduse pentru trecerea rapida la o economie verde, pentru ca economiile fiecărei țari sunt diferite și Romania are in continuare nevoie de gaz și energie nucleară. Cu atât mai mult cu cat prețurile la energie au explodat, nu avem planuri pentru tranzitia rapidă către energiile regenerabile, tranziție care va avea oricum un efect negativ profund la nivelul vieții oamenilor și mai ales al regiunilor defavorizate”, a mai adăugat aceasta.

Totodată, Corina Crețu atrage atenția că dacă propunerea Comisiei Europene va pica la vot, impactul asupra României, care se bazează pe energia nucleară și pe gaze naturale, ar fi „devastator”: „Companiile de stat și private nu vor mai putea accesa banii europeni din actualul și viitorul exercițiu financiar pentru investiții în rețele de gaz natural sau centrale nucleare.”

„Este greu de crezut că actuala Comisie va mai pune subiectul pe agendă, deoarece procesul decizional este extrem de complicat iar un eșec în Parlamentul European va elimina practic subiectul de pe agenda executivului european”, a mai punctat aceasta. 

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu i-a mulțumit președintei Parlamentului European pentru puternicul sprijin acordat României în privința aderării la spațiul Schengen

Published

on

© Corina Crețu - Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu a purtat astăzi o discuție cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, prilej cu care deputatul european i-a mulțumit pentru „puternicul sprijin acordat României în privința aderării țării noastre la spațiul Schengen”.

„Mi-a făcut o mare plăcere discuția pe care am avut-o astăzi cu dna Roberta Metsola, Președinta Parlamentului European. I-am mulțumit Robertei pentru puternicul sprijin acordat României în privința aderării țării noastre la spațiul Schengen și am discutat despre problemele de actualitate care se află pe agenda Parlamentului European”, a informat europarlamentarul Corina Crețu.

De asemenea, fostul comisar european a militat în cadrul discuției pentru acordarea statutului de țară candidată la Uniunea Europeană atât Ucrainei cât și Republicii Moldova în cadrul reuniunii Consiliului European ce va avea loc pe 24 iunie.

La 28 februarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale, stârnind un efect de domino politic și simbolic care a încurajat Georgia și Republica Moldova să facă același lucru. Astfel, la data 3 martie, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele Maia Sandu, premierul Natalia Gavrilița și președintele Parlamentului Igor Grosu.

Ulterior, cele 27 de state membre ale UE au convenit la data de 7 martie iniţierea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale Uniunii Europene, solicitând Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum, prin elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre vor decide dacă acordă statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.

La 11 martie, la Versailles, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au recunoscut “aspirațiile europene și alegerea căii europene de către Ucraina” și au cerut Comisiei Europene să își prezinte avizele cu privire la cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

Avizul din partea Comisiei Europene și o poziție din partea statelor membre privind acordarea statutului de țări candidate la UE celor trei state estice sunt așteptate la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.

Citiți și: Republica Moldova a transmis a doua parte a chestionarului de aderare la UE: 33 de capitole la care s-a muncit colectiv “pentru a aduce Europa la noi acasă”

 

Continue Reading

Facebook

NATO7 seconds ago

Klaus Iohannis: Este pentru prima dată când R. Moldova participă la o reuniune ministerială NATO iar această premieră are loc la București

NATO15 mins ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO42 mins ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

COMUNICATE DE PRESĂ55 mins ago

New Strategy Center, în parteneriat cu Munich Security Conference, a organizat dezbaterea ”Black Sea Alert: Mapping the Challenges of the Region”. A fost subliniată nevoia unui răspuns cuprinzător și unitar

MAREA BRITANIE1 hour ago

Nicolae Ciucă anunță după întâlnirea cu James Cleverly că ”este în lucru un draft pentru modificarea şi completarea” Parteneriatului Strategic dintre România și Marea Britanie

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Strategia europeană privind dronele 2.0, adoptată de Bruxelles, stabilește o viziune pentru dezvoltarea pieței europene a dronelor

ROMÂNIA3 hours ago

Mevlüt Çavuşoğlu pledează la Aspen – GMF Bucharest Forum pentru o ”pace corectă pentru Ucraina”: Sprijinim integritatea teritorială a acesteia, care include și Crimeea

NATO3 hours ago

Klaus Iohannis și Antony Blinken au discutat despre pregătirea unor decizii suplimentarea pentru apărarea flancului estic, inclusiv la Marea Neagră, la summitul NATO de la Vilnius

NATO3 hours ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

NATO4 hours ago

Marcel Ciolacu, întâlnire cu Jens Stoltenberg: Sunt convins că deciziile luate în aceste zile vor demonstra unitatea aliaților și vor reflecta, încă o dată, solida relație transatlantică

NATO15 mins ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO42 mins ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO3 hours ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

ROMÂNIA6 hours ago

Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

NATO9 hours ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO1 day ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

Team2Share

Trending