Obiectivul foarte ambițios de reducere a emisiilor de CO2 cu 55%, până în 2030, poate fi atins doar printr-o extindere masivă a utilizării energiilor regenerabile, în toate domeniile, și investiții susținute în tehnologii inovatoare, a transmis eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European. 

„Conferința RESinvest 2022, la care am participat în calitate de președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European, și la care au fost prezenți premierul României, Nicolae Ciucă, lideri și decidenți la nivel european și național, a atras atenția asupra acestui subiect esențial pentru securitatea energetică a României și a Uniunii, în ansamblul ei”, a scris deputatul european, pe Facebook.

Potrivit acestuia, 45% din consumul final brut de energie din surse regenerabile, până în 2030 este un angajament ferm pe care cel mai probabil Comisia ITRE îl va vota în săptămânile următoare, 40% fiind propunerea inițială a Comisiei Europene. 

„Realizarea acestui obiectiv ne va ajuta să oprim dependența de gazul din Rusia, care este folosit ca armă geopolitică și să implementăm cu succes Pachetul Fit for 55”, a adăugat Cristian Bușoi.

Mai mult, europarlamentarul a precizat că Uniunea Europeană pregătește noi orientări privind autorizarea folosirii energiilor regenerabile și o propunere legislativă care să ofere siguranță și predictibilitate celor care vor să investească în proiecte generatoare de energie verde.

„Chiar mâine așteptăm propuneri din partea Comisiei, pe care Comisia ITRE din Parlamentul European, pe care o conduc, le va analiza cu prioritate și maximă seriozitate. Am încredere că în scurt timp pe agenda discuțiilor vom aborda și subiectul stocării energiei, care are, de asemenea, nevoie de un cadru de reglementare în acord cu noul context”, a conchis Cristian Bușoi.

Uniunea Europeană poate prelua din experiența de bune practici a Agenției de Cercetare și Dezvoltare Biomedicală din SUA, care poate fi un model pentru Europa, consideră eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European.

Acesta a avut miercuri o întrevedere, la Washington, cu directorul Autorității de Cercetare și Dezvoltare Biomedicală Avansată (BARDA), dr. Gary Disbrow și echipa sa.

BARDA este organismul care susține abordarea integrată a dezvoltării vaccinurilor, medicamentelor, terapiilor și instrumentelor de diagnosticare necesare pentru urgențele de sănătate publică: accidentele chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN), pandemii și boli infecțioase emergente (EID).

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, discuțiile s-au axat pe măsurile pe care SUA și UE le-au luat până acum pentru combaterea COVID-19 și care sunt pașii de urmat, în continuare.

”Pandemia a dus la luarea unor măsuri fără precedent în România, în UE și în întreaga lume și ne-a învățat că numai o abordare unitară și susținerea continuă a investițiilor în sănătate ne pot ajuta să facem față crizelor. La nivel UE ne-am asumat construirea unei Uniuni Europene a Sănătății, care implică de la sprijinirea inovării și cercetării în medicină, până la cooperare transfrontalieră în caz de criză medicală și consolidarea rolului Agenției Europene a Medicamentelor, care s-a aflat în prima linie în lupta cu SARS COV 2”, a subliniat Bușoi.

Acesta consideră că ”modul de organizare și funcționare al BARDA din SUA poate fi un model pentru Autoritatea Europeană de Pregătire și Răspuns pentru Situații de Urgență în Sănătate (HERA), care a fost lansată în UE, ca răspuns la pandemia COVID-19”.

”HERA va garanta dezvoltarea, producerea și distribuția de medicamente și vaccinuri, în caz de criză sanitară, dar și a altor dispozitive medicale și instrumente esențiale, precum mănuși sau măști, care au lipsit în prima fază a crizei de coronavirus. Activitățile HERA se vor baza pe un buget de 6 miliarde euro din cadrul financiar multianual actual 2022-2027, o mare parte din bani fiind asigurați din NextGenerationEU”, a explicat eurodeputatul, care a încurajat, de altfel, parteneriatul dintre ”UE și SUA în domeniul medical și al cercetării pentru sănătate”.

”Schimbul de experiență dintre cei mai buni specialiști americani și europeni va duce la o mai bună prevenirea a bolilor și la găsirea unor soluții optime pentru provocările de sănătate ale momentului”, a conchis Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European.

Eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, s-a întâlnit marți, la Washington, cu senatorul democrat Sheldon Whitehouse, pentru discuții pe teme legate de climă și energie, se arată într-o postare pe Facebook.

Potrivit sursei citate, teemele de discuție s-au concentrat pe securitatea energetică UE, parteneriatul între UE și SUA pentru combaterea schimbărilor climatice, în mod special inițiativa UE privind taxa pe carbon la graniță (CBAM – Carbon Border Adjustment Mechanism). Aceasta din urmă are potențialul de a genera măsuri concrete împotriva schimbărilor climatice – și importanța investițiilor în energii regenerabile și în energia nucleară.

În ceea ce privește securitatea energetică a UE, președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au semnat la finele lunii martie, la Bruxelles, un acord pentru reducerea dependenței Europei de gazul rusesc, o declarație comună publicată de Casa Albă și Comisia Europeană care prevede edificarea unui grup operativ privind securitatea energetică și prin care SUA se angajează să asigure o majorare a livrărilor de gaze naturale lichefiate.

Livrările de gaze naturale lichefiate din partea SUA reprezintă aproximativ 10% din totalul importurilor de gaze rusești ale UE de anul trecut, în timp ce dependența europeană de gazul din Rusia este la 40%, cu o pondere de 20% a gazelor naturale în mixul energetic european.

Declarația comună subliniază că Statele Unite se vor strădui să asigure, inclusiv prin colaborarea cu partenerii internaționali, volume suplimentare de gaze naturale lichefiate (GNL) pentru piața UE de cel puțin 15 miliarde de metri cubi în 2022, cu creșteri preconizate în continuare. De asemenea, Comisia Europeană va colabora cu statele membre ale UE pentru a asigura o cerere stabilă de GNL suplimentar din SUA până cel puțin în 2030, de aproximativ 50 de miliarde de metri cubi pe an.