Cu ocazia Zilei Europei, europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE) a participat astăzi, 7 mai, la conferința „Solidaritatea UE în vremuri dificile. Decidem viitorul împreună”, organizată de Biroul Parlamentului European în România, iar cu acest prilej deputatul european a reiterat importanța implicării cetățenilor în procesul decizional al Uniunii Europene.

„Aș sublinia necesitatea ca opinia publică să fie implicată în aceste procese de consultare din partea Comisiei Europene cu privire la felul în care își doresc ei să arate Uniunea Europeană pe de-o parte, și pe altă parte de a-și accesa europarlamentarii sau politicienii din zonele lor imediate. Și noi ca europarlamentari, sau ca politicieni este foarte important să avem un dialog permanent și continuu cu cetățeanul european pentru a putea să vedem care sunt nevoile, care sunt așteptările, și împreună să vedem care sunt soluțiile. Fără să ne implicăm în aceste procese de consultare va fi complicat pentru Comisia Europeană să vină cu politici ferme și eficiente pentru a putea să creioneze un viitor consolidat al Uniunii Europene”, a precizat Daniel Buda în intervenția sa.

Reamintim că Parlamentul European este instituția cea mai democrată și transparentă din rețeaua de instituții europene. Cetățenii europeni au posibilitatea de a-și alege direct, prin vot, deputații europeni care să îi reprezinte în Legislativ. Parlamentul European este considerat „marele câștigător” al Tratatului de la Lisabona. Prin funcția legislativă și bugetară, Parlametul European, alături de Consiliul Uniunii Europene, negociază, modifică și adoptă propunerile legislative ale Comisiei Europene care au efecte asupra sutelor de milioane de cetățeni europeni.

Potrivit eurodeputatului liberal, Parlamentul European trebuie să își intensifice autoritatea în procesul decizional al UE: „Este clar că Parlamentul European trebuie să-și consolideze rolul în acest eșafodaj al deciziilor politice. Suntem ancorați cel mai bine în ceea ce înseamnă realitățile din teren. Cred că este foarte important să subliniem beneficiile pe care le avem prin apartenența noastră la Uniunea Europeană.”

Al 8-lea program de acțiune pentru mediu va contribui la accelerarea tranziției verzi, agricultorii fiind în prima linie în ceea ce privește protejarea biodiversității, a transmis eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European.

Acesta a participat miercuri la ședința de lucru a Grupului PPE pentru Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, în cadrul căreia a avut un schimb de opinii pe marginea celui de-al 8-lea program de acțiune pentru mediu PAM 8, al cărui raportor din umbră este.

Acest program vizează stabilirea planificării politicii de mediu și climă pentru următoarele decenii.

”Avizul Comisiei AGRI pe care l-am pregătit va asigura că Acordul verde și obiectivele de dezvoltare durabile vor urma obiectivele planului de acțiune. De asemenea, este important să ne asigurăm că fermierii vor avea la îndemână instrumentele necesare pentru a putea fi într-adevăr parteneri în lupta împotriva schimbărilor climatice”, a precizat Daniel Buda la finalul reuniunii.

Eurodeputatul român a subliniat că este ”important să ne asigurăm că fermierii vor avea la îndemână instrumentele necesare pentru a putea fi într-adevăr parteneri în lupta împotriva schimbărilor climatice”, având în vedere că ”agricultorii sunt în prima linie în ceea ce privește conservarea biodiversității”.

”În calitate de gardieni principali ai terenurilor noastre, fermierii joacă un rol vital în conservarea biodiversității în UE. Ei sunt printre primii care simt consecințele pierderii biodiversității, încercând astfel, prin intermediul tuturor instrumentelor de care dispun, să oprească acest declin. Biodiversitatea le permite să ne furnizeze alimente sigure, durabile, nutritive și la prețuri accesibile și le oferă acestora veniturile de care au nevoie pentru a prospera și a se dezvolta”, a argumentat Daniel Buda.

PAM 8 vizează accelerarea tranziției verzi într-un mod echitabil și favorabil incluziunii, obiectivul pe termen lung pentru 2050 „O viață bună, în limitele planetei” fiind deja stabilit în PAM 7.

Cele șase obiective tematice prioritare ale PAM 8 vizează:

• reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
• adaptarea la schimbările climatice;
• un model de creștere care redă planetei mai mult decât consumă;
• un obiectiv ambițios de reducere la zero a poluării;
• protejarea și refacerea biodiversității;
• reducerea principalelor presiuni asupra mediului și a climei legate de producție și consum.

Programele de acțiune pentru mediu au condus dezvoltarea politicii UE în domeniul mediului încă de la începutul anilor ’70. La 4 octombrie 2019, Consiliul a aprobat concluziile cu privire la un viitor PAM 8, invitând Comisia să prezinte un program pentru perioada 2021-2030 ambițios și orientat.

La 14 octombrie 2020, Comisia Europeană a prezentat propunerea sa de ”decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2030”.

Europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, a participat la o  dezbatere pe marginea raportului „Farmers of the Future”, unde a reiterat rolul agriculturii în transformarea sustenabilă a economiei și societății europene. 

„Fermierii europeni se vor confrunta cu mai multe provocări în viitor: schimbările climatice, lipsa resurselor, infrastructura, probleme și modificări ale cererii de alimente, obiceiuri alimentare. Studiul „Fermierii viitorului” a creionat viziunea pentru următorii ani în ce privește adaptarea fermierilor la tranziția verde și digitală. Am atras atenția asupra unor elemente importante de luat în considerare în ceea ce privește viitorul agriculturii. Astfel, am subliniat necesitatea continuării eforturilor de a atrage tineri în agricultură, dar și de a dezvolta tehnologii moderne ce sunt accesibile pentru fermieri și pot fi transferate în teren”, a transmis deputatul european în cadrul reuniunii.

Nu în ultimul rând, Daniel Buda și-a exprimat îngrijorarea cu privire la abordarea Comisiei în ceea ce privește consumul de carne roșie, dar și cu privire la amploarea discuțiilor legate de carnea artificială: „Dezbaterile privind carnea artificială trebuie să fie scoase de pe agenda Comisiei. În componența cărnii, trebuie să fie inclus ingredientul în sine, or, în absența acestuia, nu putem denumi produsele ca atare. Un consum moderat de carne roșie nu afectează sănătatea umană, ci dimpotrivă, are efecte benefice. Astfel, fără o abordare echilibrată a acestor probleme, nu vom putea vorbi de un viitor durabil în Uniunea Europeană.”