România primește astăzi, 13 ianuarie, încă 1,9 miliarde EUR din Planul Național de Redresare și Reziliență, pe partea de împrumut, urmând ca o nouă tranșă să fie disponibilizată după îndeplinirea celor 24 de ținte și jaloane aferente primului trimestru din 2022, informează eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), într-o postare pe Facebook.

„În contul Ministerului Finanțelor vor intra astăzi încă 1,9 miliarde EUR din PNRR. Această sumă face parte din prefinanțarea de 13% a componentei de împrumut a PNRR, cu un total de 14,94 miliarde de EUR. Plata de astăzi completează prima tranșă a prefinanțării, componenta de grant, plătită de către Comisia Europeană la data de 2 decembrie 2021, în valoare de 1,85 miliarde euro. De la 3 noiembrie, momentul aprobării și punerii în aplicare a PNRR, și până în prezent, România a primit de la Uniunea Europeană 3,79 miliarde de EUR”, scrie eurodeputatul PNL. 

Fondurile împrumutate vor fi utilizate pentru finanțarea reformelor și investițiilor necesare redresării economice și sociale, dar și dezvoltării și modernizării României pe termen lung.

„Se vor realiza tranziția verde și tranziția digitală, consolidând, în același timp, infrastructura de transport, asistența medicală, educația, coeziunea socială și incluziunea, fundamentul PNRR”, spune Dan Motreanu.

Potrivit acestuia, cele 14,94 miliarde de EUR sub formă de împrumut pot fi accesate în condiții foarte avantajoase până în 2026 și vor fi disponibile în zece tranșe, în funcție de progresul îndeplinirii obiectivelor asumate prin PNRR.

„Pentru a primi o nouă tranșă de bani, România are de îndeplinit în primele trei luni din 2022, pe componenta de împrumut, 24 de ținte și jaloane. Până la 1 ianuarie, România avea de îndeplinit 21 de ținte și jaloane pe partea de grant, 18 fiind finalizate, pentru celelalte trei depunându-se eforturi la nivel guvernamental. Din totalul de 507 ținte și jaloane asumate la nivelul PNRR, până în prezent au fost îndeplinite 18. Țintele și jaloanele îndeplinite vizează, printre altele, măsuri și cadrul legislativ necesar pentru: serviciul de alimentare cu apă și canalizare; prevenirea abandonului școlar (a fost lansat și apelul de proiecte pentru sprijinirea elevilor în vederea asigurării tranziției de la gimnaziu la liceu); securitatea rețelelor 5G și securitatea cibernetică; creșterea numărului de case de marcat conectate la sistemul IT al Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (466.288 de case deja conectate); adoptarea criteriilor de prioritizare a investițiilor în centrele comunitare integrate; constituirea comitetului de monitorizare a reformei sistemului public de pensii; sistemul informatic aferent gestionării și monitorizării PNRR; operaționalizarea unui task-force la Ministerul Cercetării și Digitalizării pentru implementarea și monitorizarea reformelor și investițiilor propuse in domeniul Transformare digitală”, mai informează eurodeputatul român.

România beneficiază de fonduri în valoare de 29,2 miliarde euro după ce Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului la data de 27 de septembrie, iar Consiliul Uniunii Europene a aprobat la 28 octombrie, în mod oficial, Planul Național de Redresare și Reziliență al României

Suma aferentă implementării planului de redresare și reziliență al României este de 29.181.842.750 euro. România a solicitat sprijin financiar nerambursabil în valoare de 14.239.689.750 euro și împrumuturi în valoare de 14.942.153.000 euro în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, împrumut acordat în condiții avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene.. Împreună, acestea reprezintă 13,09 % din PIB-ul din 2019. Planul conține 171 de măsuri (64 de reforme și 107 investiții), structurate în jurul a șase piloni și a cincisprezece componente.

Planul abordează o parte semnificativă din provocările structurale mai vechi care au rămas nesoluționate, astfel cum au fost identificate în recomandările relevante specifice adresate României de către Consiliu în 2019 și în 2020.

Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene: tranziția verde, transformarea digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri.

România are pentru anul 2022 o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea condiționalităților din program. Pentru anul 2021 și primul trimestru 2022 sunt planificate 45 de ținte sau jaloane.

Noul guvern PNL – PSD – UDMR a stabilit că PNRR este „axul” programului de guvernare asumat de cele trei formațiuni.

David Sassoli a fost un bun prieten al României prin susținerea necondiționată și instituțională acordată pentru aderarea la Schengen sau eliminarea vizelor pentru SUA, se arată în mesajul transmis de eurodeputatul Dan Motreanu, în contextul dispariției timpurii a președintelui Parlamentului European. 

„Am aflat cu profundă tristețe despre trecerea în neființă a lui David Sassoli, președintele Parlamentului European.
Domnul Sassoli a fost președintele Parlamentului din iulie 2019, perioadă care a coincis cu cea mai gravă criză de la apariția proiectului european, cu negocierile pentru bugetul european 2021-2027, cu aprobarea fondului european de redresare, un instrument fără precedent în istorie, sau cu asumarea ambițiilor de mediu și pentru o Europă socială și a valorilor.
Rolul său în a promova poziția Parlamentului European și în a apăra interesele cetățenilor europeni a fost mai presus de culoarea și opțiunea politică social-democrată cu care a făcut carieră publică. Prin apărarea valorilor europene și ale statului de drept, David Sassoli s-a distins ca un mare european al epocii sale. Prin susținerea necondiționată și instituțională acordată unor teme prioritare pentru România – aderarea la Schengen sau eliminarea vizelor cetățenilor români pentru SUA -, David Sassoli a fost un bun prieten al țării noastre. Transmit condoleanțe familiei sale și tuturor celor care l-au cunoscut și apreciat! Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, a transmis eurodeputatul Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru Mediu din Parlamentul European. 

Preşedintele Parlamentul European David Sassoli a încetat din viaţă marţi la spitalul din orașul italian Aviano, la ora 01:15, la vârsta de 65 de ani, în urma unei disfuncții a sistemului imunitar, a anunțat purtătorul său de cuvânt Roberto Cuillo, într-o postare pe Twitter.

Social-democratul italian, care înainte de a intra în politică în urmă cu aproximativ un deceniu a avut o lungă carieră în jurnalism, a fost ales preşedinte al Parlamentului European în iulie 2019 şi se afla în ultima săptămână a mandatului său, în condiţiile în care marţea viitoare Parlamentul va alege un nou preşedinte, întrucât a ajuns la jumătatea acestei legislaturi (2019-2024).

Este pentru prima dată în istoria Parlamentului European când un preşedinte în exerciţiu a murit. În conformitate cu Regulamentul de procedură al Parlamentului, primul vicepreşedinte trebuie să exercite funcţia de preşedinte până la alegerea unui succesor. În acest caz, prim-vicepreşedintele este Roberta Metsola din partea Partidului Popular European (PPE) din Malta, care era deja favorită pentru a câştiga postul în cadrul remanierii de la sesiunea plenară de la Strasbourg de săptămâna viitoare.