Europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE) consideră că listele transnaționale ar crea ”un mare deficit de democrație în statele membre” prin apariția unor ”supereroi în Parlamentul European” ce nu va aduce instituția mai aproape de cetățeni.
Grupul S&D din Parlamentul European a propus reforma viitoarelor alegeri pentru Parlamentul European, reformă care ar introduce o listă de circumscripții la nivelul UE în care candidații
principali se luptă pentru desemnarea președinției Comisiei.
Conform propunerii, fiecare alegător ar trebui să aibă două voturi, unul pentru a alege deputați în Parlamentul European în circumscripțiile naționale și unul într-o circumscripție la nivelul Uniunii Europene. Alți 28 de deputați în Parlamentul European ar trebui să provină din circumscripția electorală de la nivelul Uniunii.
Listele de candidați la nivelul UE ar trebui să fie prezentate de entități electorale europene, cum ar fi coalițiile partidelor politice naționale și/sau asociațiile naționale de alegători sau partidele politice europene.
În cadrul reuniunii Grupului Partidului Popular European din Parlamentatul European, Daniel Buda a respins această propunere a listelor transnaționale, oferind argumente pe două dimensiuni: cea tehnică și cea politică.
Din punch de verdere tehnic, europarlamentarul a motivat că această idee va fi ”imposibil de implementat la nivelul statelor membre deoarece constituția multora nu permite aceste liste transnaționale”.
”Trebuie să luăm în considerare o chestiune tehnică foarte importantă din punct de vedere legal. Această chestiune ar fi imposibil de implementat la nivelul statelor membre, deoarece constituția multor state nu permite aceste liste transnaționale. Ar însemna să se înceapă un amplu proces de modificare a Constituțiilor în statele membre la nivelul Uniunii Europene iar acest proces vreau să vă spun că în România l-am început de 5 ani de zile și nu l-am finalizat. De aceea din punct de vedere tehnic, în opinia mea, suntem pe un drum înfundat”, a explicat Buda.
În ceea ce privește aspectele politice, ”alegătorul dorește să aibă posibilitatea de a discuta permanent și continuu cu cel pe care îl votează”, a subliniat europarlamentarul.
”În România, în fiecare weekend, consider că este de datoria noastră să mergem să discutăm cu alegătorii, să le ascultăm problemele și nemulțumirile. De multe ori ne ceartă pentru că ne spun că noi trăim în bula de la Bruxelles și mulți fermieri se întreabă pe bună dreptate: <<Dar cine sunteți voi, cei de la Bruxelles, să-mi spuneți mie ce să fac la mine în fermă?>> Iar eu încerc să le explic că atâta vreme cât primești bani de la Bruxelles, putem să dăm niște linii directoare”, a oferit detalii Daniel Buda.
”De aceea cred că această listă transnațională care nu face altceva decât niște super eroi ai Parlamentului European, cu siguranță nu va aduce Parlamentul European mai aproape de cetățeni. Cetățenii din statele membre trebuie să aibă posibilitatea să-i aleagă pe cei care cred ei că îi pot reprezenta și în același timp trebuie să aibă posibilitatea să discute cu ei mereu. Cum o să-și poată exercita mandatul unul dintre cei 28 de europarlamentari la nivelul UE? Este o poveste. Nu va avea cum. De aceea dacă vrem să fim ancorați în ceea ce înseamnă probleme cetățenilor, trebuie să rămânem la această formă și da, putem discuta la modalitatea în care alegem Președintele Comisiei și așa mai departe, dar în orice caz, această listă transnațională nu va rezolva problema alegerii președintelui Comisiei”, a conchis eurodeputatul.
Anul trecut, Emmanuel Macron, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a pledat pentru liste transnaționale și pentru ”drept de inițiativă” pentru Parlamentul European, deținut deocamdată doar de Comisia Europeană.
Ideea introducerii listelor electorale transnaționale reprezintă o propunere mai veche care a căpătat avânt după sprijinul arătat de liderul francez, dar care a fost respinsă în luna februarie a anului 2018 de Parlamentul European,
Ursula von der Leyen, pe atunci candidat nominalizat de liderii UE pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, și-a arătat sprijinul pentru introducerea acestor liste.
La câteva luni distanță, Comisia pentru afaceri constituționale a Parlamentului European (AFOC) a votat în favoarea adoptării acestei propuneri.
Conferința privind viitorul Europei – demers al președintelui francez enunțat într-o scrisoare publicată în luna martie a anului alegerilor europarlamentare, 2019, despre ”Renașterea europeană” – ale cărei concluzii urmează să fie prezentate în primăvara anului 2022, în timpul președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, oferă acest prilej de revizuire a aspectelor legate de modul în care funcționează Uniunea Europeană.