Connect with us

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: UE va debloca 47,5 miliarde de euro prin inițiativa React-EU. România este încurajată de Comisia Europeană să folosească resursele React-EU

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Uniunea Europeană va debloca, prin inițiativa React-EU, aproape 48 miliarde de euro pentru combaterea efectelor pandemiei în domeniile cele mai vulnerabile, printre care sistemele de sănătate, cultura, turismul, a declarat miercuri eurodeputatul Corina Crețu, care a subliniat că Parlamentul European mai face un pas important pentru ieșirea din criza economică. 

Eurodeputații au aprobat marți un pachet de 47.5 miliarde de euro (REACT-EU) pentru a atenua efectele imediate ale crizei provocate de pandemia de COVID-19 în regiunile UE.

Banii vor fi puși la dispoziție în următorii doi ani prin intermediul fondurilor structurale ale UE. Operațiunile care fac obiectul pachetului vor fi eligibile retroactiv începând cu 1 februarie 2020. Țările UE vor putea utiliza aceste resurse suplimentare până la sfârșitul anului 2023. Investițiile se vor concentra pe sectoarele cele mai afectate de consecințele economice ale pandemiei.

“Finalul de an vine cu vești bune de la Parlamentul European: domeniile cel mai grav afectate de pandemie vor avea la dispoziție bani mai mulți pentru relansare economică. Așadar, prin React-EU, Statele Membre pot solicita fonduri suplimentare pentru investiții în crearea de locuri de muncă – mai ales pentru tineri, sănătate, IMM-uri. Fondurile suplimentare decise astăzi de Parlamentul European reprezintă primul pas înspre relansarea economică a Europei, atât de grav afectată de pandemie”, a mai spus Corina Crețu, conform unei postări pe pagina sa de Facebook.

Ea a arătat că statele membre vor beneficia de toată flexibilitatea pentru a hotărî destinația acestor fonduri – care pot fi folosite prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) sau prin Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD).

Referitor la România, Crețu a specificat că țara noastră ar putea avea prioritate la accesarea acestor fonduri.

“Pentru că această finanțare va fi distribuită în funcție de prosperitatea Statelor Membre și de impactul crizei asupra economiilor naționale, România ar putea avea întâietate în folosirea acestor fonduri, alături de alte state. Având în vedere că în cazul React-EU nu se aplică cerințele privind concentrarea tematică și nici condiționalitățile ex ante, aceste fonduri pot fi mobilizate rapid. Având în vedere că și România a fost încurajată de Comisia Europeană să folosească resursele React-EU prin scrisoarea transmisă de Comisia Europeană la data de 29 iulie 2020, sper ca Guvernul României să profite de această posibilitate, cu atât mai mult cu cât foarte multe State Membre sunt interesate de folosirea acestor fonduri”, a conchis europarlamentarul român.

REACT-EU este o propunere a Comisiei de abordare a impactului economic al pandemiei, sub forma unei modificări a Regulamentului privind dispozițiile comune care reglementează perioada de programare 2014-2020 a politicii de coeziune.

Aceasta urmează celor două propuneri anterioare referitoare la politica de coeziune, Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus (CRII) și Inițiativa Plus pentru investiții ca reacție la coronavirus (CRII +), ambele modificând normele privind cheltuielile regionale pentru a facilita redresarea.

Resursele suplimentare REACT-EU vor proveni din instrumentul de redresare al Uniunii Europene (Next Generation EU).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu a discutat cu noul premier al Muntenegrului despre importanța realizării reformelor privind statul de drept, combaterea corupției și a crimei organizate

Published

on

© Corina Crețu / Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu, în calitate de membru al Delegației UE-Muntenegru a participat joi, la ședința Delegației unde a avut un schimb de păreri cu noul premier muntenegrean, Dritan Abazovic, referitor la parcursul european și la reformele care au loc în această țară.

„În cadrul intervenției mele, am menționat despre importanța de a realiza reformele propuse, mai ales cele legate de respectarea statului de drept, combaterea corupției și a crimei organizate, care vor avea un impact pozitiv asupra muntenegrenilor”, a scris deputatul european, pe Facebook.

De asemenea, Corina Crețu a mai accentuat și faptul că locul Muntenegrului este în Uniunea Europeană.

„Deși acest proces este unul de durată, acest obiectiv poate fi atins”, a spus ea.

În finalul mesajului său, europarlamentarul i-a urat mult succes noului prim-ministru Dritan Abazovic în realizarea obiectivelor pe care și le-a propus: dezvoltarea economică, implementarea statului de drept, lupta împotriva corupției și crimei organizate, libertatea presei.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu îndeamnă România să profite de șansele istorice puse la dispoziție de UE pentru a recupera decalajele de dezvoltare: Lupta împotriva sărăciei și investițiile în sănătate și educație trebuie continuate

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu îndeamnă România să profite de șansele istorice puse la dispoziție de Uniunea Europeană pentru a recupera decalajele de dezvoltare.

”La 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, putem constata că țara noastră a primit 40 de miliarde euro fonduri europene. Nu există județ sau domeniu de activitate care să nu fi beneficiat de aceste fonduri. Decalajele istorice rămân însă semnificative, ca și problemele sărăciei, agravate de situația extraordinar de dificilă pe care o traversam. În calitate de comisar european pentru politică regională, am fazat proiecte pentru care Romania trebuia să returneze fonduri, am aprobat plata creditelor pentru investiții deja create (<<proiecte retrospective>>) și am încurajat realizarea de proiecte mari, cum sunt spitalele regionale sau autostrăzile care să lege regiunile istorice ale țării. Acum, suntem într-un moment care poate fi catalogat istoric pentru România din punct de vedere al șanselor privind fondurile europene. România va beneficia în perioada 2021-2027 de fonduri europene în valoare de aproximativ 80 de miliarde, după cum urmează: 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență, elementul central al NextGenerationEU, aproximativ 28 de miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune, 19 miliarde de euro din Politica Agricolă Comună, și aproape 2 miliarde euro din Fondul pentru o Tranziție Justă”, a detaliat Crețu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Aceasta a amintit că România a încheiat prima perioadă de programare (2007-2014) cu o rată de absorbție a fondurilor europene de 91%.

”E vital ca România să încheie perioada de programare 2014-2020 cu o rata de absorbție cât mai mare, să demareze realizarea proiectelor prin PNRR și să încheie cât mai rapid Acordurile și Programele Operaționale pentru perioada 2021-2027”, a fost apelul lansat de eurodeputat.

Corina Crețu deplânge faptul că ”Romania înregistrează întârzieri majore în negocierea programelor operaționale pentru 2021-2027, deși banii puteau fi folosiți din 1 iunie 2021. Multe țări implementează deja în paralel proiectele din acest buget și au atras deja bani europeni, atât din PNRR cât și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027”.

”În opinia mea, Guvernul este îndreptățit să discute cu experții Comisiei Europene consecințele crizei COVID și ale războiului, explozia prețurilor și rata inflației, să ia în considerare toate resursele financiare avute la dispoziție – inclusiv Fondul Social European, resursele din PNRR, din Programul Operațional pentru Sănătate și cele opt Programe regionale 2021-2027  pentru ca romanii să poată face față vremurilor de criză care vor urma, gândindu-se în primul rând la cei mai vulnerabili: copii, pensionari, cei care trăiesc cu venitul minim pe economie, pacienți, cei bolnavi de cancer sau alte boli cronice. Aceasta perioada ne învață nu numai lecțiile bunătății și ale omeniei, dar și să prețuim mai mult pacea și viața”, a subliniat europarlamentarul.

Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 are la bază proiectul prezentat la data 2 mai 2018 în fața Parlamentului European, când Corina Crețu era comisar european.

”Convingerea mea este că Produsul Intern Brut pe cap de locuitor trebuie să se mențină ca bază de calcul pentru că va asigura reducerea decalajelor dintre state și regiuni, devenite și mai puternice ca urmare a efectelor acestei crize. Vă reamintesc că, potrivit acestui mod de calcul, Romania are un buget cu 8% mai mare față de perioada 2014-2020”, a punctat eurodeputatul.

Corina Crețu a reamintit că, ”în timpul mandatului meu de comisar european pentru politica regională, am aprobat toate proiectele depuse de Guvernele României, am preluat toate creditele pe care Romania le avea în acea perioada pe fonduri europene, m-am zbătut pentru realizarea cât mai rapidă a spitalelor regionale de la Iași, Cluj și Craiova, s-au realizat în ultimii ani modernizări de spitale, achiziționarea de ambulanțe noi în toate județele țării, ca echipamente medicale performante. Din păcate, încă există fonduri europene nefolosite, care așteaptă să fie accesate de către Romania pentru îmbunătățirea sănătatii oamenilor”, a conchis eurodeputatul.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu a solicitat în PE acordarea statutului de țară candidată la UE pentru R. Moldova: Îmi doresc să facă parte din familia europeană cât mai curând

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu a votat în Parlamentul European rezoluția referitoare la situația actuală a cooperării dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova prin care a solicitat Consiliului European și Comisiei Europene să acorde Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE.

Potrivit acesteia, Comisia Europeană este invitata să sporească asistența financiară și tehnică acordată Republicii Moldova și îi încredințează sarcina de a analiza dacă plata tranșelor poate fi devansată.

 

„Consider că locul Republicii Moldova este în cadrul Uniunii Europene și îmi doresc ca ea să facă parte din familia europeană cât mai curând”, a subliniat Corina Crețu.

Citiți și: Eurodeputatul Corina Crețu: Locul Republicii Moldova este, alături de România, în Uniunea Europeană

Parlamentul European a solicitat joi statelor membre ale Uniunii Europene să acorde Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE, afirmând că R. Moldova este pe drumul cel bun în adoptarea unor reforme cheie. 

Astfel, într-o rezoluție adoptată în plenul de la Strasbourg, text aprobat prin ridicarea mâinilor, Parlamentul a salutat cererea oficială de aderare la UE a Moldovei din 3 martie 2022, spunând că UE ar trebui să-i acorde statutul de candidat, în conformitate cu articolul 49 din TUE și „pe baza meritelor”.

 În aceeași zi, Comisia Europeană a decis să mobilizeze o sumă suplimentară de 52 de milioane de euro pentru Republica Moldova, destinată promovării rezilienței, redresării și reformelor pe termen lung ale acestei țări.

Continue Reading

Facebook

NATO6 hours ago

Jens Stoltenberg a discutat cu Recep Tayyip Erdogan despre importanța politicii NATO a ”ușilor deschise”, în încercarea de a-l convinge să renunțe la opoziția față de aderarea Finlandei și Suediei la NATO

ROMÂNIA7 hours ago

România trimite Ucrainei măști chirurgicale, viziere și combinezoane

SUA8 hours ago

În fața ”provocărilor secolului XXI”, SUA și Coreea de Sud se angajează să ”aprofundeze cooperarea în domeniul tehnologiilor critice și emergente, precum și în cel al securității cibernetice”

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Canada interzice comerțul cu bunuri de lux cu Rusia și adaugă alte 14 persoane pe lista sancțiunilor

MAREA BRITANIE11 hours ago

Ministrul britanic de externe: Moldova ”ar trebui echipată conform standardelor NATO”

ROMÂNIA12 hours ago

MAE l-a contactat pe ambasadorul Ungariei în România după ce președinta Katalin Novak a declarat că își ”asumă calitatea de reprezentant al tuturor maghiarilor, indiferent unde aceştia locuiesc”

U.E.13 hours ago

Germania respinge ideea constituirii unei noi datorii comune europene pentru a finanța reconstrucția Ucrainei

ONU14 hours ago

Uniți pentru Ucraina: UE, România și alte 40 de țări, printre care SUA și Regatul Unit, sprijină Ucraina împotriva Rusiei la Curtea Internațională de Justiție

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu: România trebuie să aibă capacitatea de absorbţie a mărfurilor din Ucraina către UE şi zona non-UE

G71 day ago

Sprijin pentru Ucraina: G7 promite 19,8 miliarde de dolari pentru a menține pe linia de plutire economia ucraineană devastată de războiul declanșat de Rusia

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu: România trebuie să aibă capacitatea de absorbţie a mărfurilor din Ucraina către UE şi zona non-UE

G71 day ago

Sprijin pentru Ucraina: G7 promite 19,8 miliarde de dolari pentru a menține pe linia de plutire economia ucraineană devastată de războiul declanșat de Rusia

U.E.2 days ago

Viktor Orban consideră că ”anul 2024 va fi unul decisiv, al marelui test”: Conservatorii trebuie ”să recucerească instituțiile” din Bruxelles și Washington

NATO2 days ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă salută prezența militarilor portughezi în România: Realitatea ne determină să consolidăm mai departe apărarea NATO în regiunea Mării Negre

Eugen Tomac3 days ago

Eugen Tomac, pledoarie pentru R. Moldova în Parlamentul European: Locul acesteia este în UE. Poporul său este unul european

ONU3 days ago

Bogdan Aurescu a propus, la ONU, realizarea unui coridor internațional de transport pentru facilitarea exporturilor de produse alimentare din Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Maia Sandu, discurs istoric de la pupitrul Parlamentului European: Crimeea este Ucraina, Donbas este Ucraina, Kiev este Ucraina. Și vor fi întotdeauna

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

În aplauzele Parlamentului European, Maia Sandu a cerut o decizie politică pentru candidatura R. Moldova la UE: Este luminița de la capătul tunelului, farul care ne ghidează în această furtună cumplită

SUA3 days ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

Team2Share

Trending