Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, a salutat Strategia UE pentru reducerea emisiilor de metan, dar a atras atenția asupra faptului că este nevoie ”de stimulente și de un Program pentru a rezolva problema emisiilor din minele de cărbune abandonate.”

”Salut Strategia UE de reducere a emisiilor de metan și de sprijinire a unui cadru și a unei căi clare pentru consolidarea capacității de captare a emisiilor de metan. Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului. Regulile propuse de Comisie pentru reducerea emisiilor sunt binevenite, dar este nevoie și de stimulente și de un Program pentru a rezolva problema emisiilor din minele de cărbune abandonate”, a menționat Bușoi într-o intervenție în Parlamentul European, care a dezbătut miercuri strategia mai sus amintită.

Comisia Europeană a prezentat acum un an strategia UE de reducere a emisiilor de metan, un puternic poluant atmosferic local, care provoacă probleme grave de sănătate.

Metanul este al doilea cel mai puternic gaz cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice, după dioxidul de carbon.

Prin urmare, combaterea emisiilor de metan este esențială în ceea ce privește atingerea obiectivelor în materie de climă pentru 2030 și a obiectivului în materie de neutralitate climatică pentru 2050, precum și în ceea ce privește contribuția la îndeplinirea nivelului de ambiție ”zero poluare” al Comisiei.

Strategia stabilește măsuri de reducere a emisiilor de metan în Europa și la nivel internațional.

Unindu-și forțele, Uniunea Europeană și Statele Unite au anunțat la mijlocul lunii septembrie angajamentul global privind metanul, o inițiativă de reducere a emisiilor globale de gaz metan care va fi lansată în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP 26) și la care s-au alăturat ulterior alte 24 de țări. 

A venit momentul să arătăm că Pactul verde european nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o Uniune Europeană modernă, care folosește resursele în mod eficient și investește în dezvoltarea capacităților de producere și stocare a energiei regenerabile, a transmis eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European.

”UE va prezenta la Conferința Națiunilor Unite, care va începe la finalul acestei luni la Glasgow, obiectivele privind combaterea schimbărilor climatice. Provocarea era deja enormă când s-a semnat Acordul de la Paris, fără povara pandemiei. Avem nevoie la Glasgow de un Acord și mai ferm pentru a schimba societatea, nu doar în sectorul industrial și energetic. A venit momentul să arătăm că Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă, care folosește resursele în mod eficient și investește în dezvoltarea capacităților de producere și stocare a energiei regenerabile”, a precizat Bușoi într-o intervenție în Legislativul european, reunit pentru a discuta despre summitul COP26, ce va avea loc luna viitoare.

Așadar, Uniunea Europeană va prezenta obiective  și acțiuni ambițioase în cadrul celei de-a 26-a Conferinţe a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (COP26), care va avea loc la Glasgow, potrivit mențiunilor președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul dezabaterii din plenul Parlamentului European privind pregătirea Consiliului European din 21-22 octombrie.

Potrivit raportului Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate”, ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Nivelurile de gaze cu efect de seră din atmosferă sunt suficient de ridicate pentru a garanta perturbarea climei timp de decenii, dacă nu chiar de secole, avertizează oamenii de știință în prima parte a raportului IPCC. 

Raportul IPCC, considerat cel mai puternic avertisment lansat vreodată cu privire la rolul comportamentului uman în raport cu încălzirea globală, a fost publicat cu doar trei luni înainte de Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2021, cunoscută și sub numele de COP26, care se va desfășura între 1 și 12 noiembrie în orașul Glasgow. 

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) a punctat într-o dezbatere a Parlamentului European nevoia de a adopta ”cât mai rapid taxonomia pentru gazele naturale și energia nucleară”, în contextul în care, de la începutul anului, ”prețul de gaze naturale și al energiei electrice a crescut extrem de îngrijorător.”

” Creșterea prețurilor la energie îngrijorează cetățenii din toate țările. Răspunsul ferm și coordonarea acțiunilor la nivel european sunt încă necesare deoarece există posibilitatea de apariție a unor mutații în viitor și din păcate sunt țări care încă nu au atins obiectivul vaccinării. De la începutul anului, prețul de gaze naturale și al energiei electrice a crescut extrem de îngrijorător. Comisia a prezentat săptămâna trecută setul de instrumente și acțiuni care mi se par foarte potrivite. Cred că statele membre trebuie să poată folosi nu doar banii rezultați din creșterea prețurilor certificatelor de emisii CO2, dar și alte fonduri europene necheltuite din exercițiul financiar 2014-2020 pentru a atenua impactul prin plafonare, compensarea parțială de facturi sau prin schemă de ajutor de stat pentru IMM-uri și industrie. Trebuie adoptată cât mai repede taxonomia pentru gazele naturale și energia nucleară și trebuie să folosim acele mecanisme în funcționarea ETS care să ne protejeze pe cât posibil de creșteri speculative ale prețurilor de certificate CO2”, a propus Bușoi într-un intervenție în plenul reunit la Strasbourg pentru a dezbate, printre altele, summitul Consiliului European.

Parlamentul European a cerut șefilor de stat sau de guvern, care se reunesc joi și vineri, să gestioneze criza prețurilor la energie și să se ocupe ce cei care încalcă statul de drept, într-o aluzie la Polonia și Ungaria.

Aceștia au declarat că integrarea surselor regenerabile de energie în mixul energetic al Europei este calea de urmat, reducând în același timp dependența energetică a continentului și contribuind în același timp la promovarea acțiunilor UE în domeniul climei. 

De altfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că va prezenta la începutul anului 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei pentru a ajuta statele membre în propriile lor contacte în domeniul energiei.

”Prețul gazelor este ciclic și este stabilit de piețele globale. Din cauza creșterii prețului la gaze, multe familii se confruntă cu problemele, iar întreprinderile riscă să se închidă. Costurile producerii energiei solare sunt de zece ori mai scăzute decât erau acum zece ani. Și chiar și energia eoliană – care este, prin definiție, mai volatilă – este astăzi cu 50% mai ieftină decât în urmă cu zece ani. Aceste două fapte ne arată că tranziția către energia verde nu este vitală doar pentru planeta noastră, ci și pentru economia noastră și pentru reziliența la șocurile prețurilor la energie”, a explicat von der Leyen.

În contextul în care Europa este ”dependentă de importurile de gaz”, lucru care o face vulnerabilă, președinta Comisiei Europene a subliniat importanța ”diversificării furnizorilor” și menținerea gazului ca soluție de tranziție către energia verde.

”Prioritatea noastră este de a acorda ajutor familiilor și întreprinderilor vulnerabile. Unele măsuri pot fi luate foarte rapid, în conformitate cu normele actuale ale UE. Printre acestea se numără scutirea întreprinderilor – în special a IMM-urilor – prin intermediul ajutoarelor de stat, al sprijinului orientat către consumatori și al reducerilor taxelor și impozitelor pe energie. În medie, o treime din prețul angro al energiei este stabilit de piață, o treime depinde de taxele de infrastructură și o treime de taxele naționale și regionale. Acesta este un domeniu în care statele membre pot acționa foarte rapid. Și 20 dintre ele acționează deja”, a detaliat Ursula von der Leyen.

Pe termen mediu și lung, Uniunea Europeană va acționa ”în cinci domenii cheie”: consolidarea supravegherii piețelor de gaze și de carbon, evaluarea funcționării pieței de energie electrică, abordarea problemelor legate de volatilitatea prețurilor, stabilirea unor contacte cu furnizori străini de gaze, analizarea problemei privind stocarea gazelor, investiții în energii regenerabile.

Șefii de stat sau de guvern se reunesc joi și vineri pentru a discuta despre securitatea cibernetică, situația din Belarus și Afganistan, dar și despre criza energetică, provocată de redresarea economică ce a dus la creșterea cererii de energie pe piața internațională.

În preambulul acestei întrevederi, președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene includerea energiei nucleare și a gazului natural în viitoarea legislație europeană privind taxonomia și prezentarea “cât mai curând posibil” a acestui pachet legislativ.