Connect with us

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, un nou apel către statele UE: ”Adoptarea Cadrului Financiar Multianual în forma propusă de Comisia Europeană ar fi un succes”

Published

on

© European Parliament

Adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 în forma propusă de Comisia Europeană ar fi un succes, mai ales pentru România, este de părere eurodeputatul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională, poziție din care a prezentat, anul trecut, propunerile de alocări financiare pentru viitoarea politică de coeziune.

Adoptarea Bugetului în forma propusă de Comisia Europeană ar fi un succes, cu precădere pentru statele care primesc mai mulți bani – printre care și țara noastră! Actuala propunere de Buget prevede o alocare cu 8% mai mare pentru România (alocare financiară multianuală de aproximativ 31 miliarde EUR, echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare)”, a scris Corina Crețu (Pro România, S&D) pe Facebook.

Eurodeputatul român a făcut aceste precizări în condițiile în care Parlamentul European a votat joi, cu o largă majoritate, o rezoluție prin care solicită statelor membre să cadă de urgență la un acord asupra poziției de negociere pentru bugetul UE pe termen lung, în condițiile în care Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

”Din păcate, scenariul asupra căruia am atenționat în repetate rânduri încă de anul trecut riscă să prindă contur: adoptarea Bugetului UE pentru perioada 2021-2027 ar putea întârzia.  (…) Rezoluția Parlamentului European pe care am votat-o săptămâna aceasta urmărește urgentarea adoptării Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 astfel încât acesta să intre în vigoare, așa cum ar fi firesc, la 1 ianuarie 2021. Sper ca această decizie să impulsioneze Consiliul European în adoptarea Bugetului UE, astfel încât beneficiarii finali ai banilor europeni, cetățenii, să nu aibă de suferit”, a mai spus Corina Crețu.

Săptămâna aceasta și Comisia Europeană i-a invitat pe liderii țărilor membre să ofere îndrumările strategice necesare impulsionării definitivării bugetului UE 2021-2027 până la finele anului.

Comisia Europeană a propus în luna mai a anului 2018 un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27 și care conține, între altele, diminuarea cu 7%, respectiv 5%, a alocărilor financiare pentru politica de coeziune și pentru cea agricolă comună.

În total, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.

Care este poziția statelor membre?

La ultimul Consiliu European – din iunie 2019 – liderii statelor membre au decis că vor reveni asupra subiectul la lucrărilor Consiliului European de iarnă, din decembrie.

Consiliul European a salutat munca realizată sub Președinția Română și a luat notă de variile elemente ale pachetului CFM”, se arată în concluziile liderilor europeni din luna iunie.

Cu toate acestea, șefii de stat sau de guvern au amânat obiectivul de a ajunge la un acord final privind bugetul european multianual până la sfârșitul anului.

Consiliul European a solicitat ”Președinției Finlandeze să continuă munca și să dezvolte documentul de negociere. În baza acestuia, Consiliul European va avea un schimb de opinii în octombrie 2019, țintind aprobarea unui acord până la finalul anului”.

Pe de altă parte, la nivel politic,  Germania, sprijinită de Olanda și de Suedia, ar dori să limiteze viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 la 1% din Venitul Naţional Brut al UE, sub nivelul de 1,11% (circa 1.100 de miliarde de euro) propus de Comisia Europeană.

Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele contributoare nete şi beneficiare nete, însă situația este complicată și mai mult de procesul de retragere a Marii Britanii din UE, un stat contributor net la bugetul Uniunii. Mai mult, statele beneficiare nete se tem că noile priorităţi pentru viitorul cadru financiar multianual – precum migraţia, apărarea sau mediul – ar diminua alocările pentru politicile tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună.

Un alt obstacol este propunerea Comisiei Europene de a condiţiona accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, propunere dezaprobată de unele ţări est-europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: De Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, să ne aducem aminte că, orice ar fi, trebuie să rămânem oameni

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) a transmis un mesaj în onoarea victimelor Holocaustului, cu prilejul aniversării pe 27 ianuarie a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare și exterminare Auschwitz-Birkenau.

„În ziua de 27 ianuarie 1945, lagărul nazist de la Auschwitz-Birkenau a fost eliberat și astfel lumea avea în fața ochilor întreaga oroare a ‘soluției finale’, tratamentul aplicat de naziști populației de origine evreiască din teritoriile ocupate de Germania hitleristă și din cele ale aliaților ei. Circa șase milioane de evrei au pierit în acei ani, din simpla vină de a fi aparținut unui anumit grup etnic. Tragedia evreilor este unică și sper că am învățat lecțiile istoriei, pentru a nu mai repeta niciodată acele orori”, scrie eurodeputatul român pe pagina sa de Facebook. 

 

Corina Crețu mai transmite că „de Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, să ne aducem aminte că, orice ar fi, trebuie să rămânem oameni”. 

„Să ne aducem aminte de toți cei care au pierit în lagăre de muncă sau de exterminare: evrei, români, polonezi, romi, italieni, etc.
Dumnezeu să îi odihnească!”, a adăugat aceasta.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu solicită Guvernului să nu rateze obiective majore: România trebuie să apere interesele propriilor cetățeni în negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) trage un semnal de alarmă în legătură cu pachetul de mobilitate de la nivelul UE și adoptarea viitorului buget multianual european, precizând că ambele teme sunt de interes major pentru România și susținând că țara noastră trebuie să aibă o voce mai puternică în Uniunea Europeană.

Într-o conferință de presă susținută la noul său birou de europarlamentar din Hărlău, în județul Iași, Crețu a avertizat că efectele posibile ale pachetului de mobilitate ”merg până la falimentul unor transportatori din România, cu impact direct asupra bugetului național”, iar în ce privește viitorul Cadru Financiar Multianual, aceasta a subliniat că ”România ar trebui să apere mai mult interesele propriilor cetățeni”.

”Am spus-o de mai multe ori: Cred fără rezerve că România poate și trebuie să aibă o voce mai puternică în Uniunea Europeană. Aceasta înseamnă două lucruri. Să profităm de oportunitățile și resursele pe care UE ni le pune la dispoziție. Sunt miliarde de euro pentru spitale, pentru drumuri, căi ferate, canalizare, susținerea IMM-urilor și a antreprenorilor. Acești bani trebuie atrași. Să ne apărăm interesele ca țară. Să negociem, să ne facem vocea auzită, să fim prezenți, să luăm poziție, să ne batem pentru interesele României. Deținerea președinției UE a fost un moment care ne-a oferit vizibilitate, dar în care am ratat câteva tema majore. Îmi doresc ca noul guvern să nu procedeze la fel”, a spus eurodeputatul .

În ce privește Cadrul financiar multianual, Crețu a indicat că există un blocaj care pune sub semnul întrebării folosirea banilor europeni de la 1 ianuarie 2021, din cauza adoptării târzii a legislaţiei.

”Comisia pentru dezvoltare regională (REGI) din Parlamentul European a decis recent să înghețe toate discuțiile legate de CFM, ca reacție la lipsa de flexibilitate a Consiliului în negocieri. Mi-am exprimat și în trecut îngrijorarea legată de negocierile care vizează CFM 2021-2027 și am atras atenția că România a ratat şansa de a accelera discuțiile, astfel încât acest buget să fie adoptat pe timpul Preşedinţiei sale rotative la Consiliul UE. Propunerea Preşedinţiei finlandeze nu satisface nevoile și cerințele țărilor mai puțin dezvoltate, iar România ar trebui să apere mai mult interesele propriilor cetățeni”, a mai adăugat Corina Crețu.

Referitor la deschiderea cabinetului de eurodeputat, Corina Crețu a scris pe pagina sa de socializare că acest cabinet ”are reprezintă o linie directă către Bruxelles pe care locuitorii din Hârlău o merită din plin și care va face vocea lor mai puternică în Europa”.

 

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu avertizează: Efectele posibile ale pachetului de mobilitate merg până la falimentul unor transportatori din România, cu impact direct asupra bugetului

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Reforma sectorului de transport rutier prin intermediului Pachetului Mobilitate 1 de la nivel european este un subiect “asupra căruia trebuie să reflectăm cu atenție și să vedem ce se poate face astfel încât noile reguli să nu aibă un impact negativ asupra domeniului transporturilor din România”, a declarat eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D), într-o conferință de presă susținută la cabinetul său de europarlamentar din Hărlău, în județul Iași.

”Reforma sectorului de transport rutier vine cu o serie de reguli care îi afectează pe transportatorii din est, implicit și pe cei români. De exemplu, camioanele trebuie să se întoarcă la centrul operațional al întreprinderilor la fiecare opt săptămâni. Perioada de odihnă obligatorie de la sfârșitul săptămânii nu poate să fie petrecută în cabina camionului. Companiile trebuie să plătească cheltuielile de cazare pentru șoferi. Sunt măsuri care cresc cheltuielile pentru transportatori, ceea ce înseamnă o scădere a competitivității celor din est”, a spus Crețu, în cadrul conferinței de presă.

În precizările sale, Crețu a menționat că acest subiect este unul asupra căruia trebuie reflectat cu atenție și a precizat că trebuie depuse eforturi pentru ca noile reguli să nu aibă un impact negativ asupra domeniului transporturilor din România.

”Urmează ca în Parlamentul European să votăm pachetul pe mobilitate. Din nou, o temă despre care nu s-a discutat și despre care nu se discută suficient. Eu îmi voi face datoria de europarlamentar și voi vota în interesul României. Am primit îngrijorările Uniunii Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) și le privesc cu toată seriozitatea. Dar dincolo de ce voi face eu – care sunt un singur europarlamentar – de ce nu s-a discutat aplicat, serios? Chiar era o temă de interes. Sunt măsuri care cresc cheltuielile pentru transportatori, ceea ce înseamnă o scădere a competitivității celor din est. Este un subiect asupra căruia trebuie să reflectăm cu atenție și să vedem ce se poate face astfel încât noile reguli să nu aibă un impact negativ asupra domeniului transporturilor din România – efectele posibile merg până la falimentul unor transportatori, cu impact direct asupra bugetului României” a conchis ea.

Corina Crețu a făcut aceste precizări după ce Comisia pentru Transport și Turism (TRAN) din Parlamentul European a aprobat marți acordul pentru reforma sectorului de transport rutier la care au ajuns Parlamentul și negociatorii președinției Consiliului UE.

Regulile revizuite privind detașarea șoferilor, perioadele de odihnă și o mai bună aplicare a normelor de cabotaj (ex. transportul temporar de bunuri de către transportatori non-rezidenți într-un stat membru) au scopul de a pune capăt denaturării concurenței în acest domeniu și de a oferi condiții mai bune pentru odihna șoferilor.

Totuși, pentru a intra în vigoare, acordul trebuie să fie aprobat de miniștrii UE și apoi de Parlamentul European în plen.

Referitor la deschiderea cabinetului de eurodeputat, Corina Crețu a scris pe pagina sa de socializare că acest cabinet ”are reprezintă o linie directă către Bruxelles pe care locuitorii din Hârlău o merită din plin și care va face vocea lor mai puternică în Europa”.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending