Producția de energie regenerabilă în țările UE ar putea fi dublată de la 22% la 45% până în 2030, modificare care ar avantaja România prin perspectiva potențialului său ridicat de dezvoltare a acestui sector atât onshore, cât și offshore, informează eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE). 

„În această săptămână Comisia pentru energie din Parlamentul European a votat pentru dublarea producției de energie regenerabilă în țările UE, de la 22% în prezent la 45 % până în 2030. Noul obiectiv reprezintă o creștere substanțială în comparație cu obiectivul de 40 % propus de Comisia Europeană acum un an, parte a pachetului legislativ Fit for 55%. Această este o veste bună pentru România, care este un actor important în ceea ce privește producția de energie regenerabilă în Europa Centrală și de Est, precum și o țară cu un potențial ridicat de dezvoltare a acestui sector atât onshore cât și offshore”, scrie eurodeputatul într-o postare pe Facebook.

Potrivit acestuia, scalarea energiei regenerabile în UE are ca scop reducerea dependenței de importurile de energie din țări terțe, în special din Rusia, atingerea autonomiei energetice a Uniunii, precum și reducerea impactului asupra climei provocat de energia provenită din surse fosile.

Comisia Europeană i-a răspuns eurodeputatului Dan Motreanu (PNL, PPE) la întrebarea parlamentară referitoare la sprijinul instituției pentru continuitatea școlară și universitară, în statele membre, a elevilor și studenților care fug din calea războiului din Ucraina.

„Pentru noi, în Grupul PPE din Parlamentul European, studiile universitare sau în cadrul altei instituții de învățământ postliceal reprezintă o etapă centrală în viața fiecărui tânăr. Acești ani de formare nu sunt doar despre dobândirea de cunoștințe și abilități de învățare; ei oferă tinerilor posibilitatea de a participa la viața socială și politică”, afirmă eurodeputatul, într-o postare pe Facebook.

În acest sens, alături de alți colegi, a adresat o întrebare parlamentară Comisiei Europene referitoare la continuitatea școlară și universitară, în statele membre, a elevilor și studenților care fug din calea războiului din Ucraina.

În răspunsul său, comisarul european responsabil de educație și tineret, Mariya Gabriel, a precizat rolul de sprijin al Comisiei Europene, statele membre având competența de a stabili conținutul și organizarea sistemelor lor de învățământ. De asemenea, a arătat că, la nivelul său, Comisia Europeană a luat mai multe măsuri în favoarea elevilor, studenților și profesorilor ucraineni folosind flexibilitatea programului Erasmus+ și prin:

• renunțarea la cerința care prevedea semnarea unui contract de studii între universitățile ucrainene și cele din statele membre și asigurarea accesului gratuit la noua platformă de sprijin lingvistic online Erasmus+.
• încurajarea agențiilor naționale Erasmus+ de a deschide runde opționale de depunere a cererilor pentru organizațiile interesate să deruleze inițiative care au legătură cu efectele războiului.
• sprijin pentru statele membre prin intermediul platformelor europene și furnizarea de orientări prin intermediul Spațiului European al Educației.
• începerea lucrului la măsuri de sprijinire a recunoașterii rapide a calificărilor și a perioadelor de studiu.

Finanțarea alocată României din Fondul de Modernizare se va dubla în perioada 2024-2030, a anunțat eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), după votul, de miercuri, din plenul Parlamentului European, asupra a două propuneri legislative cheie ale pachetului „Fit for 55”, respectiv revizuirea Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) și înființarea Mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului (CBAM).

„Am votat astăzi la Bruxelles, două propuneri legislative care stau la baza pachetului Fit for 55 – menit să ajusteze politicile UE în domeniile climei, energiei, exploatării terenurilor, transporturilor și impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale UE să scadă cu cel puțin 55%, comparativ cu nivelurile din 1990. Este vorba, în primul rând, despre revizuirea Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) (…) În al doilea rând, am votat pentru înființarea Mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului (CBAM)”, a afirmat eurodeputatul Dan Motreanu, într-o postare pe Facebook.

ETS stimulează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din producția de energie electrică, a celor generate de industriile mari consumatoare de energie și de transportul maritim și aerian. Potrivit acestuia, principalele prevederi adoptate ieri se referă la:

• Suplimentarea cu 2,5 % a Fondului pentru modernizare (în plus față de cele 2 % alocate în prezent – care reprezintă aproximativ €48 de miliarde până în 2030, la un preț de €75/tona de carbon). Fondul finanțează tranziția energetică a statelor membre cu un produs intern brut (PIB) pe cap de locuitor mai mic de 65 % din media Uniunii în perioada 2016-2018, printre care și România.
• Consolidarea Fondului de investiții în domeniul climei (fost Fond de inovare), cu obiectivul de a sprijini inovarea în domeniul tehnicilor, proceselor și tehnologiilor care contribuie în mod semnificativ la decarbonizarea sectoarelor din cadrul ETS;
• Instituirea unui nou fond pentru sectorul maritim (Ocean Fund) care va sprijini investițiile în industria maritimă și în decarbonizarea acesteia;
• Asigurarea unei piețe de comercializare a certificatelor de emisii echitabilă și funcțională, așa cum a dorit Grupul PPE, care prevede o intervenție mai rapidă pe piață în caz de volatilitate excesivă a prețurilor și o mai bună monitorizare;

În al doilea rând, în ceea ce privește înființarea Mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului (CBAM), Dan Motreanu explică că acesta „va stabili un preț pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul în UE al unei game specifice de produse”.

„Ne asigurăm astfel că acțiunile ambițioase adoptate în UE în domeniul climei nu vor duce la relocarea industriei și a producției din statele europene în alte țări ale lumii care nu au o taxă pe carbon, precum cea din ETS. Scopul urmărit este de a încuraja luarea unor măsuri similare în sectoarele industriale din afara UE și de a spori astfel acțiunea internațională pentru atenuarea schimbărilor climatice”, a evidențiat eurodeputatul PPE.

Potrivit acestuia, principalele prevederi ale raportului CBAM se referă la:

• Sectoarele acoperite: electricitate, fier și oțel, produse de rafinărie (benzină, motorină și kerosen), ciment, aluminiu, produse chimice organice de bază, hidrogen, polimeri și îngrășăminte;
• Comisia Europeană va trebui să stabilească un calendar pentru includerea treptată în CBAM a tuturor mărfurilor acoperite de sectorul EU ETS până în 2030;
• Introducerea treptată a CBAM în perioada 2027-2032 și implicit eliminarea treptată a alocării de certificate cu titlu gratuit pentru sectoarele și industriile europene vizate, cu o scădere redusă în primii ani (7% în 2027 și 9% în 2028) cu scopul de a nu prejudicia industria europeana în cazul în care CBAM nu funcționează eficient;
• Menținerea competitivității exporturilor UE în țări terțe care nu au același nivel de taxare a carbonului (sau deloc) prin alocarea de certificate de emisii cu titlu gratuit pentru export.