Finanțarea alocată României din Fondul de Modernizare se va dubla în perioada 2024-2030, a anunțat eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), după votul, de miercuri, din plenul Parlamentului European, asupra a două propuneri legislative cheie ale pachetului „Fit for 55”, respectiv revizuirea Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) și înființarea Mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului (CBAM).

„Am votat astăzi la Bruxelles, două propuneri legislative care stau la baza pachetului Fit for 55 – menit să ajusteze politicile UE în domeniile climei, energiei, exploatării terenurilor, transporturilor și impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale UE să scadă cu cel puțin 55%, comparativ cu nivelurile din 1990. Este vorba, în primul rând, despre revizuirea Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) (…) În al doilea rând, am votat pentru înființarea Mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului (CBAM)”, a afirmat eurodeputatul Dan Motreanu, într-o postare pe Facebook.

ETS stimulează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din producția de energie electrică, a celor generate de industriile mari consumatoare de energie și de transportul maritim și aerian. Potrivit acestuia, principalele prevederi adoptate ieri se referă la:

• Suplimentarea cu 2,5 % a Fondului pentru modernizare (în plus față de cele 2 % alocate în prezent – care reprezintă aproximativ €48 de miliarde până în 2030, la un preț de €75/tona de carbon). Fondul finanțează tranziția energetică a statelor membre cu un produs intern brut (PIB) pe cap de locuitor mai mic de 65 % din media Uniunii în perioada 2016-2018, printre care și România.
• Consolidarea Fondului de investiții în domeniul climei (fost Fond de inovare), cu obiectivul de a sprijini inovarea în domeniul tehnicilor, proceselor și tehnologiilor care contribuie în mod semnificativ la decarbonizarea sectoarelor din cadrul ETS;
• Instituirea unui nou fond pentru sectorul maritim (Ocean Fund) care va sprijini investițiile în industria maritimă și în decarbonizarea acesteia;
• Asigurarea unei piețe de comercializare a certificatelor de emisii echitabilă și funcțională, așa cum a dorit Grupul PPE, care prevede o intervenție mai rapidă pe piață în caz de volatilitate excesivă a prețurilor și o mai bună monitorizare;

În al doilea rând, în ceea ce privește înființarea Mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului (CBAM), Dan Motreanu explică că acesta „va stabili un preț pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul în UE al unei game specifice de produse”.

„Ne asigurăm astfel că acțiunile ambițioase adoptate în UE în domeniul climei nu vor duce la relocarea industriei și a producției din statele europene în alte țări ale lumii care nu au o taxă pe carbon, precum cea din ETS. Scopul urmărit este de a încuraja luarea unor măsuri similare în sectoarele industriale din afara UE și de a spori astfel acțiunea internațională pentru atenuarea schimbărilor climatice”, a evidențiat eurodeputatul PPE.

Potrivit acestuia, principalele prevederi ale raportului CBAM se referă la:

• Sectoarele acoperite: electricitate, fier și oțel, produse de rafinărie (benzină, motorină și kerosen), ciment, aluminiu, produse chimice organice de bază, hidrogen, polimeri și îngrășăminte;
• Comisia Europeană va trebui să stabilească un calendar pentru includerea treptată în CBAM a tuturor mărfurilor acoperite de sectorul EU ETS până în 2030;
• Introducerea treptată a CBAM în perioada 2027-2032 și implicit eliminarea treptată a alocării de certificate cu titlu gratuit pentru sectoarele și industriile europene vizate, cu o scădere redusă în primii ani (7% în 2027 și 9% în 2028) cu scopul de a nu prejudicia industria europeana în cazul în care CBAM nu funcționează eficient;
• Menținerea competitivității exporturilor UE în țări terțe care nu au același nivel de taxare a carbonului (sau deloc) prin alocarea de certificate de emisii cu titlu gratuit pentru export.

Eurodeputatul Dan Motreanu va susține ca modificarea PNRR să fie posibilă pentru a proteja securitatea alimentară. În acest sens, îi va cere comisarului european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, să pună în discuție acest subiect în cadrul Comisiei Europene, a afirmat acesta, într-o postare pe Facebook.

Demersul pe care îl pregătește este în strânsă legătură cu planurile Guvernului României.

„În această perioadă, președinția franceză a UE a trimis chestionare fiecăruia dintre statele membre cu privire la capitolul acesta de independență energetică. Noi, în cadrul acelui chestionar, am ridicat problema aceasta a securității alimentare. Încercăm să punem în discuția Comisiei Europene securitatea alimentară și măsurile pe care fiecare stat membru ar trebui să le adopte pentru reziliența sistemelor agricole și pentru tipurile de investiții specifice pe care fiecare țară îl are”, a declarat Marcel Ioan Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

România, Bulgaria și Croația au susținerea Partidului Popular European (PPE) pentru aderarea la spațiul Schengen, potrivit unui mesaj transmis, miercuri, de eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), pe Facebook. Totodată, acesta subliniază că cele trei țări au îndeplinit condițiile tehnice cerute pentru acest pas. 

„La Congresul PPE care se desfășoară la Rotterdam, am votat, alături de colegii din toată Europa, pentru susținerea aderării României, Croației și Bulgariei la spațiul Schengen. Toate condițiile au fost îndeplinite, locul României, Coației și Bulgariei este în spațiul Schengen. Aderarea României la spațiul Schengen este preocuparea noastră constantă, a parlamentarilor români din Grupul PPE din Parlamentul European”, scrie eurodeputatul Dan Motreanu, pe Facebook.

Mai exact, congresul PPE a adoptat o rezoluție de poziție în care își afirmă explicit sprijinul pentru aderarea României la spațiul Schengen.

„La propunerea PNL, congresul a votat un amendament potrivit căruia România, Croația și Bulgaria îndeplinesc toate condițiile necesare pentru a adera la spațiul Schengen și așteaptă în continuare adoptarea deciziei de aderare în cadrul Consiliului. <<Locul Bulgariei, Croației și României este în spațiul Schengen, mai ales acum, când ne confruntăm cu multe provocări umanitare și de securitate la granițele UE>>, menționează rezoluția”, mai precizează eurodeputatul.

Tot miercuri, premierul Nicolae Ciucă a cerut, Rotterdam, sprijinul Partidului Popular European la nivelul tuturor instituțiilor UE pentru ca România să fie primită în spațiul Schengen.

Nicolae Ciucă a subliniat că România a îndeplinit deja criteriile pentru aderarea la spațiul Schengen, lucru confirmat de Comisia Europeană și de Parlamentul European, care și-au exprimat în repetate rânduri sprijinul instituțional în vederea acestui pas.

În context, premierul a vorbit despre eforturile depuse de România pentru gestionarea valului de persoane care fug din calea războiului din Ucraina, de la invazia rusă din 24 februarie.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a publicat Raportul privind situația spațiului Schengen în 2022, prin care a remintit importanța finalizării spațiului Schengen, solicitând statelor membre din Consiliul UE să adopte deciziile care să permită Croației, precum și României și Bulgariei să devină în mod oficial parte a acestuia, având în vedere că toate criteriile au fost îndeplinite.

Amintim că președinția Comisiei Europene și a Parlamentului European este exercitată de Ursula von der Leyen, respectiv Roberta Metsola, politicieni care fac parte din familia popularilor europeni, și pe a căror conducere se bazează și România pentru îndeplinirea obiectivelor sale de aprofundare a integrării europene, precum aderarea la spațiul Schengen. De altfel, în cadrul întâlnirilor avute de premierul Nicolae Ciucă cu cei doi lideri politici, în marja Congresului de la Rotterdam, acesta a reiterat faptul că România se bazează pe sprijinul lor instituțional.