Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) a cerut în plenul reunit al Parlamentului European ca România și Bulgaria să fie acceptate în
spațiul Schengen, argumentând că ”am fost și suntem furnizori de securitate și stabilitate în regiune.”
”Din 2011, România îndeplinește toate condițiile tehnice. A făcut investițiile necesare în sistemele de securitate. Am consolidat legislația și am pregătit constant funcționarii din domeniu. Războiul din Ucraina a demonstrat încă o dată că autoritățile din România au capacitatea de a gestiona mari fluxuri migratorii. Am asigurat un tranzit constant de cereale din Ucraina către toate zonele lumii, prevenind foametea. Am fost și suntem parte integrantă a eforturilor comunității internaționale de a pune capăt acestui război dus de Putin. Ne-am exprimat așadar solidaritatea în momente dificile pentru Uniunea Europeană. Am fost și suntem furnizori de securitate și stabilitate în regiune”, a listat europarlamentarul o serie dintre eforturile depuse de țara noastră în acest sens.
Daniel Buda a subliniat că România ”nu cere altceva decât un drept pe care l-a câștigat.”
”Cerem să fim primiți acolo unde ne este locul. În caz contrar, riscul apariției unor curente extremiste este imens, iar prețul plătit de proiectul european va fi unul mult prea mare. Un lucru să fie clar: putem să oferim mai departe solidaritate în vremuri de război, să garantăm stabilitatea în vremuri greu încercate, dar nu vom mai tolera să fim umiliți. Astăzi, românii și bulgarii, firmele din România și Bulgaria nici nu concep ca aceeași Uniune să nu fie solidară cu ei și să le acorde ceea ce în mod profund și nedrept le-a fost refuzat atât de mult timp, și anume accesul în spațiul Schengen”, a conchis europarlamentarul mesajul.
În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Croației, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul Schengen.
Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.
De atunci, eurodeputații au solicitat ca Bulgaria și România să fie pe deplin admise în Spațiul Schengen în mai multe rânduri, de exemplu în rezoluția din 2018 pe această temă, în rezoluția din 2020 referitoare la situația spațiului Schengen în contextul pandemiei și în raportul din 2021 privind funcționarea spațiului de călătorie fără frontiere.
Amintim că finalizarea procesului de aderare la Spaţiul Schengen este supusă deciziei unanime a statelor membre, la nivelul Consiliului Uniunii Europene.
Recent, Germania, care a avut rețineri până acum să facă aprecieri cu privire la primirea României, Bulgariei și Croației în Schengen, și-a exprimat sprijinul, prin vocea cancelarului său, Olaf Scholz, cu privire la acest obiectiv al Bucureștiului, Sofiei și Zagreabului, argumentând că ”trebuie să închidem golurile rămase”.
Cea mai mare zonă de liberă circulație din lume a fost fondată de cinci țări membre UE. Astăzi, spațiul Schengen reprezintă casa a peste 420 de milioane de cetățeni din 26 de state europene, 22 din Uniunea Europeană și patru din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.
De la crearea sa, în 1985, spațiul Schengen a adus o schimbare în viața de zi cu zi a milioane de oameni. Aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-un stat Schengen și lucrează în altul. Oamenii și-au organizat viața în funcție de libertățile oferite de spațiul Schengen, 3,5 milioane de persoane tranzitând zilnic dintr-un stat Schengen în altul.