Connect with us

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: Salariile minime adecvate pentru toți lucrătorii UE produc beneficii economice ample

Published

on

© Dan Motreanu

Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE) salută noua propunere legislativă a Comisiei Europene de a asigura salarii minime adecvate pentru lucrătorii din toate statele membre UE, cu scopul de a le asigura un trai decent oriunde ar munci.

Potrivit deputatului european, „salariile minime adecvate pot contribui și la reducerea diferenței de remunerare între femei și bărbați, întrucât în prezent sunt mai multe femei, decât bărbați care câștigă salariul minim pe economie.”

Directiva pune la dispoziție un cadru care să orienteze statele membre în stabilirea salariilor minime, respectând competențele naționale, precum și autonomia și libertatea contractuală a partenerilor sociali în negocierea salariilor la nivel național și local.

Citiți și: Comisia Europeană propune reguli pentru ca toți angajații din UE să fie protejați prin salarii minime adecvate unui trai decent

De asemenea, Dan Motreanu subliniază că atunci când sunt stabilite la niveluri corespunzătoare, „salariile minime produc nu doar un impact social pozitiv, ci și beneficii economice ample, stimulând încadrarea în piața muncii a populației și, în special, a tinerilor.”

Salariile minime există în toate statele membre ale UE. 21 de țări au salarii minime statutare și în 6 state membre (Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda și Suedia) protecția salariului minim este asigurată exclusiv prin convenții colective. Cu toate acestea, în majoritatea statelor membre, lucrătorii sunt afectați de o insuficiență de adecvare și / sau de lacune în acoperirea protecției salariului minim. Având în vedere acest lucru, directiva propusă creează un cadru pentru îmbunătățirea adecvării salariilor minime și pentru accesul lucrătorilor la protecția salariului minim în UE.

Propunerea Comisiei respectă pe deplin principiul subsidiarității: stabilește un cadru pentru standarde minime, respectând și reflectând competențele statelor membre și autonomia partenerilor sociali și libertatea contractuală în domeniul salariilor. Nu obligă statele membre să introducă salarii minime statutare și nici nu stabilește un nivel comun al salariului minim.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat președintei Comisiei Europene să soluționeze cât mai urgent problema aderării României la Spațiul Schengen

Published

on

© Dan Motreanu - Facebook

Eurodeputatul Dan Motreanu a solicitat președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urgentarea procedurii pentru primirea României în Spațiul Schengen.

”Stimată doamnă președinte Ursula Von der Leyen, doresc să salut anunțul de a propune o nouă Strategie pentru viitorul spațiului Schengen și vă reamintesc pe această cale faptul că statul din care provin, România, îndeplinește toate condițiile necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen, încă din luna iunie 2011. Acest fapt a fost recunoscut de către șefii de stat și de guvern în cadrul Consiliului UE de nenumărate ori, precum și în comunicările Comisiei Europene și rezoluțiile Parlamentului European din ultimii ani. Cu toate acestea, la zece ani distanță, România se află în continuare în afara Spațiului Schengen, iar cetățenii români, poate cei mai pro-europeni din întreaga UE, stau în continuare aliniați în rânduri la controale de frontieră, pentru fiecare ieșire sau intrare în țară”, a reamintit eurodeputatul român într-o intervenție ce a avut loc în cadrul dezbaterilor din Parlamentul European privind Starea Uniunii, care au avut loc la mijlocul lunii septembrie.

Pentru a transmite un mesaj de sprijin, Dan Motreanu i-a sugerat președintei Comisiei Europene să transmită ”un mesaj în acest sens cetățenilor români cu ocazia vizitei dumneavoastră la București din 27 septembrie.”

”Această situație nejustificabilă este greu de acceptat și greu de explicat cetățenilor români. Vă solicit, așadar, stimată doamnă Von der Leyen, atât în calitatea dumneavoastră de președinte al Comisiei Europene, cât și în calitate de membru în Consiliu European, să soluționați această problema în cadrul noii Strategii pentru Spațiului Schengen”, a mai explicat europarlamentarul.

În încheiere, acesta și-a exprimat ”încrederea că vocea românilor va fi ascultată și că România va face cât mai curând parte din Spațiul Schengen.”

Președintele Klas Iohannis a solicitat diplomației române să continue demersurile pentru aderarea țării noastrea la spațiul Schengen, Grecia arătându-și deja sprijinul pentru acest deziderat.

Ulterior, la distanță de câteva zile, secretarul de stat pentru afaceri europene, Iulia Matei, a declarat în cadrul unei conferințe de presă cu omologul francez, Clement Beaune, că România așteaptă ”o perspectivă clară” din partea președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, care va fi asigurată începând cu 1 ianuarie 2022.

Parlamentul European a adoptat un raport anual cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri prin care solicită statelor membre să dea undă verde ”integrării depline a României și Bulgariei în spațiul Schengen”, completând că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Votul asupra acestui raport a fost precedat de o dezbatere privind funcționarea spațiului Schengen, în cadrul căreia comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat marți, în Parlamentul European, că este necesară reconstrucția spațiului Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele interne introduse în timpul pandemiei și “întregirea” acestuia prin aderarea Croației, Bulgariei și României.

Mesajul comisarului european venea să întărească apelul lansat de instituția omonimă prin noua strategie publicată la începutul lunii iunie, în care sublinia că cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume poate deveni mai puternic și mai rezilient prin extinderea sa la țările care respectă deja criteriile de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

România și Bulgaria au făcut pași spre Schengen, din luna iulie privind acces pasiv la Sistemul de Informații privind vizele.

Continue Reading

Dan Motreanu

Dan Motreanu, ales responsabilul Grupului PPE pentru revizuirea legislației privind reducerea emisiilor în sectoarele agriculturii

Published

on

© Dan Motreanu/ arhivă personală

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), care este și vicepreședintele Comisiei pentru Mediu din Legislativul European, a fost desemnat responsabilul Grupului PPE pentru revizuirea legislației privind reducerea emisiilor în sectoarele agriculturii, exploatării terenurilor și silviculturii.

„Pachetul „Pregătiți pentru 55″ prevede revizuirea Regulamentului privind exploatarea terenurilor, silvicultură și agricultură (LULUCF). Grupul meu politic, PPE, m-a numit responsabil în Comisia pentru mediu din Parlamentul European pentru revizuirea acestui important act normativ european”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Regulamentul LULUCF stabilește obiectivul general al UE în materie de eliminare a dioxidului de carbon prin absorbanți naturali (în principal păduri). 310 milioane de tone de emisii de CO2 trebuie eliminate până în 2030, o creștere de aproximativ 15% în comparație cu situația actuală.

Statele membre vor avea așadar obligația de a proteja pădurile și de a spori împăduririle. Conform Strategiei pentru păduri, trei miliarde de copaci vor fi plantați în întreaga Uniune până în 2030. Strategia va sprijini silvicultorii și va pune accentul pe exploatarea forestieră durabilă și utilizarea durabilă a lemnului, precum și pe conservarea biodiversității.

Până în 2035, Uniunea își propune să atingă neutralitatea climatică în sectoarele exploatării terenurilor, silviculturii și agriculturii. Este vorba aici și de emisiile agricole, altele decât cele de CO2, cum ar fi emisiile generate de utilizarea îngrășămintelor și de creșterea animalelor. Până la jumătatea anului 2024, statele membre vor trebui să prezinte, în cadrul planurilor lor naționale privind energia și clima, cum intenționează să contribuie la atingerea obiectivului pentru 2035.

Pachetul de propuneri legislative „Pregătiți pentru 55″ va ajusta politicile UE în domeniile climei, energiei, exploatării terenurilor, transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55%, față de nivelurile din 1990.

Citiți și: Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei de Mediu din PE: Problema emisiilor de CO2 generate de sectorul agricol al UE, dezbătută în Legislativul European

Continue Reading

Dan Motreanu

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru Mediu din PE, solicită Comisiei Europene un fond european pentru tranziția durabilă pe căile navigabile interioare

Published

on

Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru Mediu din Parlamentul European, a solicitat Comisiei Europene un fond pentru tranziția verde a transportului pe căile navigabile interioare.

„Am votat rezoluția Către un transport pe căile navigabile interioare adaptat la cerințele viitorului în Europa. Împreună cu majoritatea eurodeputaților, Dan Motreanu, solicitat Comisiei Europene următoarele: 

  • un fond european pentru tranziția durabilă pe căile navigabile interioare. Avem în vedere un sistem de tip ghișeu unic, ușor accesibil, care să ofere posibilitatea combinării proiectelor într-o singură cerere.
  • noul fond trebuie să vizeze modernizarea și reînnoirea navelor. În portofoliul său vor intra și investițiile în tehnologii care economisesc energia și investițiile în infrastructura portuară, dedicată combustibililor alternativi.
  • evaluarea includerii în noul fond a unei scheme europene de dezmembrare a navelor și de reînnoire a flotei.
  • prioritizarea programelor de cercetare și inovare care vizează construcția navală ecologică.
  • aplicarea programului Băncii Europene de Investiții (BEI) „Garanția privind transportul maritim verde” și în cazul tranzacțiilor de valoare mai mică. Am cerut condiții de creditare mai flexibile, care țin cont de durata medie de viață utilă a navei în perioada de rambursare.
  • finanțare prin BEI pentru constructorii navali atât înainte, cât și după livrare, pentru a garanta proiecte inovatoare.

Potrivit deputatului european, Pactul verde european stabilește o serie de obiective privind transportul maritim și fluvial, precum:
creșterea transportului pe căile navigabile interioare și transportului maritim pe distanțe scurte cu 25% până în 2030 și cu 50% până în 2050; integrarea transportului intermodal feroviar și maritim pentru a ajunge la egalitate cu transportul rutier până în 2030; lansarea pe piață a navelor cu emisii zero până în 2030.

Politica UE privind transportul maritim adoptată în 2013 cuprinde nouă coridoare de transport. Două dintre acestea includ România, respectiv: Coridorul Rin-Dunăre, format din căile navigabile interioare Main și Dunăre, conectează două ramnificații principale. Prima leagă regiunile centrale din jurul orașelor Strasbourg și Frankfurt, trecând prin sudul Germaniei spre Viena, Bratislava, Budapesta și, mai departe, spre Marea Neagră. A doua pornește de la Munchen spre Praga, Zilina, Kosice și frontiera cu Ucraina. Coridorul Orient/Est-mediteranean face legătura între interfețele maritime ale Mării Nordului, Mării Baltice, Mării Negre și Mării Mediterane. Coridorul optimizează utilizarea porturilor și a căilor maritime aferente. Având drept cale navigabilă interioară râul Elba, acest coridor va ameliora conexiunile multimodale dintre nordul Germaniei, Republica Cehă, regiunea panonica, România, Bulgaria și Grecia. Coridorul continuă pe mare, din Grecia până în Cipru.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL7 mins ago

Ministrul Bogdan Aurescu, întrevedere cu reprezentanții principalelor organizații evreiești internaționale: România își reafirmă angajamentul privind combaterea antisemitismului

RUSIA9 mins ago

Josep Borrell, întrevedere cu Serghei Lavrov: Există dezacorduri majore între UE și Rusia, dar trebuie să cooperăm pe mai multe chestiuni de politică externă, în interesul securității și stabilității globale

ONU38 mins ago

Șeful diplomației germane solicită, de la ONU, o cooperare între UE și SUA în Indo-Pacific: Nu mai pot exista “fapte împlinite” din partea Statelor Unite

ONU1 hour ago

Ministrul Bogdan Aurescu a pledat pentru protecția mediului înconjurător la reuniunea Alianței pentru Multilateralism de la New York

ONU2 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, întâlnire la New York cu Eric Swalwell: Congresmanul american a apreciat angajamentul ferm al României în calitate de Partener Strategic al SUA

NATO16 hours ago

Ambasada SUA la București: România este în siguranță și dispusă să facă afaceri pentru că se bucură de asigurările care reies din Alianța NATO

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Uniunea Europeană pregătește ”un set de instrumente” pentru a ajuta statele membre să gestioneze creșterile mari de prețuri la energie

COMUNICATE DE PRESĂ16 hours ago

“Descoperă Bucuria Culturii Urbane pe Strada de C`Arte”: Biblioteca Centrală Universitară “Carol I” organizează în perioada 23-26 septembrie ediția a X-a a Festivalului Strada de C`Arte

NATO17 hours ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă: Nu există nicio îndoială că regiunea Mării Negre are o importanță strategică atât pentru NATO, cât și pentru Uniunea Europeană

PARLAMENTUL EUROPEAN17 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, întrevedere cu ambasadorul Spaniei la București: Creșterea prețurilor la energie necesită măsuri clare. Spania a plafonat prețurile și a sprijinit IMM-urile

ONU1 day ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru2 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU2 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU2 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL3 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI6 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA6 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending