Connect with us

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi, la dezbaterea ”Politici de sănătate în UE-modele europene vs. modelul românesc”: România are dificultăți la atragerea fondurilor europene pentru cercetare în sănătate

Published

on

© caleaeuropeana.ro/Diana Zaim

România are dificultăți la atragerea fondurilor europene pentru cercetare în sănătate, neavând o tradiție și o infrastructură bine fundamentată în acest sens, dar lucrăm pentru a spori șansele cercetătorilor români de a accesa finanțări de la Uniunea Europeană în următorii șapte ani, a fost mesajul transmis de eurodeputatul Cristian Bușoi, la dezbaterea ”Politici de sănătate în UE – modele europene vs. modelul românesc”, organizată la Centrul InfoEuropa din București.

Evenimentul a fost organizat de CaleaEuropeana.ro si  găzduit de Centrul InfoEUROPA din cadrul MAE, cu participarea eurodeputatului Cristian Bușoi, vicepreședintele Comisiei pentru Mediu și Sănătate din Parlamentul European. Cei mai importanți actori din domeniul Sănătății: reprezentanți ai Ministerului Sănătății, membri ai Parlamentului European și ai Parlamentului României, reprezentanţi ai asociațiilor de pacienți și ai comunității medicale, precum și reprezentanți ai mediului academic au dezbătut, timp de două ore, pe tema soluțiilor pe care România le poate aborda în context european în domeniul sănătății.

Uniunea Europeană, competențe de reglementare reduse în domeniul politicilor de sănătate

Serviciile de sănătate reprezintă astăzi una dintre principalele preocupări la nivel european și național. Există însă și câteva provocări la care trebuie găsite soluții durabile pentru viitor, precum calitatea mai bună a serviciilor pentru pacienți, actualizarea mai rapidă și mai eficientă a listelor de medicamente, un pachet de servicii medicale care să răspundă în mod real nevoii pacienților. În acest context, eurodeputatul a amintit că Uniunea Europeană are competențe de reglementare reduse în domeniul politicilor de sănătate, putând doar să elaboreze niște direcții sau cadre europene generale, statelor membre revenindu-le sarcina de a asigura funcționarea optimă a sistemelor de sănătate. 

© caleaeuropeana.ro/Diana Zaim

,,Sănătatea este un domeniu în care instituțiile europene au un rol limitat, ținând de subsidiaritate, asta însemnând că toate statele membre au foarte mare libertate în a-și stabili politici și priorități, asta și pentru că sistemele de sănătate din UE sunt destul de diferite. Însă există și atribuții la nivel european și instituții implicate în politici de sănătate, precum Comisia Europeană, prin comisarul pe domeniu, sau agenții, precum Agenția Europeană a Medicamentului, cu care voi colabora în numele Comisiei de Sănătate și Mediu din PE. În februarie voi avea o întâlnire cu reprezentanții acesteia pentru a vedea cum îi poate sprijini Parlamentul și, de asemenea, cum putem crește prezența României acolo”, a explicat eurodeputatul în deschiderea evenimentului. 

Mai departe, Cristian Bușoi a vorbit despre accesul cetățenilor europeni la servicii de îngrijire medicală în alte state membre ale Uniunii Europene, reglementat în cadrul unei directive europene, și despre direcțiile de finanțare la nivel european în ceea ce privește infrastructura de sănătate și cercetarea atât în general, cât și în contextul negocierilor privind următorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027.

Serviciile medicale transfrontaliere

În contextul dezbaterii de astăzi, eurodeputatul a amintit despre direcția foarte importantă de acțiune la nivel european privind serviciile medicale transfrontaliere, pentru care există câteva regulamente și o directivă care a apărut ca urmare a unor procese între cetățeni și Curtea de Justiție a UE, care a decis că fiecare cetățean european are dreptul la îngrijiri medicale în orice țară a UE și dreptul de a li se rambursa aceste servicii până la nivelul la care costau în țara de origine. 

,,Totuși, nivelul de rambursare este mai mic, în general, pentru că, de exemplu, prețurile din România sunt destul de mult subevaluate, fiind mult mai mici decât costurile reale și mai mici decât în majoritatea țărilor europene. Mulți români de la frontiera vestică preferă să meargă în Ungaria pentru cu, din păcate pentru sistemul de sănătate din România, se simt mai în siguranță și că beneficiază de servicii medicale mai bune”.

Cristian Bușoi a mai atras atenția că procesul de rambursare a banilor în România este mai greoi nefiind suficienți bani și personal la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru a gestiona dosarele depuse pentru rambursare. 

© caleaeuropeana.ro/Diana Zaim

Referitor la implementarea Directivei privind dreptul la îngrjiri medicale transfrontaliere, gazda evenimentului a explicat că cea mai mare problemă este faptul că cetățenii europeni nu-și cunosc cu adevărat aceste drepturi, din lipsa unor campanii de informare în majoritatea statelor membre. Dincolo de aceasta, o altă problemă este legată de punctele de contact care adesea nu pot oferi informații complete despre tarife și serviciile de calitate de care un cetățean poate beneficia. 

,,Pentru bolile rare, pentru cancere, apelăm de multe ori, eu și staff-ul meu de la Bruxelles, la rețeaua europeană de referință, care cuprinde mai multe centre, spitale, secții, aflate într-o rețea de excelență la nivel european, existând și o mică echipă de coordonare cu punctele de contact care ne direcționează spre un anumit spital în funcție de diagnostic”, adăugând că ,,punctele de contact sunt în general necunoscute în România și alte state membre, deci greu de accesat, iar asta este una dintre direcțiile pe care am promis să acționăm în perioada următoare”, a explicat Cristian Bușoi. 

Finanțarea europeană pentru proiecte în sănătate

Eurodeputatul a mai abordat și direcția finanțărilor în sănătate la nivel european, care se împarte în trei direcții, cea a programelor UE pentru sănătate, unde se alocă între 300 și 400 milioane de euro per exercițiu financiar, pentru proiecte cu parteneri din mai multe țări; cea a programelor de cercetare, unde în perioada 2021-2027 va exista programul Horizon Europe, finanțat cu 9,2 miliarde de euro și cu prioritate absolută cercetarea cancerului; și, în cele din urmă, cea de-a treia direcție, a fondurilor de coeziune și a altor fonduri care sunt dedicate fiecărei țări, care, la rândul ei, trebui să-și stabilească niște priorități. 

© caleaeuropeana.ro/Diana Zaim

Din păcate, a explicat eurodeputatul Cristian Bușoi, în ceea ce privește cea de-a doua direcție, accesul României la finanțările pentru cercetare este destul de limitat mai ales în proiectele unde există  consorții de state membre cu tradiție și infrastructură de cercetare foarte bine pusă la punct.

,,Vom încerca să îmbunătățim acest lucru și țin legătura cu cei care au avut inițiative pentru cercetare în domeniu, academicieni, profesori doctori. Trebuie să avem oameni cu un anumit CV și care să îndeplinească anumite criterii pentru a crește șansele de eligibilitate a proiectelor la care participă. Iar capacitatea de implementare a unui proiect este și ea foarte importantă”, a asigurat Cristian Bușoi. 

Evenimentul a fost moderat de directorul Calea Europeană, Dan Cărbunaru, și transmis în direct pe pagina de Facebook a redacției.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi susține nominalizarea asistenților medicali pentru ”Premiul Cetățeanului European 2020”

Published

on

© caleaeuropeana.ro/Diana Zaim

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie (ITRE) din Parlamentul European, salută și susține inițiativa popularilor europeni de a nominaliza asistenții medicali la ”Premiul Cetățeanului European 2020”.

”Susțin propunerea Grupului EPP de nominalizare a asistenților medicali pentru ”Premiul Cetățeanului European 2020”. Acest premiu reprezintă un gest de recunoștință și respect din partea noastră, a tuturor. Asistenții medicali, alături de medici și de ceilalți colegi ai lor sunt eroii noștri de fiecare zi. Sunt cei care au stat stat fără teamă în fața coronavirusului, ne-au protejat și ne-au îngrijit fără teamă și fără părtinire”, a transmis Cristian Bușoi pe pagina de Facebook.

Citiți și: Grupul PPE nominalizează asistenții medicali pentru ”Premiul Cetățeanului European 2020”: Le suntem pentru totdeauna recunoscători

Reamintim că eurodeputatul român Cristian Bușoi este coordonatourl Programului pentru sănătate al Uniunii Europene, #EU4Health, care va dispunde de un buget de 9,4 miliarde de euro, și potrivit acestuia, acest nou instrument va veni în ajutorul asistenționlor medicali și a medicilor, eroii din prima linie în lupta cu pandemia de COVID-19: ”Sunt încrezător că noul Program independent de Sănătate – pentru care sunt responsabil în Parlamentul European – va pregăti mai bine sistemele sanitare pentru viitoare crize și le va oferi asistenților medicali condiții mai bune de muncă.”

Comisia Europeană a propus alocarea a peste 9 miliarde de euro pentru crearea unui program dedicat sănătății, denumit EU4Health, cu scopul de a pregăti mai bine țările europene pentru crizele sanitare. 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Busoi, președintele Comisiei pentru industrie din Parlamentul European, salută ajutorul de stat aprobat României de Comisia Europeană: O dovadă de solidaritate europeană

Published

on

© Cristian Busoi/ Arhiva personală

Președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European, Cristian Bușoi, a salutat noul ajutor în valoare de aproximativ 800 milioane de euro pe care Comisia Europeană l-a aprobat pentru sprijinirea companiilor din România.

Țara noastră va putea astfel să ofere mai ușor ajutor companiilor afectate de criza COVID-19 sub forma unor împrumuturi subvenționate și a unor garanții de stat pentru împrumuturi. Este cea de-a doua schemă de ajutor de stat pe care România o primește de la UE, după sprijinul de 3,3 miliarde de euro aprobat în luna martie pentru susținerea IMM-urilor. Este încă o dovadă de solidaritate europeană și garanția că nicio țară nu va fi lăsată în urmă în această perioadă dificilă“, a spus Bușoi, într-o declarație remisă CaleaEuropeană.ro.

Comisia Europeană a aprobat joi o schemă în valoare de 4 miliarde lei, aproximativ 800 milioane de euro, pentru a sprijini companiile din România afectate de pandemia de coronavirus, informează executivul european într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acesta este cea de-a doua schemă de ajutor de stat aprobată României de către Comisia Europeană, după ajutorul de 3,3 miliarde de euro aprobat în luna martie pentru susținerea IMM-urilor.

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar privind ajutoarele de stat pe care statele membre le pot oferi companiilor. În cadrul acestui sistem, sprijinul public care va fi oferit de autoritățile din România va lua forma unor împrumuturi subvenționate și a unor garanții de stat pentru împrumuturi.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE consideră că tranziția către ”economia verde trebuie făcută pas cu pas, fără să afecteze și mai mult economiile și așa slăbite” de criza COVID-19

Published

on

Securitatea energetică a Uniunii Europene, rezistența sistemului și asigurarea unor prețuri accesibile pentru toți cetățenii Uniunii sunt esențiale pentru viitor, a subliniat europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, în cadrul webinarului ”Never waiste a crises” – O actualizare privind securitatea energetică europeană, organizat sub egida Conferinței de securitate de la Munchen, potrivit unui mesaj postat pe Facebook. 

Discuțiile întrevederii în format virtual s-au concentrat pe securitatea energetică a Uniunii Europene în era epoca post-pandemie, dependența europeană de sursele externe de energie și atingerea neutralității climatice.

În acest context, Cristian Bușoi a punctat că, fără dubiu, ”digitalizarea, inovarea și retehnologizarea reprezintă viitorul UE și datorită Planului de redresare economică, cu un buget extrem de generos, avem o șansă reală să atingem obiectivul <<zero emisii de carbon până în 2050>>, asumat de Comisia Europeană”.

Cu toatea acestea, eurodeputatul român consideră că ”această transformare către economia verde trebuie făcută pas cu pas, fără să afecteze și mai mult economiile și așa slăbite de criză”.

Astfel, este nevoie de un ”echilibru între ambițiile Green Deal și o tranziție fezabilă care să nu discrimineze nicio regiune”, a mai punctat Bușoi.

În perioada de tranziție ar trebui să ne concentrăm mai mult pe consolidarea standardelor de siguranță, pe potențialul energiei nucleare și cel al gazelor, în special în zonele dependente de cărbune. În paralel, avem nevoie de o strategie bine întemeiată pentru hidrogen. Producția sporită la care ne așteptăm necesită investiții seriose în dezvoltarea sau transformarea infrastructurii din statele membre și consolidarea sau crearea capacităților de stocare”, a precizat vicepreședintele Comisiei ITRE din Parlamentul European.

La 11 decembrie 2019, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat o inițiativă ambițioasă a Executivului european – Pactul Ecologic European – prin care acesta dorește să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Pactul Ecologic European oferă o foaie de parcurs care conține acțiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată și să pună capăt schimbărilor climatice, să inverseze declinul biodiversității și să reducă poluarea. Acest pact prezintă investițiile necesare și instrumentele de finanțare disponibile și explică modul în care se va asigura o tranziție justă și favorabilă incluziunii.

În contextul pandemiei de coronavirus și a efectelor economice ale acesteia, Uniunea Europeană a mutat în plan secund dezbaterea despre Pactul Ecologic European.

Într-un mesaj video de revitalizare a discuțiilor pe marginea acestui dosar publicat la finalul lunii aprilie, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a precizat că Pactul Ecologic European va reprezenta motorul relansării Europei și a atras atenția asupra reluării vechilor obiceiuri după criza sanitară, care va determina o încălzire mai mare a planetei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending