Crearea unui spațiu european unic de date va impulsiona competitivitatea și creșterea economică a UE, a transmis eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), în contextul organizării unei reuniuni a grupului  Partidului Popular European pe marginea strategiei europene pentru date.

„Datele sunt în centrul transformării digitale europene, fenomen care influențează toate aspectele societății și ale economiei. Datele sunt necesare pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, una dintre prioritățile UE, și oferă oportunități importante pentru inovație, redresare după criza Covid-19 și creștere, de pildă în sectorul sănătății sau al tehnologiilor verzi”, spune Daniel Buda.

Astfel, UE va crea o piață unică a datelor în care:

• datele pot circula în cadrul UE și între sectoare, în beneficiul tuturor
• normele europene, în special cele referitoare la confidențialitatea și protecția datelor, precum și dreptul concurenței, sunt respectate pe deplin
• normele privind accesul la date și utilizarea datelor sunt corecte, practice și clare

Potrivit acestuia, într-un raport adoptat în sesiune plenară pe 25 martie 2021, Parlamentul European a solicitat, ca răspuns la Strategia europeană în domeniul datelor a Comisiei Europene, o legislație având în centru oamenii, bazată pe transparență și confidențialitate – valori europene ce vor permite companiilor și cetățenilor europeni să beneficieze de potențialul datelor industriale și publice din UE.

„Transformarea digitală trebuie să fie în avantajul tuturor și să reflecte valorile noastre cele mai de preț, care ne definesc ca europeni: deschiderea, echitatea, diversitatea, democrația și încrederea. Abordarea UE în ceea ce privește digitalizarea ar trebui să fie centrată pe factorul uman”, mai spune eurodeputatul. 

Adoptatea inițiativei pentru eliminarea folosirii cuștilor pentru animale de crescătorie la nivelul UE trebuie însoțită de instrumente clare de sprijin pentru fermieri, a transmis eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) din Parlamentul European.

Comisia mai sus menționată și cea pentru pentiții (PETI) din Legislativul european au organizat joi o audiere pe marginea inițiativei cetățenești europene ”End the Cage Age” (Sfârșitul epocii în cușcă). Prin intermediul acestei inițiative, se face apel la instituțiile UE de a pune capăt creșterii animalelor în cuști.

Inițiativa cetățenească europeană (ECI), lansată la 11 septembrie 2018 a avut susținerea a 1,4 milioane de europeni care solicită interzicerea creșterii în cuști pentru toate animalele de fermă.

”Creșterea în sisteme alternative implică eforturi financiare consistente. Este foarte important să îi sprijinim financiar, prin diferite instrumente, pe fermieri, în tranziția de la creșterea animalelor în cuști la sisteme alternative cum ar fi sisteme organice, mișcare liberă pentru animale”, a precizat Daniel Buda într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a semnalat că este necesară o atenție deosebită importurilor, ”dat fiind faptul că producătorii din statele membre vor fi dezavantajați în procesul acesta de tranziție și s-ar putea să avem de-a face cu o invazie a importurilor, a produselor de slabă calitate, dar la prețuri scăzute, ceea ce va duce inevitabil la falimentul fermierilor europeni”.

În acest context, Daniel Buda consideră că este necesar demararea unei campanii de ”promovare a produselor europenilor, de înaltă calitate, care respectă standardele cele mai ridicate privind bunăstarea animalelor” care să vină în completarea instrumentelor de sprijin ”pe care trebuie să le acordăm fermierilor europeni”.

Inițiativă cetățenească europeană ”End the Cage Age”, care a adunat sub umbrela sa peste 170 de organizații și ONG-uri din întreaga Europă, a fost înregistrată în luna septembrie 2018, după ce a adunat numărul minim necesar de semnături din partea cetățenilor din 18 state membre.

Inițiatorii acesteia fac apel la Comisia Europeană să propună interzicerea creşterii animalelor în cuşti, la ferme.

Printre argumentele aduse se numără faptul că peste 300 de animale de fermă din Uniunea Europeană suferă în cuști, metodă calificată ca fiind una crudă și inutilă.

Produsele bio trebuie să fie accesibile pentru consumatori și profitabile pentru fermieri, iar acest lucru trebuie să se reflecte și în Planul de acțiune al Comisiei Europene pentru dezvotarea producției ecologice a UE, a transmis eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European.

Acesta a participat miercuri la reuniunea comisiei mai sus amintite, în cadrul căreia a avut loc un schimb de opinii cu comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski privind Planul de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice a UE.

În acest context, Daniel Buda a subliniat că principala problemă pe care i-au semnalat-o și fermierii pe care i-a vizitat în ultimele două săptămâni și care produc în regim ecologic este dată de ”dificultatea comercializării acestor produse la prețuri rezonabile, dar în același timp, profitabile pentru fermieri”.

”Domnule comisar, degeaba producem noi bio nu 25%, ci 40% sau 50% pe terenurile agricole dacă nu putem să vindem aceste produse la prețuri accesibile pentru consumatori. De aceea, planul de acțiune al Comisiei Europene, bun, de altfel, trebuie să fie completat pe ceea ce înseamnă accentul crescut pentru sprijinirea fermierilor în așa fel încât să fie oferite produse pe piață la prețuri accesibile pentru consumatori și profitabile pentru fermieri, context în care vom avea, cu siguranță, și o cerere crescută pentru aceste produse”, a punctat eurodeputatul român.

Acesta a atras atenția că a identificat multiple probleme în urma vizitelor în teren efectuate în ultimele două săptămâni. ”De la milioanele de buruieni care trebuie să fie smulse cu mână, la prețurile duble de cost pentru produsele bio față de sistemul convențional, până la una dintre marile probleme, și anume accesul la supermarketuri. Însă, cea mai mare problemă pe care o au fermierii este de a vinde aceste produse la prețuri accesibile pentru consumatori și în același timp, profitabile pentru fermieri”, i-a explicat Buda comisarului european pentru Agricultură.

În replică, Janusz Wojciechowski a transmis că Executivul european dorește ”să îmbunătățească durabilitatea produselor alimentare. Acest program trebuie privit într-un context mai amplu. La anul, vom avea stabilitatea juridică și predictibilitatea de care au nevoie fermierii care vor să treacă la o agricultură bio. Vor fi stimulente financiare. Peste tot se va susține acest plan de acțiune. Acest plan va pune bazele tranziției unui sistem alimentar mai durabil”.

”Planul se axează pe producție, consum și durabilitate. Acoperă întreg lanțul valoric. Mai întâi, avem în vedere comportamentul de consum bazat pe cerere. Agricultorii nu se vor converti la agricultura bio numai dacă vor avea o cerere în sensul acesta. Trebuie să mobilizăm PAC-ul. Planul de acțiune trebuie văzut în strânsă legătură cu PAC. PAC va oferi finanțare, dar și alte tipuri de ajutor. Vor fi servicii de consiliere pentru fermieri, schimburi de experiențe. Cel puțin 30% din buget vor fi alocat pe cercetare în domenii ce țin de zone forestiere și rurale. Vom stimula vizibilitatea sectorului cu premii de excelență, vom avea o zi bio, vom lucra pe noi concepte, cum ar fi districte bio”, a mai spus comisarul european pentru Agricultură.

Comisia Europeană a prezentat la finalul lunii martie Planul de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice, prin care urmărește să stimuleze producția și consumul de produse ecologice, de a atinge un procent de 25 % terenuri agricole utilizate pentru agricultura ecologică până în 2030, precum și de a dezvolta în mod semnificativ acvacultura ecologică.

Planul propune 23 de măsuri structurate în jurul a 3 axe – stimularea consumului, sporirea producției și îmbunătățirea în continuare a sustenabilității sectorului – pentru a asigura o creștere echilibrată a acestuia.

Comisia încurajează statele membre să elaboreze planuri naționale de acțiune privind agricultura ecologică, pentru a spori ponderea agriculturii ecologice la nivel național. Între statele membre există diferențe semnificative în ceea ce privește ponderea terenurilor agricole utilizate în prezent pentru agricultura ecologică, care variază de la 0,5 % la peste 25 %.

Planurile naționale de acțiune privind agricultura ecologică vor completa planurile strategice PAC naționale, instituind măsuri care nu se limitează la agricultură și la ceea ce se oferă în cadrul PAC.

Pentru a sensibiliza publicul cu privire la producția ecologică, Comisia va organiza anual o ”Zi a produselor ecologice” la nivelul UE, precum și premii în cadrul lanțului alimentar ecologic, care să recunoască excelența în toate etapele lanțului alimentar ecologic. De asemenea, Comisia va încuraja dezvoltarea rețelelor de turism ecologic prin intermediul ”biodistrictelor”. ”Biodistrictele” sunt zone în care fermierii, cetățenii, operatorii turistici, asociațiile și autoritățile publice colaborează în vederea gestionării sustenabile a resurselor locale, pe baza principiilor și practicilor ecologice.

România se află departe de acest deziderat, doar 2,4% din terenurile agricole fiind destinate acestui tip de agricultură.