Connect with us

Corina Crețu

INTERVIU Eurodeputatul Corina Crețu: Trebuie lansată o dezbatere națională în legătură cu prioritățile României pentru următorii 7 ani, în privința cheltuirii banilor europeni

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu, fost comisar european pentru politica regională, a declarat că este necesară o dezbatere națională în legătură cu prioritățile României pentru următorii 7 ani, în privința cheltuirii banilor europeni. 

Această afirmație a fost făcută în contextul unui interviu acordat caleaeuropeana.ro, pe marginea progreselor înregistrate de marile proiecte de infrastructură rutieră din România, unele dintre acestea parte a rețelei europene de transport finanțate de Uniunea Europeană, dar și pe marginea proiectelor de infrastructură medicală, precum spitalele regionale din Iași, Cluj și  Craiova. De asemenea, au fost discutate beneficiile pe care Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 le poate aduce pentru România, precum și problematica absorbției fondurilor europene de către țara noastră.

Interviul integral poate fi urmărit mai jos:

Ați fost de curând la Iași unde ați văzut cât de mari sunt așteptarile societăţii legate de construcția Autostrăzii Târgu Mureş – Iaşi. În calitate de fost Comisar European pentru Politică Regională, v-ați ocupat direct de acest subiect, vă rog să ne spuneţi care este situația în acest moment.

Vă mulţumesc mult pentru această întrebare, care este atât de importantă pentru zona Moldovei, acest proiect având un impact direct atât pentru dezvoltarea economică a regiunii, cât şi pentru îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor ei.

Din păcate, nu există nici la aceasta oră un proiect depus la Comisia Europeană pentru finanţarea Autostrăzii Târgu Mureş – Iaşi, aşa cum mi-aş fi dorit. Am insistat în timpul mandatului meu de Comisar European pentru Politică Regională ca autoritățile române să depună un proiect și să atragă bani pentru construcţia acestei autostrăzi. În acea perioadă se putea face cel puţin studiul de fezabilitate şi partea de pregătire a proiectului, însă, constatăm cu toții că niciun guvern nu şi-a asumat alocarea sumei necesare care, de fapt, nici nu înseamnă foarte mult, având în vedere importanţa acestei autostrăzi. În opinia mea, verificată şi cu experții Comisiei Europene, pregătirea proiectului, ceea ce înseamnă proiectarea, acordul de mediu (tot ce s-a făcut pentru Autostrada Sibu – Piteşti) ar urma să se ridice la aproximativ 70 de milioane de euro. Guvernul României a informat Comisia Europeană despre faptul că lucrează în acest sens, însă, după cum bine știţi, un stat membru nu are obligația de a raporta neapărat Comisiei care este stadiul de pregătire a proiectului. Din câte cunosc, există un contract de servicii în derulare pentru completarea studiului de fezabilitate pe sectorul Târgu Mureș – Târgu Neamț, iar pentru sectorul Târgu Neamț – Iași se încearcă identificarea sursei de finanțare. De asemenea, se lucrează la revizuirea studiului de fezabilitate pentru tronsonul de Autostradă Iaşi – Ungheni, inclusiv la realizarea conexiunii la podul de peste Prut. Acest Pod ar putea fi finanțat, spre exemplu, din programul transfrontalier România – Republica Moldova, în valoare de 80 milioane de euro.

Revenind la Autostrada Târgu Mureș – Iași, o estimarea a costurilor de construcție ar fi de cel puțin 10 miliarde de euro, luând în calcul relieful şi faptul că autostrada trebuie să traverseze munții. Este însă un proiect care, în opinia mea, trebuie realizat cu prioritate. Moldova și România în general au nevoie de această autostradă.

Semnalul meu de alarmă este că, în ciuda legii şi în ciuda promisiunilor, acest proiect trebuie prioritizat în mod oficial, iar guvernul trebuie să decidă cât va accesa din fonduri europene şi cât este dispus să aloce din bugetul național. Cred că trebuie să existe o strategie foarte clară în jurul marilor obiective de interes național!

Avertizez că resursele din parte Uniunii Europene încep să devină din ce în ce mai limitate şi dacă nu se va prioritiza, acest proiect riscă să fie prelungit până în 2030. Am salutat declarația Ministrului Transporturilor care a vorbit despre alocarea anuală a 4% din PIB pentru transporturi, dar acest lucru nu trebuie să rămână doar la nivel de declaraţii. Românii așteaptă fapte, căci până acum au avut doar vorbe.

Despre Autostrada Sibiu – Pitești

Autostrada Sibiu – Pitești reprezintă o altă prioritate, făcând parte din rețeaua europeană de transport. Este singura verigă lipsă din coridorului Rotterdam – Constanța. Pentru perioada exerciţiului financiar 2014-2020 s-a alocat 1 miliard de euro pentru acest proiect, sumă care nu este încă cheltuită. Se lucrează pe anumite tronsoane, dar proiectul în ansamblul sau nu este depus la Comisia Europeană.

Cunoaşteţi foarte bine că toată lumea se plânge de birocrația excesivă, de licitații stopate și de implementarea lentă. Toate aceste lucruri pot fi remediate. În calitate de comisar european, am discutat în repetate rânduri cu autoritățile din țară despre posibile soluții. Este nevoie, însă, de voință politică și de o anumită viziune privind dezvoltarea țării și funcționarea aparatului administrativ. Din păcate, s-a bătut pasul pe loc, s-a pierdut timp prețios, iar societatea, pe bună dreptate, nu mai are răbdare. Este esențial ca guvernul să pună pe primul plan agenda reală a românilor, nevoile și așteptările acestora. Oamenii vor să știe de ce nu pot merge nici în 2020 pe autostrăzi, de ce nu există canalizare sau apă curentă peste tot, de ce un drum cu trenul durează de 5 ori mai mult decât ar fi normal. Acestea sunt problemele care îi preocupă cu adevărat.

Revenind la Autostrada Sibiu – Pitești, eu sper ca niciun euro din miliardul alocat în cadrul exerciţiului financiar 2014-2020 să nu se piardă, aşa cum suma totală a lucrărilor ar putea ajunge între 6 şi 10 miliarde de euro. Deci este important ca fiecare euro să fie cheltuit cu maximă eficienţă.

În ultima perioadă s-a discutat mult despre programul Natura 2020 care îngreunează realizarea Tronsonului Sibiu – Pitești, ce ar putea face România pentru a depăşi problemele apărute?

Într-adevăr, este o chestiune care ţine de relația Guvernului României cu Comisia Europeană, mai precis cu Direcția Generală de Mediu. Împreuna cu Comisarul European pentru Mediu, dl. Karmen Vella, DG Regio, aflat în subordinea mea la acea oră şi DG ENV au transmis o scrisoare oficială referitoare la necesitatea ca România să aibă o strategie pentru programul intitulat Natura 2020. Vreau să precizez că Romania este cea care a transmis în perioada 2010-2011 lista ariilor protejate, declarând o mare parte din suprafețele pe unde acum ar trebui sa fie investiții, ca fiind intangibile. Comisia Europeană nu este poliţie, dar trebuie să se alinieze regulamentelor și să respecte legislația așa cum se întâmpla în toate ţările membre.

Prin urmare, a fost o lipsă de atenție, de viziune și de abordare integrată din partea autorităților de la București. Lipsa planurilor și a strategiilor pe termen scurt, mediu și lung, și a unor guverne responsabile, care să respecte aceste planuri și strategii indiferent de partidele aflate la putere, ne-au adus în această situație. La noi se guvernează în continuare conjuctural, după ureche, în funcție de interese de moment.

Eu cred ca trebuie găsite soluții pragmatice pentru fiecare suprafață declarată de România ca arie protejată. Comisia Europeană poate fi notificată în legătură cu speciile care se doresc a fi protejate sau se poate înainta o procedură prin care unele suprafețe să fie retrase din programul Natura 2020. Sper ca dialogul între Ministerul Mediului și DG Mediu să conducă spre o soluție care să accelereze realizarea proiectului Sibiu – Pitești. Oricum, cred ca pentru acest tronson s-a găsit un traseu bun, care evită multe arii declarate de România ca fiind protejate și de neatins, dar se află la granița cu acestea.

Care este părere dumneavoastră referitoare la proiectul Bacău – Brașov?

Sincer, nu știu cât de matur este acest proiect. Cunosc faptul că CNAIR a solicitat asistență tehnică din partea Băncii Europene de Investiții și înțeleg că aceasta poate fi o variantă de conectare a Moldovei cu restul țării. Nu cred că este un proiect care să facă concurență Autostrăzii Târgu Mureș – Iași, dimpotrivă. Cele două autostrăzi sunt complementare și ar fi bine ca ambele să fie construite. Aceasta este o problemă de prioritizare a investițiilor, iar responsabilitatea revine exclusiv guvernului.

Comisia Europeană nu se va implica niciodată în alegerile care trebuie făcute de România. De aceea am spus-o și vreau să o repet: trebuie să existe o strategie clară a priorităților naţionale. Fără această strategie, guvernele vor investi în funcție de presiunile de moment, iar când se schimbă puterea, se schimbă și prioritățile. De aceea am ajuns în această situție, în care, odată cu schimbarea guvernării, lucrurile se iau mereu de la capăt. Noi proiecte, noi studii de fezabilitate, bani cheltuiți dar zero kilometri de autostradă.

Referitor la spitalele regionale

După cum bine cunoașteți, am discutat foarte mult despre epopeea spitalelor regionale. Am semnat în cadrul Programului Operational Regional, împreuna cu guvernul Ponta, realizarea celor 3 spitale regionale, Cluj, Iași şi Craiova. Mă bucur că Banca Europeană de Investiții, precum şi Comisia Europeană au ajutat foarte mult și înțeleg că Guvernul României este pe ultima sută de metri pentru a depune proiectele spre aprobare, către Comisie.

Am însă regretul că a durat atât de mult acest proces, pentru că, sincer, atunci când am semnat, în 2015, speram să pot inaugura măcar unul dintre aceste spitale, până la sfârșitul mandatului meu de Comisar European. Românii au nevoie de aceste spitale și de servicii medicale de calitate și m-am bătut ca acest proiect să poată fi realizat. Este dramatic faptul că lucrurile s-au mișcat atât de greu. Am încercat să ofer asistență Guvernului de la București și cât de multă flexibilitate s-a putut. Am primit în schimb atacuri și critici, dar spitalele tot nu s-au construit.

Cel mai probabil, nu va mai fi timp pentru implementare pe actualul exercițiu bugetar, iar construcția acestor spitale va trebui să consume din banii alocați în cadrul exerciţiului financiar 2021-2027. Cred ca trebuie avută o discuție serioasă în legătură cu prioritizarea investițiilor: cați bani europeni vor fi investiți în infrastructura de transport, câți vor fi investiți în sanatate și în alte subiecte de interes național. Este o discuție în care trebuie angrenați partenerii sociali și partidele parlamentare, dar îmi e teamă că puțini vor fi dispuși să discute în mod pozitiv și cosnstructiv într-un an electoral.

Știți cumva care va fi bugetul la care ne putem aștepta în exerciţiul financiar 2021-2027 pentru România? Comisia Juncker a înaintat o propunere care se află în Consiliu, prin care România, alături de Bulgaria, Grecia, Italia și Spania vor beneficia de sume mai mari.

M-am zbătut foarte mult ca metoda de calcul pentru stabilirea bugetului pentru exerciţiul financiar 2021-2027 să fie cea a Produsului Intern Brut pe cap de locuitor. România a ratat șansa de a adopta această varianta avantajoasă pe timpul Președinției sale la Consiliul Uniunii Europene. Deocamdată, în Comisie discuţiile privind cadrul financiar multianual sunt blocate. Finlanda a venit cu o propunere neacceptabilă, mai ales pentru țările din Est, în sensul tăierilor masive de la Politică de coeziune și Agricultură.

Vreau însă să precizez că, în cadrul Comisiei, DG Regio continuă negocierile informale pe care le-a început cu fiecare stat membru în parte. Din câte am înțeles, DG Regio a avut deja cinci rânduri de negocieri cu Guvernul României și acum așteaptă stabilirea echipei de negociere, care încă nu a fost desemnată de noul guvern. Schimbarea specialiștilor și lipsa de coerență este o mare problemă. Ceea ce pot să va spun este că, în negocieri, Comisia pleacă de la o sumă de 22 de miliarde de euro pentru România, excluzând agricultura. Potrivit regulamentelor, care prevăd concentrări tematice, și a priorităților noii Comisii Europene, mai ales în ceea ce privește Pactul Verde European, 65% din aceste 22 de miliarde vor trebui cheltuite în domeniile cercetării, inovării, ajutorării întreprinderilor mici și mijlocii, mediului, energiei și proiectelor privind combaterea schimbărilor climatice.

Doar 35% din cele 22 de miliarde vor rămâne pentru transport, domeniul sănătății și dezvoltare urbană. De aceea, eu cred că trebuie lansată o dezbatere națională în legătură cu prioritățile României pentru următorii 7 ani. De asemenea, este extrem de important să folosim cât de mult se poate din fondurile alocate în exercițiul bugetar care se încheie. În calitate de comisar european am făcut tot ceea ce a depins de mine ca acest lucru să se întâmple. Mi-ar fi plăcut ca, în loc să se piardă timpul cu atacuri la adresa mea și a Comisiei, să se fi făcut eforturi pentru a cheltui acești bani.

Pentru transporturi, estimările sunt că România va beneficia de sume între 5-6 miliarde de euro, chiar și în situația unei creșteri a bugetului per ansamblu, prioritate având măsurile climatice, inovare, cercetare și suport pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Din aceste miliarde nu cred că pot fi alocate mai mult de 4,5-5 miliarde pentru transportul rutier, 1 miliard de euro mergând către modernizarea transportului feroviar, o prioritate a Comisiei Europene și o cerință a DG Mobilitate și Transport.  Deci, situația este mult mai gravă decât am prevăzut în iulie, anul trecut, când am plecat de la Comisia Europeană, pentru că România va avea practic de ales în ce să investească mai mult din fondurile europene, transport sau sănătate, având în vedere că suma este atât de mică față de necesitățile atât de mari pe care le are țară noastră.

Trebuie luată o decizie strategică care să răspundă nevoilor cetățenilor. De pildă, trebuie decis ce vrea România să facă dintr-un miliard de euro fond european alocat sănătății – le alocă pe toate către spitalele regionale sau mai dorește să implementeze și alte proiecte, de pildă în domeniul oncologic sau al cardiologiei, în funcție de necesitățile populației?

La fel, în domeniul transporturilor, din cele 5 sau 6 miliarde cât va avea România, este imporant să se decidă care sunt prioritățile. Va investi România doar în autostrăzile Sibiu-Pitești, Târgul Mureș-Iași sau și în alte proiecte de interes în domeniul transporturilor, cum ar fi podul Giurgiu-Ruse, care ar trebui să lege România de Bulgaria, electrificarea trenului în zona Calafat, podul de la Brăila, finalizarea centurii Bacăului și continuarea drumului până la Focșani, sau construirea unui pod între România şi Republica Moldova?

Sunt decizii care ar trebui luate rapid și de care România să se țină cu strictețe, indiferent de ce se va întâmpla în plan politic. Știu că la ora actuală se negociază, pentru perioada 2021-2027, 14 programe operaționale, față de 4 programe, câte am avut în perioada 2014-2020. Din câte știu eu, până la venirea guvernului PNL, echipa de negociere a fost formată din Ministrul Fondurilor Europene și un secretar de stat. În această formulă, au fost negociate cu DG Regio un program operațional pe transport, un program operațional pe sănătate, un progam operațional pe mediu, unul pentru energie, unul pentru asistență tehnică și alte 8 programe regionale pentru fiecare din cele 8 regiuni de dezvoltare ale României. Guvernul PNL nu a transmis dacă este de acord cu această abordare, deci lucrurile stagnează pentru că la Bruxelles nu se pot înainta negocierile dacă nu se stabilește echipa de negociere și nu se decide printr-un memorandum care va fi arhitectura noilor programe operaționale.

O veste bună este că, spre deosebire de situația cu care m-am confruntat eu, când nu existau proiecte și contracte, acum contractarea nu mai este o problemă. În sensul că, pe programul operațional pentru 2014-2020 s-a ajuns la 92% contractare, iar pe transporturi 150% contractare. Selectarea, implementarea, situația achizițiilor publice rămân acum problemele prioritare pentru România.

La ora actuală, credeți că vor fi pierderi pentru perioada 2014-2020? Credeți că pot fi absorbiți toți banii până la sfârșitul perioadei de programare?

Până la ora actuală, rată de absorbție totală a Fondurilor structurale și de investiții europene este de 31%, conform datelor Comisiei Europene.

Dacă privim din perspectiva ratei de absorbție a programelor ce țin de Politica de coeziune situația este și mai îngrijorătoare:

  • Programul Operațional Infrastructură Mare – 23%;
  • Programul Operațional Regional – 19%;
  • Programul Operațional Asistență Tehnică – 51%;
  • Programul Operațional Competitivitate – 29%;
  • Programul Operațional Capital Uman – 25%;
  • Programul Operațional Capacitate Administrativă – 17%.

De asemenea, au fost cheltuiți doar 25% din banii alocați României prin Fondul Social European și 1% din banii alocați prin Garanția pentru Tineret. Adică, investițiile în capital uman și mai ales în tineri sunt foarte puține.

În domeniul transporturilor am fazat foarte multe proiecte care trebuiau terminate în perioada 2007-2013 și le-am mutat pentru a fi finalizate din fondurilor alocate perioadei 2014-2020. De asemenea, am preluat pentru finanțare prin fonduri europene și toate creditele către Banca Europeană de Invesții  și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare. Era vorba de investiții care erau deja realizate, dar pentru care statul român încă plătea credite (de exemplu, Autostrada Soarelui, centura Timișoarei. etc.). Am degrevat bugetul național cu o sumă de peste 2 milioane de euro. Acesta este motivul pentru care nu au existat până acum pierderi în domeniul transporturilor, și sper că toți banii alocați acestui domeniu pentru perioada 2014-2020 să fie cheltuiți.

Programul Operațional Regional a fost dintotdeauna cel mai problematic, pentru că nu au existat proiecte mature și nu am avut posibilitatea de a face artificiile pe care le-am făcut în domeniul transporturilor, neexistând proiecte retrospective. Acum nu știu dacă mai ramâne timp pentru proiectele depuse.

Referitor la Programul Operațional Regional, am mari regrete că s-a făcut prea puțin în domeniul dezvoltării urbane. În timpul mandatului meu de Comisar European, am alocat 2 miliarde de euro pentru dezvoltarea orașelor mari, ulterior modificând aria de eligibilitate și către orașele mici și mijlocii. Înțeleg că DG Regio a scăzut între timp această sumă până la 1 miliard de euro pentru perioada 2014-2020, pentru că din acest miliard nu s-au cheltuit până acum nici 10%.

Știți foarte bine că mă aflu în contact cu foarte mulți primari, iar în cele mai multe cazuri, municipalitățile sau orașele au transmis Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației încă din 2017 care sunt prioritățile și necesitățile din aceste orașe, proiecte din care primele au fost semnate abia în 2019.

Procedurile sunt foarte complicate, administrația este foarte stufoasă în continuare, în ciuda măsurilor pe care le-am luat la nivel european pentru simplificare. Și acum, de pildă, există proiecte pentru drumuri naționale care au 7 mii de pagini, iar fiecare pagină trebuie să fie contrasemnată de către Președintele Consiliului Județean. În domeniul eficienței energetice a clădirilor, care merge foarte bine în multe state membre, pentru anveloparea unui bloc autoritățile Române solicită 28 de avize și este evident că acest proces îngreunează mult realizarea acestor proiecte atât de utile și necesare pentru cetățeni.

După atâția ani de la lansarea Agendei Urbane, proiectele privind transportul în localități nu sunt demarate decât într-o mică măsură. Cred că Guvernul trebuie să dea o delegare mai mare autorităților locale și susțin pe deplin punctul de vedere al Asociației Municipiilor ca pentru perioada 2021-2027 să se aloce bani europeni direct orașelor, iar primăriile să decidă singure ce e necesar să se facă pentru comunitățile lor. Știu că, din păcate, și acum există o mare rezistență la nivelul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației în favoarea acestei idei. De aceea, mă adresez tuturor primarilor, indiferent de culoarea lor politică, ca, în această perioadă, să se zbată și să se lupte pentru o autonomie mai mare în domeniul folosirii fondurilor europene. Este o măsură care va răspunde necesităților oamenilor și care nu trebuie politizată.

De asemenea, cred că este greșită abordarea de a lansa competiție între orașe. Sigur că această competiție se justifică când e vorba de întreprinderi private, companii, dar când e vorba de investiții publice, acestea trebuie identificate, și în cele mai multe cazuri sunt deja identificate, iar autoritățile locale trebuie să fie lăsate să se implice mai mult în implementarea lor. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu se alătură apelului la solidaritate al primarilor europeni: Administrațiile locale trebuie să aibă acces rapid și direct la fonduri europene pentru combaterea COVID-19

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) s-a alăturat vineri apelului pentru solidaritate al organizației Eurocities – care reunește primarii a 140 de orașe europene – și care cere ca administrațiile locale să aibă un cuvânt mai important de spus în gestionarea acestei crize, prin acces rapid și direct la fondurile europene care sunt disponibile pentru înlăturarea efectelor răspândirii virusului.

“Cererile lor sunt, din punctul meu de vedere, legitime”, a spus Corina Crețu, într-o postare pe Facebook.

“Pe parcursul mandatului meu de Comisar European pentru Politică Regională, am fost o susținătoare a ideii de sporire a responsabilității comunităților locale în privința fondurilor europene. Așa cum știți, am considerat că cel puțin 10% din fondurile alocate unei țări ar trebui să fie la dispoziția localităților, iar administrațiile locale să fie responsabile pentru realizarea și implementarea proiectelor. Aceasta a fost și logica Agendei Urbane, care a permis orașelor să devină mai inovatoare și să colaboreze mai strâns unele cu celelalte, angajându-se în schimburi de bune practici”, a adăugat ea.

Fiecare comunitate are propriile sale nevoi, cu atât mai mult în mijlocul unor astfel de crize, care afectează Europa asimetric. E necesar să existe o coordonare de la nivel național în astfel de situații, dar la fel de important este să existe un transfer de management al fondurilor către administrațiile locale, astfel încât efectele să fie resimțite mai rapid și mai eficient de fiecare cetățean în parte.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, apel către Guvern: Vă implor, nu ratați șansele oferite de fondurile europene. Dotați spitalele în regim de urgență pentru protejarea cadrului medical și salvarea vieților omenești

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) a făcut luni un apel către guvernanți și către Parlamentul României să lase deoparte bătăliile politice și să nu rateze șansele oferite de fondurile europene prin intermediul Fondului de Urgență al UE, Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene, Fondului de Dezvoltare Regională și Fondului Social European.

“Dragi guvernanți, vă implor, nu ratați șansele oferite de fondurile europene, s-au ridicat toate restricțiile și domeniul medical a devenit prioritar eligibil.  De asemenea, Statele Membre sunt scutite de obligația de a returna Comisiei Europene prefinanțările care au fost alocate țărilor membre la începutul perioadei de programare”, a scris Crețu, într-o postare pe Facebook.

“Ce se întâmpla cu acești bani? Cum de nu pot fi dotate spitalele în regim de urgență?”, a mai întrebat europarlamentarul român.

În context, eurodeputatul Pro România a făcut apel la toti colegii din Parlamentul României sa facă interpelări către Guvern.

“Să uitam bătăliile politice, să găsim soluții și guvernanții sa acționeze rapid pentru sprijinirea spitalelor, dotarea cu echipamente de protecție a cadrului medical, achiziționarea de aparate de ventilat și medicamente, pentru salvarea vieții oamenilor”, a conchis fostul comisar europena pentru politică regională.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu atenționează autoritățile române: Nefolosirea fondurilor europene oferite de UE în lupta cu pandemia, o iresponsabilitate maximă

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D) face un apel către președintele României și solicită formararea unui Grup care să exploateze folosirea la maxim a noilor măsuri adopate ieri de Parlamentul European și îi cere, totodată, achiziționarea rapidă a echipamentelor de protecție a cadrului medical, a măștilor sanitare de înaltă calitate, achiziționarea urgentă a aparatelor de ventilat și alte nevoi stringente.

Reamintim că ieri, 26 martie, Parlamentul European a votat cu o largă majoratiate un pachet de urgență prin care statele membre vor fi ajutate financiar să depășească această situație, iar din acest fond de 37 de miliarde, România va putea beneficia de 3.1 miliarde de euro.

Citiți și: România va putea beneficia de 3,1 miliarde de euro, după ce Parlamentul European a aprobat ajutorul economic de 37 de miliarde de euro pentru țările UE afectate de COVID-19

În acest context, Corina Crețu trage un semnal de alarmă și subliniază ferm că ”nefolosirea fondurilor europene pe care le pune la dispoziție Comisia Europeană ar fi acum, mai mult decât oricând, o iresponsabilitate maximă”.

Potrivit deputatului european, România poate pierde acesată șansă din cauza ”dezorientării în care se afundă tot mai mult Guvernul României.”

De asemenea, Corina Crețu reiterează importanța creării unei echipe experimentate pentru ca România să profite din plin de ajutorul european: ”E regretabil că nu se folosește experiența foștilor Prim-Miniștri ai României și a foștilor Miniștri ai Sănătății pentru a depăși aceste momente”.

”Sprijin pe deplin ideea lansată de Victor Ponta – aceea de a lasă deoparte orgoliile politice, măcar acum, în al 11-lea ceas, promovând un Guvern de Uniune Națională care să răspundă problemelor presante, vitale ale cetățenilor privind asigurarea sănătății lor”, a mai adăugat aceasta.

Corina Crețu atrage atenția că în această situație nu mai e vorba despre ideologii, despre diferențe între partide, ci este vorba despre medici: ”se aud zilnic strigătele de disperare ale medicilor, asistenților, ale oamenilor simpli care acuză lipsa totală a echipamentelor esențiale pentru a lupta cu acest virus.”

Totodată, Corina Crețu consideră că Executivul nu a luat în serios de la început această pandemie: ”Aflăm acum că Guvernele naționale au fost avertizate încă din ianuarie de iminența venirii acestei pandemii. De ce nu a fost luată în serios aceasta atenționare? Aceasta a fost – și pe bună dreptate – una din reproșurile aduse fostului ministru Costache, care a demisionat ieri.”

”Oamenii au nevoie de răspunsuri și mai ales de fapte care să readucă liniștea și siguranța pentru viața lor și a familiilor lor”, a conchis Corina Crețu în mesajul său.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending