Connect with us

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), despre participarea europarlamentarilor PNL la grupul de lucru înființat de Manfred Weber pentru combaterea cancerului

Published

on

©️ Dan Motreanu/ Facebook

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) vorbește despre înființarea unui grup de lucru specializat pentru combaterea cancerului la copii, la inițiativa președintelui grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber, într-o postare pe Facebook. 

,,Parlamentul European va avea un grup de lucru specializat în combaterea cancerului. Inițiativa aparține Grupului PPE, din Parlamentul European, din care face parte și PNL și președintelui Manfred Weber, care susține ferm finanțarea cu prioritate a noilor terapii pentru eradicarea cancerului la copii”, scrie eurodeputatul. 

Potrivit lui Dan Motreanu, rolul acestui grup este să întocmească ,,un plan serios cu soluții eficiente și pragmatice pentru prevenirea și controlul cancerului, pe care să îl înainteze Comisiei Europene spre a fi implementat în toate statele membre UE”. 

Cancerul reprezintă astăzi cea de-a doua cauză a mortalității atât în România, cât și în celelate țări UE, explică eurodeputatul PNL, deși până la 50% dintre decese ar putea fi prevenite, conform OMS.

,,Numai anul trecut, în România au fost depistate aproximativ 84 de mii de noi cazuri de cancer, la toate grupele de vârstă”, precizează Dan Motreanu. 

Dan Motreanu se află la primul mandat de deputat în Parlamentul European, unde activează ca membru plin în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor și ca membru supleant în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală și în Comisia pentru cultură și educație. De asemenea, eurodeputatul face parte și din trei delegații parlamentare: Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Chile, Delegația la Adunarea Parlamentară Euro-Latinoamericană și Delegația pentru relațiile cu Japonia. Anterior mandatului de europarlamentar, Dan Motreanu a fost deputat între anii 2004-2016. Între anii 2006-2007 a fost ministru al Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în perioada crucială care a precedat aderarea României la UE. În prezent, este vicepreședinte PNL pentru politici în Educație, Cercetare, Tineret, Sport, Cultură, Culte și Minorități.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Dan Motreanu

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru mediu din PE, i-a solicitat președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, elaborarea unui plan european pentru combaterea deșertificării

Published

on

© Dan Motreanu/ Facebook

Eurodeputatul Dan Montreanu (PNL, PPE), vicepreședinte Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, i-a solicitat președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prin intermediul unei intervenții scrise, elaborarea unui plan european pentru combaterea deșertificării și degradării terenurilor.

Acesta a salutat eforturile susținute pe care Comisia Europeană le face pentru atingerea neutralității climatice până în 2050.

”Angajamentul pe care Ursula von der Leyen și l-a asumat astăzi în Parlament, subliniind că <<prin Fondul de tranziție justă vom sprijini regiunile care au de făcut o schimbare mai mare și mai costisitoare>> este cel așteptat de noi toți, dar consider că atât în România, cât și în restul UE avem nevoie de un Plan adaptat realităților cu care ne confruntăm, un Plan etapizat, cu obiective clare și evaluări periodice”, a explicat eurodeputatul român.

Dan Motreanu consideră că este nevoie de o alocare bugetară adecvată pentru atingerea ”obiectivelor nostre comune: 55% mai puține emisii de carbon până în 2030 și zero emisii de carbon până în 2050”.

”E drept că avem resurse bune de energie regenerabilă, dar trebuie să avem și capacitatea adecvată pentru stoca energia. Iar potrivit specialiștilor, UE trebuie să își crească de cel puțin șase ori capacitatea pentru a-și atinge obiectivele de mediu; ceea ce înseamnă atât infrastructură complexă, cât și investiții pe măsură. Am încredere însă în capacitatea Uniunii de a se mobiliza și în cea a oamenilor și companiilor de a veni cu soluții inovatoare care să ne permită să ne atingem țintele. <<Ce este bun pentru climă este bun pentru afaceri și pentru noi toți>>, cum a menționat președintele Ursula von der Leyen. Important este să nu ne abatem de la obiectivul nostru comun”, a mai explicat vicepreședintele Comisiei ENVI din Parlamentul European.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri în cadrul primului său discurs privind Starea Uniunii, susținut în plenul reunit al Parlamentului European, o propunere de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană până în 2030 în raport cu nivelul din 1990, faţă de un obiectiv fixat în prezent la o diminuare cu 40%, cu scopul de a ajunge la o neutralitate în privinţa emisiilor de carbon până în 2050.

Printre exemplele listate de aceasta în primul său discurs privind Starea Uniunii pentru a întări această nevoie de ”accelerare” a acestui proces când vine vorba de ”viitorul fragilei noastre planete” s-au numărat și culturile distruse de seceta din România.

”Nu există o nevoie mai urgentă de a accelera, decât atunci când este vorba de viitorul însuși al fragilei noastre planete. O bună parte din activitatea la nivel internațional s-a oprit din cauza izolării. Planeta a continuat să devină din ce în ce mai fierbinte, periculos de fierbinte. Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru, de la locuințele evacuate din cauza prăbușirii ghețarului din Mont Blanc, la incendiile din Oregon până la culturile distruse din România de cea mai puternică secetă de zeci de ani”, a spus președintele Comisiei Europene.

Ursula von der Leyen a mărturisit eurodeputaților că este conștientă de faptul că această creștere a obiectivului de emilinare a emisiilor, de la 40% la 55%, care ar avea urmări asupra domeniilor energetic, transporturi sau agricultură, ”este prea mare pentru unii și insuficientă pentru alții”, însă ”economia și industria noastre o vor putea face”.

Aceasta a precizat că noul obiectiv este necesar pentru a plasa UE ”ferm pe drumul” spre îndeplinirea planului său de a ajunge la neutralitate în privinţa emisiilor de carbon până în 2050, iar analizele Comisiei confirmă că o reducere cu 55% e emisiilor este posibilă economic.

Parlamentul European și liderii UE încă mai trebuie să ajungă la un acord asupra planului pentru 2030.

Discuţiile sunt tensionate, în contextul în care unele ţări susţin că nu pot face reduceri mai mari din cauza dependenţei lor economice de sectoarele puternic poluante, aşa cum este industria cărbunelui.

Cu toate acestea, unele state au făcut deja pași spre un viitor mai verde, cel mai recent exemplu în acest sens fiind Polonia.

La începutul lunii septembrie, Ministrul Mediului a precizat că Polonia intenționează să investească 150 de miliarde de zloți (40 de miliarde de dolari) pentru a construi primele sale reactoare nucleare, cu o capacitate de 6-9 gigawați (GW).

În același timp, potrivit strategiei energetice a țării până în 2040, Guvernul de la Varșovia dorește să ajungă la o capacitate eolianî offshore de 8-11 (GW) până în 2040 prin investiţii estimate la 130 miliarde de zloţi. În urma dezvoltării facilităţilor de energie regenerabilă şi nucleară, vor fi create 300.000 de locuri de muncă, susţin autorităţile poloneze.

Producția de electricitate a celei mai mari economii din Europa Centrală și de Est este bazată pe cărbune în proporție de 88%, dar Polonia dorește să reducă această dependență în următorii ani, având în vedere că exploatarea minelor nu mai este rentabilă. Conform strategiei energetice actualizate, procentul de 88% va scădea la 37% – 56% în 2030 şi la 11 – 28% în 2040.

Aceste noi ținte anunțate de Ursula von der Leyen se înscriu în ambițioasa inițiativă anunțată la 11 decembrie 2019, și anume Pactul Ecologic European, prin care Comisia Europeană dorește să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Pactul Ecologic European oferă o foaie de parcurs care conține acțiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată și să pună capăt schimbărilor climatice, să inverseze declinul biodiversității și să reducă poluarea. Acest pact prezintă investițiile necesare și instrumentele de finanțare disponibile și explică modul în care se va asigura o tranziție justă și favorabilă incluziunii.

 

Continue Reading

Dan Motreanu

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei de Mediu din PE: Industria consumatoare de carbon din România are nevoie de mai multe stimulente financiare pentru tranziția ecologică

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE), vicepreședinte în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, este de părere că industria consumatoare de carbon din România are nevoie de mai multe stimulente financiare pentru tranziția ecologică.

Declarația acestuia vine în contextul votului de miercuri, 16 septembrie, din Parlamentul European, privind înființarea Fondului pentru tranziție justă, JTF, care trebuie să ajute regiunile dependente de combustibilii fosili și industriile cu consum intensiv de carbon să se retehnologizeze pentru a proteja mediul și a contribui la combaterea schimbărilor climatice.

„În opinia mea, atât România, cât și celelelte state a căror industrie depinde de consumul intens de carbon au nevoie de mai multe stimulate financiare pentru această tranziție, dar și de o etapizare a procesului”, spune Dan Motreanu. 

Vicepreședintele ENVI amintește că „în luna iulie, liderii țărilor UE au hotărât, la Summit-ul Uniunii, reducerea Fondului cu 20 de miliarde de euro” și avertizează că acest lucru „va duce la îngrunarea obiectivul asumat de Uniunea Europeană: zero emisii de carbon până în 2050”.

„Neutralitatea climatică este, fără doar și poate, o provocare pentru regiunile care se bazează în principal pe combustibili fosili; iar aceste regiuni trebuie sprijinite financiar pentru ca economia să funcționeze fără sincope, iar oamenii să aibă în continuare locuri de muncă”, mai punctează eurodeputatul român. 

Continue Reading

Dan Motreanu

Dan Motreanu, în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru sănătate din PE, solicită independența farmaceutică a UE

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE), în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru sănătate din Parlamentul Europeam, a solicitat împreună cu colegii săi independența sănătății europene, adoptând în acest sens un raport în luna iulie.

„Nu mai este un secret pentru nimeni că UE este dependent de țările din afara granițelor ei pentru ingrediente farmaceutice active, materii prime chimice și medicamente. În luna iulie, Comisia ENVI din Parlamentul European a adoptat un raport prin care solicitam independența sănătății europene. Principalele ținte din acest raport sunt: asigurarea aprovizionării, restabilirea producției locale de medicamente, o implicare mai puternică a UE, care să completează măsurile naționale pentru a garanta servicii de sănătate de top la prețuri accesibile”, a notat Dan Motreanu într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Dan Motreanu a subliniat în mesajul său faptul că „lipsa de medicamente și echipamente medicale afectează în mod direct pacienții și pune presiune pe sistemele naționale de sănătate”.

Potrivit unui raport publicat de Parlamentul European, 80% din ingredientele farmaceutice active provin din India și China, 40% dintre medicamentele finite vândute în Europa provin din China și India, China și India produc 60% din paracetamolul din lume, 90% din penicilina și 50% din ibuprofen, mai informează Dan Motreanu.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending