Digitalizarea educației nu trebuie să lase niciun copil în urmă, iar spațiul european al educației trebuie să devină realitate, a susținut vineri eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D) în urma unui vot pe care l-a acordat în Parlamentul European asupra unei rezoluții adoptate de eurodeputați pentru a pune capăt decalajului digital în educația din întreaga Europă.
“Am votat cu toată încrederea pentru consolidarea educației în România, la fel ca peste tot în Europa. Digitalizarea educației nu trebuie să lase niciun copil în urmă! Spațiul european al educației trebuie să devină realitate. Mi-am acordat votul, în Parlamentul European, pentru reducerea decalajului educațional la care, din păcate, suntem martori în acest moment și care a fost accentuat de actuala pandemie. Cifrele vorbesc de la sine: accesul la educația digitală a fost dificil chiar și în cele mai dezvoltate țări din lume, unde aproximativ 1 din 10 elevi a rămas în urmă cu școala. Iar în ceea ce privește țările mai puțin dezvoltate, doar un sfert dintre ele au reușit să ofere o formă de învățare la distanță”, a scris Crețu, pe Facebook.
În rezoluția adoptată, Parlamentul solicită triplarea programului european în domeniul educației, Erasmus+, dar și alocarea de resurse dedicate din planul european de relansare economică. Se are, de asemenea, în vedere îmbunătățirea cooperării și coordonării la nivelul UE în privința gestionării efectelor pandemiei asupra educației.
În motivarea votului său, Crețu citează și un studiu realizat în perioada stării de urgență, care arată că în România doar 59% din elevii din mediul rural au participat la ore online.
“Și 9 din 10 școli de la țară nu au laptopuri sau tablete care să permită învățarea la distanță. Evident, sunt multe implicații ale acestei situații – sunt efecte de natură emoțională, socială, de dezvoltare personală”, a spus ea.
“Prin votul pe care l-am dat în Parlamentul European, am solicitat Comisiei Europene să investească mult mai mult în echipamente și în conectivitate, în special în zonele rurale, dar și în instruirea profesorilor cu privire la modul de utilizare a noilor tehnologii. Toate aceste măsuri trebuie luate într-o manieră coordonată la nivelul Uniunii Europene, iar schimbul de bune practici educaționale trebuie să devină un automatism”, a mai completat Corina Crețu.
De altfel, votul Parlamentului European vine după ce Comisia Europeană a adoptat recent două inițiative care vor consolida contribuția educației și formării la redresarea UE în urma crizei provocate de coronavirus și vor sprijini construirea unei Europe verzi și digitale.
Creionând o viziune asupra Spațiului european al educației care va prinde formă până în 2025, Comisia a propus noi inițiative, mai multe investiții și o cooperare mai strânsă între statele membre pentru a-i ajuta pe toți europenii, de toate vârstele, să beneficieze de oferta bogată pusă la dispoziție de UE în materie de educație și formare. Comisia a adoptat, de asemenea, un nou Plan de acțiune pentru educația digitală, care reflectă învățămintele desprinse din criza provocată de coronavirus și schițează planul unui ecosistem educațional digital de înaltă performanță, cu competențe digitale dezvoltate pentru transformarea digitală.
“Spațiul Educațional European este soluția viitorului, iar această criză a demonstrat-o foarte clar. România trebuie să înțeleagă acest mesaj și să investească mult mai mult în educație – și sper ca măcar acum, în al 11-lea ceas, cei 6% din PIB chiar să fie alocați educației (așa cum, de altfel, legea o cere). Acest gest ar fi un prim semnal că educația chiar a devenit o prioritate“, a conchis Corina Crețu.
