Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să sporească schimbul de bune practici între statele membre în ceea ce privește organizarea producătorilor agricoli, modernizarea IMM-urilor din domeniul procesării produselor agricole și transferul de tehnologii pentru dezvoltarea de produse noi.

Concred, Dan Motreanu, care este și membru al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorului (IMCO) din Legislativul european a depus o serie de amendamente pe proiectul de aviz referitor la strategia ”De la fermă la consumator”.

În cadrul aceluiași raport a susținut ca prin noua strategie UE să întreprindă în următorii ani următoarele acțiuni:

• promovarea alimentației sănătoase și a sistemelor locale de aprovizionare
• îmbunătățirea etichetării nutriționale a alimentelor și informarea consumatorilor privind originea produselor, bunăstarea animalelor
• o campanie de informare a consumatorilor europeni privind mențiunile ”a se consuma până la” și ”a se consuma de preferință înainte de” cu scopul reducerii risipei de alimente
• protecția IMM-urilor europene din sectorul agricol printr-o politică vamală în acord cu reglementările stricte de siguranță a alimentelor aplicabile UE
• o evaluare de către Comisie a nivelului de autosuficiență alimentară a fiecărui stat membru și al Uniunii în ansamblul ei și elaborarea de planuri de urgență în caz de pandemie, secetă, inundații și alte situații de criză

În luna mai a anului trecut, Comisia Europeană a adoptat strategia ”De la fermă la consumator” pentru a asigura un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic.

Strategia ”De la fermă la consumator” va permite tranziția către un sistem alimentar durabil al UE, care protejează securitatea alimentară și asigură accesul la o alimentație sănătoasă, produsă de o planetă sănătoasă.

Strategia menționată va reduce amprenta de mediu și climatică a sistemului alimentar al UE și va consolida reziliența acestuia, protejând sănătatea cetățenilor și asigurând subzistența operatorilor economici.

Aceasta stabilește obiective concrete de transformare a sistemului alimentar al UE, inclusiv o reducere cu 50 % a utilizării și a riscului pesticidelor, o reducere cu cel puțin 20 % a utilizării îngrășămintelor, o reducere cu 50 % a vânzărilor de antimicrobiene utilizate pentru animalele de fermă și acvacultură, precum și atingerea obiectivului de a consacra 25 % din terenurile agricole agriculturii ecologice.

De asemenea, aceasta propune măsuri ambițioase pentru a garanta că opțiunea sănătoasă este și cea mai ușor accesibilă pentru cetățenii UE, inclusiv îmbunătățirea etichetării pentru a răspunde mai bine nevoilor consumatorilor în materie de informare cu privire la alimentele sănătoase și durabile.

Producătorii europeni, inclusiv cei români vor avea, în continuare, acces la piața din Marea Britanie, a transmis eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, într-un mesaj pe Facebook.

Acesta a participat marți la dezbaterea despre acordul comercial și de cooperarea al UE cu Regatul Unit, din cadrul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) din Parlamentul European.

”După mai multe luni de negocieri, Marea Britanie și UE au încheiat un acord comercial post-Brexit în luna decembrie, Acord esențial pentru sectorul agroalimentar. Fără acesta, produse precum carnea de vită, porc, oaie, miel, produsele lactate, cerealele, zahărul și alte produse alimentare prelucrate ar fi putut avea taxe vamale de 50 % sau chiar mai mari. Aceste taxe ar fi crescut prețurile pentru consumatori și ar fi cauzat prejudicii economice pentru producătorii agricoli și procesatori din ambele părți”, a explicat eurodeputatul român.

Pentru sectorul agroalimentar, acest Acord comercial prevede:

•  accesul la piață de înaltă calitate, fără să compromită autonomia și integritatea pieței interne și cu asigurarea unor condiții de concurență echitabile clare și aplicabile;
• respectarea standardelor de siguranță alimentară, sanitare și fitosanitare ale UE;
• facilitarea comerțului în domenii-cheie de export ale UE, între care vinurile și produsele ecologice;
• protecția deplină a tuturor indicațiilor geografice ale UE și posibilitatea protecției viitoarelor indicații geografice.

”Schimburile comerciale cu Marea Britanie sunt importante pentru România pentru atragerea de investiții în sectorul agroalimentar, pentru a avea acces la tehnologiile britanice, dar și pentru dinamizarea exporturilor de produse românești. În prezent, principalele produse agroalimentare românești exportate în aceasta țară sunt carnea de pasăre, vinuri, cereale, preparate și conserve din legume și carne, produse de brutărie și patiserie”, a detaliat eurodeputatul român.

Regatul Unit este una dintre puținele țări G20 cu care România are un excedent comercial, acesta înregistrând 926,4 milioane de euro la sfârșitul lui 2019.

Potrivit CCIR, la 31 octombrie 2020, în România erau înregistrate 6084 societăți cu capital britanic, cu un capital social subscris de 1,04 miliarde de euro.

Uniunea Europeană și Regatul Unit au ajuns la 24 decembrie 2020 la un acord comercial după nouă luni de negocieri intense și cu doar o săptămână înainte de încheierea perioadei de tranziție post-Brexit, care a implicat încetarea aplicării normelor europene pe teritoriul britanic.

Bruxelles-ul a încheiat astfel prima înțelegere comercială cu un stat care a decis să se desprindă de blocul comunitar, după o apartenență de aproape jumătate de secol, deschizând așadar ușa unei noi relații ”a vechilor prieteni”.

Proiectul de acord comercial și de cooperare cuprintre trei piloni principali: un acord de liber schimb, un nou parteneriat pentru securitatea cetățenilor noștri, un acord orizontat privind guvernanța.

Acordul comercial nu acoperă numai comerțul cu bunuri și servicii, ci și o gamă largă de alte domenii în interesul UE, cum ar fi investițiile, concurența, ajutoarele de stat, transparența fiscală, transportul aerian și rutier, energia și sustenabilitatea, pescuitul, protecția datelor și coordonarea securității sociale.

Acesta prevede tarife zero și cote zero pentru toate mărfurile care respectă regulile de origine corespunzătoare.

Ambele părți s-au angajat să asigure condiții de concurență echitabile solide prin menținerea unor niveluri ridicate de protecție în domenii precum protecția mediului, lupta împotriva schimbărilor climatice și stabilirea prețului carbonului, drepturile sociale și ale lucrătorilor, transparența fiscală și ajutoarele de stat, printr-o aplicare eficientă la nivel național a legilor, un mecanism obligatoriu de soluționare a litigiilor și posibilitatea ca ambele părți să ia măsuri de remediere.

UE și Regatul Unit au convenit asupra unui nou cadru pentru gestionarea comună a stocurilor de pește din apele UE și din apele Regatului Unit. Regatul Unit va fi în măsură să dezvolte în continuare activitățile de pescuit britanice, în timp ce activitățile și mijloacele de subzistență ale comunităților europene de pescari vor fi protejate, iar resursele naturale vor fi conservate.

În ceea ce privește transporturile, acordul prevede o conectivitate continuă și durabilă în domeniul transportului aerian, rutier, feroviar și maritim, deși accesul pe piață scade sub nivelul oferit de piața unică. Acesta include dispoziții menite să asigure operatorilor din Uniune și celor din Regatul Unit condiții de concurență echitabile, astfel încât drepturile pasagerilor, drepturile lucrătorilor și siguranța transporturilor să nu fie subminate.

În ceea ce privește energia, acordul oferă un nou model de comercializare și interconectivitate, cu garanții pentru o concurență deschisă și loială, inclusiv în ceea ce privește standardele de siguranță pentru activitățile offshore și producția de energie din surse regenerabile.

În ceea ce privește coordonarea securității sociale, acordul urmărește să asigure o serie de drepturi cetățenilor UE și resortisanților Regatului Unit. Acest lucru se referă la cetățenii UE care lucrează, călătoresc sau se mută în Regatul Unit și la resortisanții Regatului Unit care lucrează, călătoresc sau se mută în UE după 1 ianuarie 2021.

În cele din urmă, acordul permite continuarea participării Regatului Unit la o serie de programe emblematice ale UE pentru perioada 2021-2027 (sub rezerva unei contribuții financiare din partea Regatului Unit la bugetul UE), cum ar fi Orizont Europa.

Eurodeputatul Dan Motreanu, vicepreședinte al Comisiei pentru Mediu și Sănătate Publică din Parlamentul European (ENVI), a reiterat necesitatea de transparență din partea Comisiei Europene pentru contractele încheiate cu companiile farmaceutice care produc vaccinurile împotriva COVID-19.

„Este nevoie de mai multă claritate și transparență pentru contractele de vaccinare și salut deschiderea Comisiei Europene de a face publice pentru Parlamentul European – care reprezintă sute de milioane de milioane de cetățeni – detaliile contractului cu CureVac, urmând ca și alte companii cu care Comisia Europeană a semnat contracte pentru vaccinuri să facă același lucru”, a transmis deputatul european în urma unei ședințe de lucru a Comisiei ENVI unde a participat și negociatorul Comisiei Europene pentru contractele de vaccin.

Reamintim că Dan Motreanu, în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru Sănătate, a invitat-o în ședința de lucru a Comisiei pe Sandra Gallina, principalul negociator al UE pentru contractele de vaccin împotriva COVID-19: „Domnia sa a răspuns la o serie de întrebări pe care împreună cu colegii mei le-am formulat privind contractele, transparența, autorizațiile, disponibilitatea și implementarea vaccinurilor COVID-19.”

Dan Motreanu s-a arătat mulțumit de dialogul avut cu reprezentantul Comisiei: „Am primit și răspunsurile necesare la întrebările referitoare la posibile contracte naționale sau bilaterale suplimentare între țări ale UE și producătorii de vaccinuri, Comisia subliniind că prin Acordul comun de achiziții publice, UE are prioritate să livreze vaccinuri, care vor fi apoi distribuite statelor membre în mod proporțional.”

De asemenea, europarlamentarul român mai subliniază că cele mai mari cantități de vaccinuri sunt așteptate în al doilea trimestru al anului 2021, așa cum s-a convenit deja în contractele existente, iar fiecare stat membru stabilește strategii specifice pentru desfășurarea campaniilor, inclusiv grupurile prioritare pentru vaccinare.

„Începând de săptămâna viitoare, va fi disponibilă și o platformă dedicată unde statele membre pot raporta, de două ori pe săptămână, numărul de vaccinuri primite și utilizate”, mai informează Dan Motreanu în mesajul său.

Se așteaptă până la sfârșitul lunii ianuarie o aprobare oficială din partea Agenției Europene a Medicamentului pentru utilizarea celui de-al treilea vaccin împotriva COVID-19, vaccinul fiind al companiei AstraZeneca. 

În prezent, europenii se vaccinează încă din 27 decembrie cu vaccinul celor de la Pfizer și BioNTech și Moderna, singurele vaccinuri care au aviz pozitiv de utilizare în Uniunea Europeană.