După votul din Parlamentul britanic, putem asista la un reset. Actuala situație este o oportunitate pentru Președinția României la Consiliul Uniunii Europene, care poate și un avocat al păstrării unității UE pentru cei 600. 000 de români care trăiesc în Regatul Unit, a precizat europarlamentarul român Cristian Bușoi (PNL, PPE) în cadrul unei intervenții pe pagina sa de Facebook, la două zile după ce Legislativul de la Londra a decis respingerea Acordului de Retragere a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, convenit de Guvernul May cu negociatorii de la Bruxelles.

FOTO: CaleaEuropeana.ro

”Exit-ul din paradigma potrivit căreia Marea Britanie trebuie neapărat să iasă din UE, după ce a comis o incredibilă greșeală politică, nu înseamnă <<hopa-mitică>>, ci o șansă nesperată pentru regândirea întregii situații. Uniunea Europeană nu este perfectă, dar, fără Uniunea Europeană, tuturor europenilor ne este mai rău, nu mai bine”, a mai spus Bușoi.

Parlamentul britanic a respins marți seara acordul de retragere a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniuena Europeană.

432 de parlamentari au votat împotriva acordului Theresei May, 202 dintre aceștia exprimându-și susținerea.

Ca urmare a înfrângerii covârșitoare, premierul a fost supus unei moțiuni de cenzură, căreia May i-a supraviețuit. Theresa May este nevoită să prezinte Camerei Comunelor luni, 21 ianuarie, un plan B privind Brexit-ul. Parlamentarii britanici pot vota cel mai târziu acestă alternativă pe data de 30 ianuarie.

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE) a precizat în cadrul unei postări pe pagina sa de Facebook că ” nu am cum să găsesc lucruri pozitive la acțiunea Guvernului PSD în ceea ce privește relația România-UE pentru că, din punctul meu de vedere, PSD a făcut și va continua să facă rău, intensificând propaganda eurosceptică”.

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Eurodeputatul a apreciat că ”președintele Iohannis, în schimb, are o imagine foarte bună la nivel european și știu că va face tot posibilul pentru a arăta ca România este pregătită pentru președinția Consiliului”.

România va prelua la 1 ianuarie 2019, la aniversarea a 12 ani de aderare la Uniunea Europeană, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Este pentru prima dată când țara noastră asigură, timp de șase luni, responsabilitatea de a prezida peste cele 28 de state membre ale UE și reprezintă centrul procesului decizional european într-o perioadă concomitentă cu definirea viitorului Europei Unite.

Mandatul României la șefia Consiliului UE este structurat în patru priorități tematice, însă tot atâtea vor fi și momentele cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

Cei patru piloni tematici care reprezintă în aceste șase luni fundamentul agendei de lucru a președinției României la Consiliul UE vizează: <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune>.

Curentul anti-vaccinist, construit pe fake news și rapoarte false sau trunchiate, continuă să facă victime în România și în UE, a atras atenția europarlamentarul Cristian Bușoi ( PNL, PPE) în cadrul unui mesaj postat pe pagina sa de Facebook.

”Mesajele mincinoase, care neagă importanța vaccinării, trebuie combătute. Este nevoie de campanii de informare serioase, bazate pe dovezi, pentru ca părinții, în special, să conștientizeze importanța vaccinării, dar și riscurile privind reapariția unor boli deja eradicate. În paralel, sunt extrem de utile campaniile de vaccinare, în special în zonele defavorizate, unde accesul la serviciile de sănătate este încă deficitar, iar informația ajunge mai greu”, semnalează Bușoi.

Potrivit The Guardian, care analizează datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în Europa se vor înregistra anul acesta peste 60.000 de cazuri de rujeolă, mai mult decât în oricare alt an din acest secol, numărul fiind de două ori mai mare decât în 2017.

Experții din domeniul sănătății susțin că, pe fondul scepticismului privind vaccinarea, ratele imunizării la rujeolă, dar și la virusul HPV, care poate cauza cancer de cervix, la gripă și la alte boli, sunt din ce în ce mai mici.

Politicienii populiști de dreapta din SUA până în Italia, Polonia și Franța sunt împotriva vaccinării, susținând dreptul părinților de a nu-și imuniza copiii în țările în care acest lucru este obligatoriu înainte de începerea școlii.