Avem nevoie de un ecosistem european de cercetare și inovare mai puternic, care să implice mai mulți cercetători și inovatori din întreaga Europă, dar și o mai bună mobilitate pentru finanțarea proiectelor de clasă mondială, a fost mesajul pe care l-a subliniat eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, în cadrul întâlnirii cu Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Aceasta din urmă a fost invitată la ședința Comisiei ITRE prezidată de Cristian Bușoi.

Eurodeputatul a evidențiat, în egală măsură, că Uniunea Europeană dispune în 2023 și 2024 de 13,4 miliarde de euro prin Programul Orizont Europa pentru ”a sprijini cercetătorii și inovatorii să urmărească cele mai bune soluții care să răspundă provocărilor energetice, geopolitice, digitale și de mediu”.

”O asigur pe doamna comisar de tot sprijinul meu și al Comisiei ITRE pentru susținerea și finanțarea adecvată a cercetătorilor europeni, în special a celor tineri, ale căror idei formează Europa de mâine”, a completat Bușoi.

Programul Orizont Europa pentru perioada 2021-2027 include cel mai mare buget de până acum pentru cercetare și digitalizare. El va susține și IMM-urile inovatoare, infrastructura europeană de cercetare și include o sumă suplimentară de 1 miliard de euro, asigurată de Parlament, pentru cercetarea sprijinită prin Consiliul European pentru Cercetare.

Acesta va avea un buget total de 95,5 miliarde de euro, cu 5,4 miliarde de euro din planul de redresare al Uniunii (Next Generation EU), și include o majorare suplimentară de 4 miliarde EUR din cadrul financiar multianual al UE (CFM).

Programul Orizont Europa are trei piloni:

•  Pilonul privind Excelența științifică va susține proiectele de cercetare de frontieră dezvoltate și conduse chiar de cercetători prin intermediul Consiliului European pentru Cercetare (CEC). Prin acest pilon vor fi finanțate bursele și schimburile de experiență pentru cercetători prin acțiunile Marie Skłodowska-Curie și se vor face investiții în infrastructura de cercetare.
•  Pilonul privind Provocările globale și competitivitatea industrială europeană va sprijini în mod direct cercetarea legată de schimbările de la nivelul societății, precum și de capacitățile tehnologice și industriale. Cu ajutorul acestui pilon se vor stabili aspectele pe care se vor concentra misiunile de cercetare de la nivelul întregii Uniuni Europene. Pilonul include și activități desfășurate de Centrul Comun de Cercetare (JRC). Obiectivul centrului este a de susține factorii decizionali de la nivelul Uniunii și de la nivel național și de a le pune la dispoziție date științifice independente și asistență tehnică.
•  Pilonul privind Europa inovatoare vine să transforme Europa într-un lider în domeniul inovării creatoare de piețe. Un alt obiectiv al acestui pilon este de a consolida și mai mult Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) și de a stimula, astfel, integrarea companiilor din acest sector, a cercetării, a învățământului superior și a antreprenoriatului.

Eurodeputatul PPE Cristian Bușoi, raportorul Programului de Sănătate al UE 2021-2027 și vicepreședinte PNL, afirmă că deținerea datelor potrivite este cheia pentru a face progrese în descoperirea tratamentului pentru bolile rare, potrivit unui mesaj pe Facebook.

Cristian Bușoi lucrează alături de colegii din Parlamentul European și este raportor al Comisiei ITRE pentru regulamentul privind European Health Data Space, care va oferi cercetătorilor și industriei „șansa de a găsi mai repede metode noi, mai eficiente, de diagnostic și noi tratamente”.

„Despre importanța acestei legislații am vorbit, zilele trecute, la Kangorroo group meeting, care a avut loc la Strasbourg. Este important să conștientizăm că există peste 6.000 de boli rare distincte în UE. Statisticile arată că până la 6% din populația lumii poate fi afectată de o boală rară la un moment dat în viața. Aproximativ 80% dintre bolile rare sunt de origine genetică și, dintre acestea, 70% încep deja în copilărie. Cu toate acestea, 95% dintre bolile rare încă nu au tratament”, afirmă eurodeputatul PPE.

În acest sens, Cristian Bușoi subliniază că „este nevoie de acțiune urgentă pentru a da o șansă la o viață normală tuturor pacienților afectați de bolile rare”. „Accesul acestora la diagnostic timpuriu, îngrijire și tratament este un drept”, adaugă eurodeputatul român.