Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a propus, împreună cu mai mulți colegi din Parlamentul european, o serie de amendamente la proiectul care vizează performanța energetică a clădirilor, transmite acesta într-un mesaj pe Facebook.

Astfel, vor fi considerate gospodării vulnerabile gospodăriile care se confruntă sau au risc de a se confrunta cu sărăcia energetică sau gospodăriile, inclusiv cele cu venituri medii inferioare, care sunt expuse în mod deosebit la costuri ridicate ale energiei și care nu dispun de mijloacele necesare pentru renovarea clădirii pe care o ocupă.

„Varianta propusă inițial includea în această categorie doar gospodăriile care sunt deja în situația de sărăcie energetică, fără a le lua în calcul pe cele care sunt supuse acestui risc”, spune Dan Motreanu.

De asemenea, statele membre se vor asigura că renovarea monumentelor se efectuează în conformitate cu normele naționale de conservare, cu standardele internaționale de conservare și cu arhitectura originală a monumentelor în cauză.

Statele membre pot decide, totodată, să adapteze cerințele referitoare la îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor la clădirile protejate oficial ca făcând parte dintr-un sit protejat sau datorită valorii lor arhitecturale sau istorice deosebite.

„Această prevedere se aplica în măsura în care respectarea anumitor cerințe minime de performanță energetică ar modifica în mod inacceptabil caracterul sau înfățișarea acestora. Noi propusesem o variantă mai fermă, în care statele UE puteau decide chiar renunțarea la aplicarea cerințelor referitoare la îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor la clădirile protejate oficial. Comisia pentru industrie, cercetare și energie a ales această variantă de compromis”, explică eurodeputatul.

Proiectele de măsuri pentru creșterea ratei renovărilor și reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră sunt dezbătute astăzi de Parlamentul European, votul final fiind programat mâine.

Pentru ca sectorul construcțiilor să devină neutru din punct de vedere climatic până în 2050, toate clădirile noi ar trebui să aibă emisii zero începând cu 2028.

În decembrie 2021, Comisia a propus o revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor, care actualizează cadrul de reglementare existent pentru a reflecta ambițiile mai mari și nevoile mai presante în materie de climă și de acțiune socială, oferind în același timp țărilor UE flexibilitatea necesară pentru a ține seama de diferențele din parcul de clădiri din Europa.

De asemenea, stabilește modul în care Europa poate realiza un parc de clădiri cu emisii zero și complet decarbonizate până în 2050. Măsurile propuse vor crește rata de renovare, în special în cazul clădirilor cu cele mai slabe performanțe din fiecare țară. Directiva revizuită va moderniza parcul de clădiri, făcându-l mai rezistent și mai accesibil. De asemenea, va sprijini o mai bună calitate a aerului, digitalizarea sistemelor energetice pentru clădiri și dezvoltarea infrastructurii pentru mobilitate durabilă. În mod esențial, directiva revizuită facilitează o finanțare mai bine orientată a investițiilor în sectorul clădirilor, completând alte instrumente ale UE de sprijinire a consumatorilor vulnerabili și de combatere a sărăciei energetice.

Pentru a se asigura că clădirile sunt adaptate la ambiția sporită în materie de climă, așa cum este prezentată în Planul privind obiectivele climatice pentru 2030 și reflectată în “Realizarea pachetului european de măsuri ecologice” în iulie 2021, noua propunere a Comisiei își propune să contribuie la atingerea obiectivului de reducere a emisiilor cu cel puțin -60% până în 2030 în sectorul clădirilor în comparație cu 2015 și să atingă neutralitatea climatică până în 2050.

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a cerut Comisiei Europene să propună „cât mai curând” obiective obligatorii pentru reducerea risipei alimentare de-a lungul lanțului alimentar de cel puțin 50% până în 2030, potrivit unei postări pe Facebook.

Deputatul european a votat, miercuri, în Comisia de mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, un proiect de rezoluție privind asigurarea securității alimentare și reziliența pe termen lung a agriculturii în UE.

Acesta explică, în context, că, deși disponibilitatea alimentelor nu este în pericol în UE, „accesibilitatea alimentelor reprezintă o problemă reală pentru gospodăriile vulnerabile, din cauza inflației”. În acest sens, el a solicitat luarea unor măsuri adecvate de protecție socială și existența unor plase de siguranță pentru a asigura accesul tuturor la diete sănătoase, cu o atenție specială gospodăriilor cu venituri mici.

Motreanu este de părere că implementarea la scară largă a practicilor agricole durabile va contribui la fertilitatea și sănătatea solului, care reprezintă capitalul fermierilor și permite un randament al culturilor mai ridicat. Privind sănătatea solului, acesta a amintit de necesitatea unei legi care să stabilească un cadru legislativ cuprinzător în UE pentru a opri degradarea și pierderea acestei resurse neregenerabile.

„Am insistat pe soluțiile regenerative în agricultură, precum agroecologia, agrosilvicultura, agricultura ecologică, de precizie sau cultivarea carbonului. Acestea au potențialul de a aborda concomitent provocările climatice, de biodiversitate, de mediu, economice și sociale, asigurând durabilitatea și reziliența”, transmite eurodeputatul.

Totodată, Dan Motreanu a invitat Comisia Europeană să propună cât mai curând posibil obiective obligatorii pentru reducerea risipei alimentare de-a lungul lanțului alimentar de cel puțin 50% până în 2030, solicitând „măsuri eficiente”, precum norme de etichetare mai adecvate și transparente, sau prin interzicerea distrugerii alimentelor nevândute. Eurodeputatul consideră, de asemenea, că „este nevoie de o propunere ambițioasă pentru un cadru legal privind tranziția sistemului nostru alimentar către durabilitate și reziliență, care să stabilească o cale clară și pași măsurabili către acest obiectiv”.

Nu în ultimul rând, acesta precizează că a subliniat legătura strânsă între sănătatea omului, a animalelor și a mediului, reiterând obiectivul de reducere cu 50% a utilizării antimicrobienelor în agricultură până în 2030 și insistând asupra lecțiilor învățate în pandemia COVID-19.

Raportul Comisiei de mediu, sănătate publică și siguranță alimentară votat miercuri, 1 martie. urmează să fie dezbătut și supus la vot în ședințele plenare viitoare.

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) va lucra la redactarea unui program al grupului PPE privind soluții clare pe termen lung la problemele cetățenilor UE în vederea alegerilor pentru Parlamentul European de anul viitor, se arată într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Acesta a participat marți, în calitate de reprezentant al Delegației PNL, la prima întâlnire a Grupului operativ al Grupului PPE din Parlamentul European privind stabilirea priorităților pentru alegerile din 2024.

„Voi lucra la redactarea unui program prin care să oferim soluții clare și pe termen lung la problemele care îi preocupă pe cetățenii UE. Echipa din care voi face parte, împreună cu reprezentanții celorlalte delegații, va prezenta soluții concrete referitoare la teme precum: asigurarea securității și a capacitații de apărare a UE, combaterea inflației, reducerea inegalităților sociale, depopularea zonelor rurale, accesul echitabil la tratamente medicale și educație. De asemenea, vom avea în vedere atingerea independenței energetice sau sporirea competitivității economiei UE în raport cu principalii actori externi”, a anunțat Dan Motreanu.

Eurodeputatul a precizat că soluțiile care vor fi identificate vor veni în continuarea demersurilor întreprinse deja de PPE pentru abordarea temelor care provoacă îngrijorare printre cetățenii UE.

„Dorim să demonstrăm, încă o dată, că Partidul Popular European este partidul care asigură stabilitate și dezvoltare în Uniunea Europeană. Grupul Partidului Popular European este cel mai important grup din Parlamentul European”, a subliniat Dan Motreanu.