Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) a punctat într-o dezbatere a Parlamentului European nevoia de a adopta ”cât mai rapid taxonomia pentru gazele naturale și energia nucleară”, în contextul în care, de la începutul anului, ”prețul de gaze naturale și al energiei electrice a crescut extrem de îngrijorător.”

” Creșterea prețurilor la energie îngrijorează cetățenii din toate țările. Răspunsul ferm și coordonarea acțiunilor la nivel european sunt încă necesare deoarece există posibilitatea de apariție a unor mutații în viitor și din păcate sunt țări care încă nu au atins obiectivul vaccinării. De la începutul anului, prețul de gaze naturale și al energiei electrice a crescut extrem de îngrijorător. Comisia a prezentat săptămâna trecută setul de instrumente și acțiuni care mi se par foarte potrivite. Cred că statele membre trebuie să poată folosi nu doar banii rezultați din creșterea prețurilor certificatelor de emisii CO2, dar și alte fonduri europene necheltuite din exercițiul financiar 2014-2020 pentru a atenua impactul prin plafonare, compensarea parțială de facturi sau prin schemă de ajutor de stat pentru IMM-uri și industrie. Trebuie adoptată cât mai repede taxonomia pentru gazele naturale și energia nucleară și trebuie să folosim acele mecanisme în funcționarea ETS care să ne protejeze pe cât posibil de creșteri speculative ale prețurilor de certificate CO2”, a propus Bușoi într-un intervenție în plenul reunit la Strasbourg pentru a dezbate, printre altele, summitul Consiliului European.

Parlamentul European a cerut șefilor de stat sau de guvern, care se reunesc joi și vineri, să gestioneze criza prețurilor la energie și să se ocupe ce cei care încalcă statul de drept, într-o aluzie la Polonia și Ungaria.

Aceștia au declarat că integrarea surselor regenerabile de energie în mixul energetic al Europei este calea de urmat, reducând în același timp dependența energetică a continentului și contribuind în același timp la promovarea acțiunilor UE în domeniul climei. 

De altfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că va prezenta la începutul anului 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei pentru a ajuta statele membre în propriile lor contacte în domeniul energiei.

”Prețul gazelor este ciclic și este stabilit de piețele globale. Din cauza creșterii prețului la gaze, multe familii se confruntă cu problemele, iar întreprinderile riscă să se închidă. Costurile producerii energiei solare sunt de zece ori mai scăzute decât erau acum zece ani. Și chiar și energia eoliană – care este, prin definiție, mai volatilă – este astăzi cu 50% mai ieftină decât în urmă cu zece ani. Aceste două fapte ne arată că tranziția către energia verde nu este vitală doar pentru planeta noastră, ci și pentru economia noastră și pentru reziliența la șocurile prețurilor la energie”, a explicat von der Leyen.

În contextul în care Europa este ”dependentă de importurile de gaz”, lucru care o face vulnerabilă, președinta Comisiei Europene a subliniat importanța ”diversificării furnizorilor” și menținerea gazului ca soluție de tranziție către energia verde.

”Prioritatea noastră este de a acorda ajutor familiilor și întreprinderilor vulnerabile. Unele măsuri pot fi luate foarte rapid, în conformitate cu normele actuale ale UE. Printre acestea se numără scutirea întreprinderilor – în special a IMM-urilor – prin intermediul ajutoarelor de stat, al sprijinului orientat către consumatori și al reducerilor taxelor și impozitelor pe energie. În medie, o treime din prețul angro al energiei este stabilit de piață, o treime depinde de taxele de infrastructură și o treime de taxele naționale și regionale. Acesta este un domeniu în care statele membre pot acționa foarte rapid. Și 20 dintre ele acționează deja”, a detaliat Ursula von der Leyen.

Pe termen mediu și lung, Uniunea Europeană va acționa ”în cinci domenii cheie”: consolidarea supravegherii piețelor de gaze și de carbon, evaluarea funcționării pieței de energie electrică, abordarea problemelor legate de volatilitatea prețurilor, stabilirea unor contacte cu furnizori străini de gaze, analizarea problemei privind stocarea gazelor, investiții în energii regenerabile.

Șefii de stat sau de guvern se reunesc joi și vineri pentru a discuta despre securitatea cibernetică, situația din Belarus și Afganistan, dar și despre criza energetică, provocată de redresarea economică ce a dus la creșterea cererii de energie pe piața internațională.

În preambulul acestei întrevederi, președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene includerea energiei nucleare și a gazului natural în viitoarea legislație europeană privind taxonomia și prezentarea “cât mai curând posibil” a acestui pachet legislativ.

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, a solicitat Comisiei Europene ca statele membre să poată folosi, pe lângă fondurile din certificatele de emisii CO2 pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie și fondurile europene rămase neutilizate din exercițiul 2014-2020 (n+3 2023).

Comisarul pentru Energie, Kadri Simson, a fost prezentă joi, la invitația eurodeputatului, la ședința Comisiei pentru industrie, cercetare și energie pentru a prezenta pe larg setul de măsuri adoptat miercuri de Comisie, care va ajuta statele membre să ia decizii imediate pentru a reduce impactul creșterii prețurilor pe piața de energie asupra gospodăriilor și a întreprinderilor, în această iarnă.

Simson a explicat că sprijinul ar putea lua forma plăților forfetare către familiile cu venituri mici sau sprijin direct pentru un consum minim definit pe gospodărie sau locuitor, iar ținta principală ar trebui să fie, din motive de echitate, consumatorii vulnerabili, pentru care va exista o definiție armonizată.

Pentru protejarea imediată a întreprinderilor, statele membre UE vor putea acorda ajutoare de stat și reduceri specifice în materie de taxe și impozite.

”Aceste măsuri ar trebui să poată fi ajustate cu ușurință în primăvară, când se preconizează că situația se va stabiliza, iar prețurile ridicate ale gazului vor începe să scadă. De iarna aceasta însă, în care intrăm cu depozite subterane de gaze la un nivel mai mic decât media istorică,  trebuie să trecem cât mai bine”, a menționat Bușoi într-un comunicat de presă.

Acesta a rugat-o pe Kadri Simson ”să se implice cât mai activ pentru a convinge statele membre să implementeze cât mai repede aceste măsuri, care au un dublu avantaj. Ele vor ajuta cetățenii să reziste șocului temporar și nu vor compromite nici stimulentele acordate pieței pentru tranziția verde. În același timp, am solicitat Comisiei să permită statelor membre să direcționeze către plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile europene rămase neutilizate din exercițiul financiar 2014-2020 (n+3 2023) și nu doar banii din certificatele de emisii CO2.”

Comisarul european pentru energie a transmis că ”va lua în calcul propunerile mele și a subliniat că prioritatea domniei sale rămâne să lucreze îndeaproape cu Comisia ITRE pentru a ajuta statele membre să ia măsuri coordonate pe termen scurt, protejând cetățenii cei mai vulnerabili și competitivitatea companiilor.”

”Comisara Simson a anunțat că va sprijini, de asemenea, investițiile în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică, va examina posibilele măsuri privind stocarea energiei și achiziționarea de rezerve de gaze naturale și va evalua actuala organizare a pieței energiei electrice”, a conchis Bușoi.

Comisia Europeană a adoptat o comunicare privind prețurile la energie pentru a aborda creșterea excepțională a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura pe tot parcursul iernii, și pentru a sprijini populația și întreprinderile europene.

Comunicarea include un set de măsuri pe care UE și statele sale membre le pot lua pentru a aborda impactul imediat al creșterii prețurilor și pentru a ne consolida în continuare reziliența la șocuri viitoare.

Printre măsurile naționale pe termen scurt se numără sprijinul de urgență pentru venituri acordat consumatorilor casnici, ajutoare de stat pentru întreprinderi și reduceri specifice în materie de taxe și impozite. Comisia va sprijini, de asemenea, investițiile în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică; va examina posibilele măsuri privind stocarea energiei și achiziționarea de rezerve de gaze naturale și va evalua actuala organizare a pieței energiei electrice.

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele intergrupului pentru combaterea cancerului din Parlamentul European, a reiterat importanța finalizării planului național de combatere a cancerului.

Potrivit deputatului european, toate țările Uniunii Europene care au un Plan de luptă împotriva cancerului vor fi obligate să îl updateze, iar cele care nu au să construiască, în următorii ani, un astfel de Plan, cu obiective clare și alocare bugetară aferentă.

În cadrul dezbaterii „Politici și strategii în managementul oncologic / controverse”, organizată de Revista Politici de Sănătate și Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente, Cristian Bușoi a reamintit că lupta împotriva cancerului este o prioritate absolută la nivel european.

Președintele Grupului pentru combaterea cancerului din Parlamentul României a anunțat că România finalizează și este pregătită să implementeze primul Plan național de control și combatere a cancerului. De asemenea, acesta a explicat că Planul european de combatere al cancerului reprezintă un suport excelent prin know-how, dar și finanțare.”

Citiți și: Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, mesaj la reuniunea Comisiei BECA: România, pregătită să implementeze primul Plan național de control și combatere a cancerului

După 12 luni de consultare publică, Executivul European a lansat pe 3 februarie 2021, Planul european de luptă împotriva cancerului, un pilon cheie pentru o Uniune Europeană a Sănătății, plan care are alocată o sumă de 4 miliarde de euro.

În România, ultimul Plan Național de Cancer a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale indică nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Planul de combatere a cancerului stabilește o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli, concentrându-se asupra acțiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.