Connect with us

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu speră ca decizia Curții de Justiție a UE privind Pachetul de Mobilitate să fie una corectă pentru ”România și pentru celelalte țări din Europa de Est”: S-ar evita afectarea economiei și pierderea a mii de locuri de muncă

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) salută decizia Guvernului României de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu trei acțiuni în anularea prevederilor problematice din Pachetul Mobilitate I.

”În luna iulie a acestui an am votat împotriva Pachetului de Mobilitate propus de Comisia Europeană – pentru că din punctul meu de vedere reprezenta o nedreptate pentru România și pentru restul țărilor din Europa de Est. Afirmam atunci că măsurile impuse vor afecta negativ activitatea transportatorilor români, aducându-le pierderi importante și îmi exprimam speranța că autorităţile române vor ataca acest Pachet la Curtea Europeană de Justiţie”, a menționat Crețu în cadrul unui mesaj transmis pe pagina de Facebook.

Europarlamentarul român și-a exprimat în acest context ”speranța ca rezultatul să fie unul corect pentru România și pentru celelalte țări din Europa de Est, pentru că în acest moment situația este disproporționată. S-ar evita astfel afectarea economiei și pierderea a mii de locuri de muncă. Voi urmări cu atenție evoluția situației și voi milita, și pe mai departe, pentru un tratament egal al României în Uniunea Europeană”, a completat Corina Crețu.

Dispozițiile actelor UE vizate de acțiunile în anulare introduse de Guvernul României privesc acele aspecte care vor avea implicații negative semnificative asupra pieței interne și vor afecta competitivitatea transportului de mărfuri în Uniune, respectiv: interdicția efectuării perioadei normale de repaus săptămânal la bordul vehiculului; obligația întoarcerii periodice a conducătorului auto la centrul operațional al angajatorului sau la locul său de reședință; obligația întoarcerii vehiculului la unul din centrele operaționale în termen de 8 săptămâni de la plecare; stabilirea de limitări suplimentare la efectuarea operațiunilor de cabotaj; instituirea unor norme specifice privind detașarea conducătorilor auto.

Stabilirea poziției Guvernului României în acțiunile în anulare depuse astăzi la CJUE a fost realizată prin coordonarea dintre MAE și MTIC, sesizarea Curții fiind înaintată prin Agentul Guvernamental pentru CJUE din cadrul MAE.

Sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene vine în continuarea demersurilor promovate în mod constant de către autoritățile române pentru contracararea caracterului restrictiv și disproporționat al acestor prevederi din Pachetul Mobilitate I.

Cele trei acte legislative care alcătuiesc Pachetul Mobilitate I, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 31 iulie 2020 și cu privire la care Guvernul României a introdus acțiuni în anulare parțială, sunt următoarele:

– Regulamentul (UE) 2020/1054 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce privește cerințele minime referitoare la duratele de conducere zilnice și săptămânale maxime, pauzele minime și perioadele de repaus zilnic și săptămânal și a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce privește poziționarea prin intermediul tahografelor;

– Regulamentul (UE) 2020/1055 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 și (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluțiile sectorului transportului rutier;

– Directiva (UE) 2020/1057 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 iulie 2020 de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier și de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Amintim că România s-a opus adoptării celor trei acte legislative, alături de celelalte 8 state membre cu interese similare în această materie (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia). Statul român a votat împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Corina Crețu

Corina Crețu: UE va deveni mai puternică dacă va aduce fondurile europene mai aproape de nevoile reale ale oamenilor

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Uniunea Europeană va deveni mai puternică dacă va aduce fondurile europene mai aproape de nevoile reale ale oamenilor, susține fostul comisar european pentru politica regională, actualmente eurodeputat, Corina Crețu.

Într-o postare pe Facebook, fostul comisar amintește despre lansarea cu trei ani în urmă a serviciului de consiliere URBIS, în cadrul celui de-al treilea Forum al Orașelor care se desfășura la Rotterdam.

„Așa cum știți, Agenda Urbană a Uniunii Europene a reprezentat un reper foarte important al mandatului meu de Comisar European pentru Politică Regională. Și prin URBIS am urmărit să dezvolt infrastructura prin care orașele să poată fi implicate mai mult în elaborarea și implementarea politicilor europene. URBIS a contribuit la acest lucru, consolidând dimensiunea urbană a politicii de coeziune. Prin URBIS, orașele au avut posibilitatea să-și maximizeze investițiile, pentru a îmbunătăți viața cetățenilor. Am considerat întotdeauna că Uniunea Europeană va deveni mai puternică dacă va aduce fondurile europene mai aproape de nevoile reale ale oamenilor și am urmărit să fac tot ce am putut în acest sens, așa cum voi face și pe mai departe în Parlamentul European”, spune Corina Crețu.

De altfel, mai precizează fostul comisar european, săptămâna aceasta, în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European (REGI) și Intergrupul pentru Dezvoltarea Orașelor „vom discuta despre modalitățile de ajutorare a autorităților locale în a face față acestei crize sanitare, dar și despre întărirea rezilienței localităților în fața unor astfel de provocări”.

Potrivit acesteia, URBIS a fost conceput pentru a ajuta orașele să-și îmbunătățească strategia de investiții, să aducă proiectele și programele de investiții într-un stadiu de rentabilitate și să ofere sprijin în cadrul lucrărilor pregătitoare pentru platformele de investiții. URBIS a beneficiat, încă de la bun început, de expertiza Băncii Europene de Investiții, care a oferit serviciile sale de consultanță și de proiect. Totodată, URBIS a contribuit și la proiectarea cu o acuratețe mai mare a nevoilor orașelor în Cadrul Financiar Multianual (Bugetul UE) 2021-2027, astfel încât fondurile din politica de coeziune să poată fi atrase și gestionate direct de către orașe.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, mesaj de Ziua Națională: Solidaritatea, sprijinul pentru cei vulnerabili și grija față de aproapele nostru dovedesc că suntem buni români

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu a transmis marți, cu prilejul unui mesaj de Ziua Națională a României, că “solidaritatea de care am dat dovadă cu toții, sprijinul pentru cei mai vulnerabili, grija față de aproapele nostru și responsabilitatea cu care tratăm această situație, toate acestea dovedesc că suntem buni români”.

“Dragi români, anul acesta data de 1 decembrie este o zi aparte din toate punctele de vedere. Este pentru prima dată când, din păcate, nu putem celebra Ziua Națională a României așa cum se cuvine și așa cum ne-am obișnuit, alături de cei dragi. Trăim momente dificile, cum de altfel se întâmplă peste tot în Europa și în lume. În ciuda acestei perioade excepționale, sărbătoarea celor 102 ani de la Marea Unire trebuie trăită de fiecare dintre noi, în primul rând, cu sufletul. E trist că anul acesta nu putem să ne strângem mâinile într-o horă a unirii alături de conaționalii noștri. Această situație nu trebuie să afecteze ziua noastră națională pentru că solidaritatea de care am dat dovadă cu toții, sprijinul pentru cei mai vulnerabili, grija față de aproapele nostru și responsabilitatea cu care tratăm această situație, toate acestea dovedesc că suntem buni români”, a spus ea, într-un mesaj video publicat pe Facebook.

“Marea Unire de la 1918 a demonstrat faptul că împreună suntem mai puternici. Ziua de 1 decembrie ar trebui să însemne că putem fi împreună chiar și într-o astfel de situație. Iar acest sentiment al unității noastre, vorba poetului “în cuget și-n simțiri”, este ceea ce contează cel mai mult. La mulți ani, România! La mulți ani, dragi români!”, a adăugat ea.

 

Ziua Naţională a României și marcarea celor 102 ani de la Marea Unire va fi sărbătorită marţi în ceremonii restrânse, fără public, din cauza măsurilor restrictive impuse de pandemia de coronavirus, în unele cazuri evenimentele desfăşurându-se exclusiv online. Parada militară tradiţională de 1 Decembrie de la Arcul de Triumf nu va mai avea loc iar ceremonia va fi restrânsă, fiind invitaţi ambasadori străini, medici şi personal medical. Aproximativ 150 de militari din Ministerul Apărării Naţionale vor participa, începând cu ora 11:00, la ceremonia oficială în format restrâns, organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României în Piaţa Arcul de Triumf.

Potrivit MApN, pe timpul ceremoniei se va ţine un moment de reculegere în memoria eroilor români căzuţi pe câmpurile de bătălie pentru reîntregirea neamului românesc şi a victimelor virusului SARS-CoV-2, vor fi trase 21 de salve de tun, iar preşedintele Klaus Iohannis va depune o coroană de flori şi va susţine o alocuţiune.

Evenimentul, care nu va fi deschis publicului, se va desfăşura cu respectarea strictă a prevederilor legale referitoare la prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Ulterior, de la ora 18:00, președintele Klaus Iohannis va găzdui, la Palatul Cotroceni, o ceremonie de decorare a unor personalități civile din domeniul medical care au contribuit la gestionarea epidemiei de COVID-19, cu prilejul Zilei Naţionale a României.

Continue Reading

Corina Crețu

Planul Național de Redresare și Reziliență. Eurodeputatul Corina Crețu: Trebuie să fie unul realmente inovator. Acesta conține, de fapt, investiții la care România s-a angajat deja de foarte mult timp

Published

on

Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie să fie unul realmente inovator, așa cum e nevoie în astfel de momente pentru orice țară, a transmis eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) manifestându-și speranța ca acest document ”să nu devină obiectul unor exerciții de imagine, indiferent de partidul care se află la un moment dat sau altul la guvernare”.

Într-un mesaj transmis pe Facebook, europarlamentarul român a precizat că ”multe dintre proiectele la care face referire Planul Național de Redresare și Reziliență au fost deja discutate și semnate de România pe parcursul mandatului meu de comisar european pentru Politică Regională sau reprezintă continuări ale acestora, mai ales cele care privesc infrastructura”.

”Planul Național de Redresare și Reziliență conține, de fapt, investiții la care România s-a angajat deja de foarte mult timp. Aceste proiecte trebuiau oricum implementate, cu sau fără această pandemie”, a reamintit europarlmentarul român.  

În acest context, Corina Crețu a prezentat o parte dintre aceste proiecte:

”- Rețea de infrastructură rutieră integrată pentru zona orbitală din București: 2019, 1 miliard de euro

– Autostrada A3: secțiunea Sebeș și Turda: 2018, 272 milioane de euro

– Autostrada A3: secțiunea Câmpia Turzii – Ogra – Târgu Mureș: 2018, 246 milioane de euro

– Autostrada A7: se face referire la un așa-numit ”coridor rutier”, fără a se specifica dacă va fi autostradă sau drum expres. Am menționat încă din 2017 că aceasta reprezintă una din prioritățile Comisiei Europene

– Conexiuni feroviare rapide: 2017, 198,2 milioane de euro și 2018, 1,3 miliarde de euro

– Magistrala de metrou M6 între stațiile 1 Mai – Tokyo: 2019, 517 milioane de euro

– Magistrala de metrou M5: 2017, 252 milioane de euro

– Reabilitarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Bucureşti Băneasa şi Feteşti – Constanţa: 2016, 226 milioane de euro”.

Europarlamentarul român a amintit că, ”potrivit termenelor impuse statelor membre, Guvernele naționale sunt obligate sa depună luna aceasta proiectele pe care intenționează să le implementeze în baza Mecanismului de Redresare și Reziliență, dar cred că România are nevoie de mult mai mult decât ceea ce vedem în acest plan”.

”Nu pot decât să sper că negocierile între statele membre vor fi deblocate cât mai curând, astfel ca noi, în Parlamentul European, să putem aproba sumele în ansamblul lor, precum și pentru fiecare stat în parte. Foarte important de menționat este și faptul că cei 30,4 miliarde de euro trebuie cheltuiți de România în 4 ani. Din această sumă, granturile nerambursabile sunt de doar 13,7 miliarde de euro, iar împrumuturile sunt de 16,6 miliarde de euro”, a mai precizat Corina Crețu.

În încheiere, aceasta a făcut apel la lansarea unei ”largi dezbateri naționale, mai ales cu specialiști din sfera economică, oameni care să își exprime punctul de vedere în legătură cu oportunitatea îndatoririi suplimentare a României”.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă un document strategic structurat pe două priorități: reforme și investiții. Planul este structurat pe trei piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României, cu un total alocat de 30,44 miliarde euro (prețuri 2018), respectiv de 33,009 miliarde euro (prețuri curente). Din suma aferentă granturilor, 70% ar urma să fie disponibilă până în 2022, iar restul de 30% să se aloce, pe baza unei formule prestabilite, în funcție de evoluțiile macroeconomice de la nivelul fiecărei țări.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA1 min ago

Premierul Ludovic Orban: Strategia națională de vaccinare împotriva COVID-19 va fi prezentată vineri

ROMÂNIA20 mins ago

Ministerul Educației și Cercetării, acord de colaborare cu LSRS pentru promovarea imaginii României și a identității românești în rândul studenților  români din străinătate

Daniel Buda30 mins ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: Legislația din România privind transportul animalelor vii, exemplu de bune practici la nivel european

INTERNAȚIONAL35 mins ago

OSCE își alege viitorul secretar general, poziție pentru care se duelează Cristian Diaconescu și Helga Maria Schmid. O decizie va fi luată joi și vineri de miniștrii de externe din țările participante

Corina Crețu58 mins ago

Corina Crețu: UE va deveni mai puternică dacă va aduce fondurile europene mai aproape de nevoile reale ale oamenilor

U.E.1 hour ago

Franța: A murit fostul președinte Valéry Giscard d’Estaing, sub auspiciile căruia au fost create G7 și Consiliul European și cel care a prezidat Convenția Europeană pentru Tratatul Constituțional

U.E.13 hours ago

Comisia Europeană solicită ca Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi să fie operațional la 1 martie 2021

NATO13 hours ago

Jens Stoltenberg, despre creșterea prezenței NATO pe flancul estic și la Marea Neagră: Plănuiesc să prezint recomandări strategice pentru liderii aliați la summitul de anul viitor

NATO14 hours ago

Jens Stoltenberg, despre intenția României de a înființa un Centru euro-atlantic pentru reziliență: NATO trebuie să evalueze consecințele investițiilor Chinei în infrastructura noastră critică

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

COVID-19: Comisia Europeană a prezent strategia privind rămânerea în siguranță în cursul iernii: În acest an, salvarea de vieți omenești trebuie să aibă prioritate față de sărbătoriri

Cristian Bușoi18 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA5 days ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE1 week ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.2 weeks ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu2 weeks ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Advertisement
Advertisement

Trending