Avizul la dosarul ”Spațiul european de date privind sănătatea” (EHDS) pentru care eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) este responsabil din calitate de raportor, a fost votat, cu largă majoritate, în Comisia pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, pe care europarlamentarul o conduce.

”Pentru ca datele de sănătate să fie utile în diferite sisteme este esențial să stabilim reguli și standarde interoperabile și comune. Aceasta înseamnă că datele ar trebui să poată fi schimbate fără probleme între diferite sisteme de sănătate, indiferent de platforma sau software-ul utilizat. Foarte important! Să ne asigurăm că schimbul se face într-un mod care să respecte confidențialitatea și drepturile pacienților”, a precizat Bușoi, responsabil al Parlamentului European în relația cu Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA).

Avizul întocmit de acesta a fost adoptat cu 58 de voturi pentru, 3 împotrivă și 2 abțineri. 

EU #health data space – ITRE adopts opinion by @CristianSBusoi to @EP_Environment with 58 votes to 3, 2 abstentions

— ITRE Committee Press (@EP_Industry) May 23, 2023

La începutul lunii mai a anului trecut, Comisia Europeană a lansat Spațiul european al datelor privind sănătatea (EHDS), unul dintre elementele constitutive centrale ale unei Uniuni Europene a Sănătății puternice.

Cetățenii își controlează propriile date privind sănătatea, în țara lor de origine și la nivel transfrontalier

• Datorită EHDS, cetățenii vor avea acces imediat, gratuit și ușor la datele lor în format electronic. Ei pot partaja cu ușurință aceste date cu alți profesioniști din domeniul sănătății în interiorul statelor membre și la nivel transfrontalier, pentru a îmbunătăți furnizarea de îngrijiri de sănătate. Cetățenii vor avea acces deplin asupra datelor lor și vor putea adăuga informații, rectifica date eronate, restricționa accesul altor persoane și obține informații cu privire la modul în care sunt utilizate datele lor și în ce scop.
• Statele membre se vor asigura că dosarele de sănătate ale pacienților, prescripțiile electronice, imaginile medicale și rapoartele de imagistică medicală, rezultatele de laborator și biletele de externare sunt eliberate și acceptate într-un format european comun.
• Interoperabilitatea și securitatea vor deveni cerințe obligatorii. Producătorii de sisteme de evidență electronică a datelor privind sănătatea vor trebui să certifice respectarea acestor standarde.
• Pentru a garanta faptul că drepturile cetățenilor sunt protejate, toate statele membre trebuie să desemneze autorități în domeniul sănătății digitale. Aceste autorități vor participa la o infrastructură digitală transfrontalieră (MyHealth@EU) care va sprijini pacienții să-și partajeze datele la nivel transfrontalier.

Îmbunătățirea utilizării datelor privind sănătatea pentru cercetare, inovare și elaborarea politicilor

• EHDS creează un cadru legal solid pentru utilizarea datelor privind sănătatea în scopuri de cercetare, inovare, sănătate publică, elaborarea politicilor și reglementare. În condiții stricte, cercetătorii, inovatorii, instituțiile publice sau întreprinderile din sectorul medical vor avea acces la cantități mari de date privind sănătatea de înaltă calitate, esențiale pentru dezvoltarea unor tratamente, vaccinuri sau dispozitive medicale care vor salva vieți omenești și pentru asigurarea unui acces mai bun la îngrijiri de sănătate și la sisteme de sănătate mai reziliente.
• Pentru a obține acces la astfel de date, cercetătorii, întreprinderile sau instituțiile vor solicita o autorizație din partea organismului de acces la datele privind sănătatea, care urmează să fie înființat în fiecare stat membru. Accesul va fi permis numai dacă datele solicitate sunt utilizate în scopuri specifice, în medii închise și sigure și fără a dezvălui identitatea persoanelor vizate. De asemenea, este strict interzisă utilizarea datelor pentru decizii care sunt în detrimentul persoanelor, cum ar fi elaborarea unor produse sau servicii dăunătoare sau majorarea unei prime de asigurare.
• Organismele de acces la datele privind sănătatea vor fi conectate la noua infrastructură descentralizată a UE pentru utilizare secundară (HealthData@EU), care va fi creată pentru a sprijini proiectele transfrontaliere.

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, a avut întâlniri cu  ministrul Energiei din Republica Moldova, Victor Parlicov, vicepreședintele Comisiei pentru Mediu și Dezvoltare Regională din Parlamentul Republicii Moldova, Ina Coșeru, și Mariana Cușmir, membru în aceeași comisie.

Temele abordate au vizat problemele curente și demersurile pe care eurodeputatul le-a făcut pentru asigurarea independenței energetice a Republicii Moldova față de Rusia.

”UE și România au depus toate eforturile ca Moldova să treacă peste criza energetică și să reziste în fața războiului hibrid declanșat de Kremlin, care utilizează gazul ca instrument de șantaj. Suntem și vom fi alături de Republica Moldova”, a menționat Bușoi.

Acesta a dat asigurări că va face toate demersurile și va folosi toate pârghiile instituționale pentru a susține obiectivele Republicii Moldova atât în fața Comisiei Europene, cât și în forurile politice din cadrul Uniunii.

”Vom face tot posibilul ca cetățenii să resimtă cât mai puțin din efectele șantajului rus. Este vital să creștem independența energetică și să găsim cât mai multe soluții alternative la gazul rusesc”, a conchis Cristian Bușoi.

Recent, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a reiterat că România va rămâne un susținător al Republicii Moldova și va oferi și pe viitor sprijinul necesar în domeniul energiei.

Amintim că săptămâna trecută premierul a anunțat că Guvernul aprobă un memorandum privind realizarea proiectelor necesare interconectării rețelelor de gaze naturale și energie electrică din România și Republica Moldova.

În cadrul întâlnirii lor din martie, prim-ministrul Nicolae Ciucă l-a asigurat pe omologul său moldovean, Dorin Recean, de sprijinul ”permanent” al țării noastre și la nivel UE pentru integrarea europeană și consolidarea securității și rezilienței energetice și economice a Republicii Moldova.

De altfel, România a fost alături de Republica Moldova care s-a confruntat cu un șantaj energetic din partea Rusiei, amintind aici ca exemplu faptul că țara noastră a început în luna decembrie să exporte către vecinul de peste Prut gaze prin conducta Iași-Ungheni.

Eurodeputații români Cristian Bușoi și Marian-Jean Marinescu au fost desemnați în top 20 cei mai influenți membri ai Parlamentului European, conform unei analize realizate de EUmatrix.eu și care măsoară influența pe care deputații europeni au exercitat-o asupra legislației UE de la începutul actualei legislaturi parlamentare.

Studiul intitulat “Top 100 cei mai influenți eurodeputați din punct de vedere politic” este menit să ajute atât profesioniștii din domeniul afacerilor publice, cât și cetățenii în general, să înțeleagă complexitatea politicii din spatele elaborării politicilor UE și să identifice politicienii de prim rang care modelează legislația pentru peste 440 de milioane de cetățeni.

Această cercetare măsoară influența printr-o combinație de criterii grupate în următoarele categorii: poziții de conducere formale și informale, activitatea legislativă efectivă, rețeaua politică, apartenența la comisii și comportamentul de vot.

Tendințele cheie arată că principalii 10 cei mai influenți eurodeputați din 2019 sunt liderul grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber, actualul președinte al Parlamentului European, Roberta Metsola, șefa grupului Socialiștilor și Democraților Europeni, Iratxe García Pérez, și eurodeputații Heidi Hautala, Juan Fernando López Aguilar, Dita Charanzová, Johan van Overtveldt, Othmar Karas, Bernd Lange și Bas Eickhout.

Delegația germană este cea mai influentă în ansamblu și, de asemenea, una dintre cele mai performante proporțional cu dimensiunea sa.

În schimb, italienii și, într-o măsură mai mică, francezii au avut performanțe inferioare. Dintre țările mici, maltezii, luxemburghezii și finlandezii sunt cei care au cele mai mari performanțe, în timp ce ciprioții, italienii și ungurii sunt grupurile naționale cele mai neperformante.

PPE rămâne cel mai influent grup luat în ansamblu, deși membrii Renew tind să se descurce cel mai bine, în special în ceea ce privește pozițiile de conducere, activitățile legislative și performanțele la vot. Cu toate acestea, membrii S&D și PPE au în continuare un avantaj în ceea ce privește rețeaua lor, datorită vechimii mai mari a deputaților lor.

Potrivit topului realizat, cel mai bine plasat europarlamentar român este Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, un europarlamentar activ în dosare legislative europene precum energia și sănătatea.

Cu un scor de 73,35, Bușoi se află pe poziția a 11-a.

Al doilea cel mai bine plasat europarlamentar român este tot din partea PNL și PPE, în persoana eurodeputatului Marian-Jean Marinescu, membru al Parlamentului European încă de la aderarea României la UE.

Cele mai importante rezultate care atestă influența politică a lui Marinescu, conform EUmatrix.eu, sunt poziția de vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European și poziția de coordonator al grupului PPE în Comisia pentru transport și turism. Cu un scor de 69,28, Marinescu se află pe poziția a 20-a, fiind un eurodeputat activ în dosare legislative europene care vizează îndeosebi domeniul transporturilor.