Connect with us

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) explică alternativa pe care România este obligată să o pună în aplicare, după 2020, în locul plafonării subvențiilor pentru marile exploatații agricole

Published

on

Săptămâna trecută, Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European a eliminat plafonarea obligatorie la 100 mii de euro a subvențiilor pentru marile exploatații, după ce România și statele membre din regiunea celor Trei Mări s-au opus plafonării obligatorii pe considerentul că acest lucru va afecta grav fermele mari care respectă standardele de mediu, pierzând în competitivitate în raport cu importurile din ţările terţe.

Astfel, s-a aprobat o convergenţă progresivă prin care România este avantajată prin creşterea subvenţiei la unitatea de suprafaţă, măsură care vine atât în sprijinul marilor fermiceri, cât și a celor mici și mijlocii. În acest context, autoritățile de la București vor trebui să găsească o soluție pentru ca o sumă importantă din banii alocați României să ajungă ca o subvenție directă către micii fermieri. Europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE) arată că aceștia ar putea fi, după mai multe calcule, cei mai câștigați din jocul politic de la Bruxelles.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Daniel Buda evidențiază alternativa pe care România este obligată să o pună în aplicare în locul plafonării subvențiilor, post-2020:

,,Statele membre sunt obligate să aleagă una dintre următoarele două variante cu privire la plafonare: fie aleg varianta unui prag de 100.000 de euro, fie aleg varianta unei alocări obligatorii de 10% din pachetele lor pentru plăți redistributive, care vor merge către fermierii mici și mijlocii. În acest fel, se consolidează modelul fermelor familiale mici și mijlocii! În același timp, se asigură un echilibru între resursele financiare ce urmează a fi puse la dispoziția fermierilor mari și fermierilor mici!”, scrie eurodeputatul român.

Chiar dacă nu se precizează încă foarte clar, procentul de 10% din banii alocați României se va calcula din Pilonul I, cel dedicat plății subvențiilor agricole. Banii trebuie obligatoriu direcționați fermierilor cu suprafețe reduse, ca un sprijin pentru exploatațiile mici. Astfel, dacă până acum, plata redistributivă a fost asociată de către agricultori cu procesul de comasare a terenurilor, după 2020, această schemă ar trebuie să devină una de bază pentru cei care nu depășesc un anumit număr de hectare.

În prezent, plata redistributivă are două linii – una pentru fermierii care au între 1 hectar (suprafața minimă pentru a lua subvenție) și 5 hectare, cu plată fixă de 5 euro pe hectar, și o a doua linie, pentru suprafețele ce depășesc 5 hectare, până la pragul de 30 de hectare, inclusiv, plată care, după recalculare, în Campania APIA 2018, a fost stabilită la 48,6327 euro/hectar.

Conform informațiilor oferite de europarlamentarul Daniel Buda pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO,  pragul maximal de 30 de hectare pentru plata redistributivă poate fi modificat de România. Modelul de plată pentru această schemă are însă toate șansele să fie păstrat, cu adaptarea noilor praguri în urma unei analize la nivel național.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda: Pandemia de Covid-19 creează perturbări ale cererii de fructe și legume în UE. Ce măsuri recomanda reprezentanții agricultorilor pentru gestionarea tulburărilor

Published

on

© Daniel Buda/Facebook

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, vorbește, într-o postare de Facebook, despre impactul destabilizator al pandemiei de coronavirus asupra pieței fructelor și legumelor.

Comercializarea fructelor și legumelor, precum și livrarea acestora pentru industria de procesare întâmpină dificultăți ca urmare a creșterii problemelor legate de disponibilitatea forței de muncă, transportul de mărfuri și circulația oamenilor, dar și modificările cererii și consumului, menționează eurodeputatul, într-o postare pe Facebook. 

„Agricultura este unul dintre cele mai vulnerabile sectoare în contextul pandemiei, iar pe umerii fermierilor stă responsabilitatea furnizării de alimente, în continuare accesibile și de calitate. Sectorul fructelor și legumelor din Uniune se confruntă deja cu dificultăți grave. Există la ora actuală perturbări în ceea ce privește cererea pentru anumite tipuri de fructe și legume”, scrie Daniel Buda. 

În acest sens, Secretarul general Copa-Cogeca, una dintre cele mai mari organizații de reprezentare a intereselor agricultorilor la nivel european, într-o scrisoare adresată Comisiei Europene, Direcției Generale AGRI, a arătat faptul că pandemia COVID-19 va avea efecte negative de durată mai lungă pe piețele fructelor și legumelor. 

Astfel, Copa-Cogeca a solicitat o serie de măsuri urgente Comisiei Europene, și anume:

 Solicită Comisiei să aloce un buget în afara bugetului PAC și să pună în aplicare un regulament specific privind măsurile excepționale pentru a face față tulburărilor grave ale pieței legate de COVID-19 în domeniul fructelor și sectorul legumelor

Comisia ar trebui să creeze o mai mare flexibilitate pentru statele membre și pentru organizațiile de producători de fructe și legume pentru condițiile de modificare a programului operational, dar și în ceea ce privește controalele administrative și cererile de avansuri

 În temeiul Regulamentului 1308/2013, articolele 219 și 222 ar trebui să fie activate pentru a asigura un lanț de aprovizionare cu fructe și legume mai bine organizat, mai bine pregătit pentru a face față problemelor viitoare. Agricultorii și consumatorii vor fi mai bine protejați de impactul volatilității extreme în cadrul unei derogări de la normele de concurență (Regulamentul 1308/12013, articolul 222).

„Sectorul legumelor și al fructelor are nevoie de sprijin, în egală măsură cu celelalte sectoare din agricultură. Instituțiile europene vor continua să furnizeze ajutor fermierilor din întreaga Europă”, mai transmite Daniel Buda. 

Continue Reading

Daniel Buda

Europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE): Politica de coeziune reprezintă cel mai puternic instrument de solidaritate europeană pentru a combate pandemia de coronavirus

Published

on

Politica de coeziune reprezintă cel mai puternic instrument de solidaritate europeană pentru combaterea pandemiei de coronavirus, a transmis europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, într-o intervenție în cadrul Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European, al cărui membru este, reunită prin videoconferință.

Acesta a subliniat că, în aceste momente, solidaritatea trebuie ”să fie cuvânt de ordine și trebuie să se manifeste” mai mult ca oricând.

”Ar trebui atât comisia noastră, cât și Parlamentul European să lucreze în acest sistem deoarece cetățenii Uniunii Europene au nevoie să vadă că Parlamentul European și instituțiile europene sunt alături de ei în această bătălie cu un inamic aproape invizibil, dar atât de puternic. Solidaritatea trebuie să fie cuvântul de ordine și trebuie să se manifeste în practică, nu doar să o verbalizăm”, a punctat Daniel Buda.

Acesta a dat asigurări tuturor cetățenilor europeni că ”vom depăși această criză a coronavirusului”, apreciind că ”este nevoie de cât mai multă flexibilitatea în ceea ce înseamnă cheltuirea” fondurilor europene ”astfel încât ele să ajungă acolo unde este nevoie”.

Din perspectiva europarlamentarului român, sunt necesare în acest caz două abordări. ”Prima, legat de ceea ce înseamnă prevenirea și combaterea răspândirii acestui virus, dar în același timp, este foarte important să nu uităm să ne ocupăm și de perioada post-coronavirus, de aspectele economice. (…) Trebuie să facem tot ceea ce este necesar pentru a preveni o criză economică.”, dar și una alimentară, a transmis Daniel Buda.

”Politica de coeziune este în linie întâi în această bătălie, dar trebuie să nu uităm ceea ce înseamnă Politica Agricolă Comună pentru că ea este strâns legată de politica de coeziune. De asemenea, trebuie să vedem cum putem aloca resurse financiare inclusiv în această zonă a politicii agricole comune pentru a putea salva IMM-urile. Doamne ferește să avem mai târziu o criză alimentară deoarece din nefericire, în această perioadă, atât în România, cât și la nivel european, ne confruntăm în sectorul agricol cu o secetă pedologică foarte gravă, de o dimensiune pe care România cel puțin, nu a mai văzut-o de 20 de ani. Avem dificultăți în ceea ce înseamnă asigurarea vânzării bunurilor. Spre exemplu, în sectorul laptelui suntem într-o oarecare criză. Sigur că atunci trebuie să vedem cum fondurile de care dispunem vor fi direcționate în acele zone astfel încât să prevenim apariția altor crize”, a semnalat eurodeputatul.

În același timp, Daniel Buda a subliniat că este nevoie ”să ne canalizăm toate eforturile pentru salvarea locurilor de muncă și pentru a reporni motoarele economiei Uniunii Europene.”

”Pactul Ecologic European și alte politici verzi ale Comisiei sunt bune în alt context, dar ele vor trebui puse undeva în așteptare deoarece acum trebuie să ne canalizăm toate eforturile pentru salvarea locurilor de muncă. Sunt foarte multe locuri de muncă care s-au pierdut.Trebuie să facem ceea ce este necesar să repornim motoarele economiei Uniunii Europene.”, a conchis europarlamentarul român, Daniel Buda.

Mesajul eurodeputatului vine în contextul în care ambasadorii țărilor membre ale Uniunii Europene au convenit să ofere mai multă flexibilitate privind utilizarea fondurilor europene, pentru combaterea efectelor pandemiei de coronavirus.

Principalul element nou al propunerii, Inițiativa de investiții privind răspunsul la coronavirus (Coronavirus Response Investment Initiative Plus) este acela că asigură o mai mare flexibilitate în ceea ce privește utilizarea fondurilor europene de către statele membre pentru a avea un răspuns rapid și eficient la consecințele socio-economice ale pandemiei de coronavirus.

În cadrul acestei noi inițiative, Comisia a propus direcționarea sumei de 37 de miliarde de euro în cadrul Politicii de coeziune pentru a lupta împotriva crizei. În acest scop, Comisia  a propus să renunțe în acest an la obligația de a le solicita statelor membre rambursarea prefinanțărilor neutilizate din fondurile structurale. Această sumă se ridică la aproximativ 8 miliarde de euro de la bugetul UE, care va fi adăugată la cele 29 de miliarde de euro, fonduri structurale disponibile în întreaga UE. Acest lucru va crește în mod efectiv volumul de investiții din 2020 și va contribui la prioritizarea finanțării, prin folosirea celor 28 de miliarde de euro, fonduri aferente politicii de coeziune (din cadrul programelor disponibile în perioada 2014-2020). 

În plus, Comisia a propus extinderea domeniului de aplicare a Fondului de Solidaritate al UE, incluzând și crizele de sănătate publică în cadrul domeniul său de aplicare.

Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au aprobat deja cele două documente legislative, acestea intrând in vigoare la 1 aprilie. 

Continue Reading

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda: Focarul de Covid-19 a destabilizat piața produselor lactate. Mecanismele de la nivel european trebuie folosite pentru prevenirea unei crize majore

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, vorbește, într-o postare de Facebook, despre impactul destabilizator al pandemiei de coronavirus asupra pieței lactatelor din Uniunea Europeană și amintește că la nivel european există mecanisme pe care instituțiile de la Bruxelles le pot utiliza pentru a preveni o criză majoră în acest sector. 

„Fără discuție, COVID-19 afectează sănătatea oamenilor, dar din nefericirire, afectează și aproape întreg sistem economic la nivel mondial. Acum o sa vorbim despre ce înseamnă impactul COVID-19 pe piața produselor lactate. Din păcate, unii procesatori au fost nevoiți să închidă porțile fabricilor, să trimită în șomaj salariații. În același timp, există însă mecanisme la nivel european care trebuie să fie folosite pentru a preveni o criză majoră pe piața lactatelor”, scrie Daniel Buda.

De asemenea, politicianul liberal informează asupra măsurilor propuse Comisiei Europene de Copa-Cogeca, una dintre cele mai mari organizații de reprezentare a intereselor agricultorilor la nivel european, pentru a gestiona consecințele negative ale pandemiei asupra industriei lactatelor, afectată atât la nivel de producție, cât și la nivel de consum. 

„Secretarul general Copa-Cogeca, domnul Pekka Pesonen, într-o scrisoare adresată Comisiei Europene, Direcției Generale AGRI, a arătat faptul că sectorul laptelui din Uniunea Europeană se confruntă cu mari dificultăți pe fondul pandemiei. Cu toate că în ultimul an, piața produselor de lactate din UE s-a bucurat de o stabilitate relativă, în prezent, prețurile produselor lactate au scăzut semnificativ. Există mai multe probleme care destabilizează piața produselor lactate din UE în urma focarului COVID-19. Închiderea industriei serviciilor alimentare a obligat ca produsele lactate consumate la acest nivel să fie redirecționate către comerțul cu amănuntul. Forța de muncă este, de asemenea, o altă cauză majoră de îngrijorare. În țările cele mai afectate de focarul COVID-19, persoanele implicate în colectarea și procesarea laptelui se îmbolnăvesc sau sunt în carantină. Nu în ultimul rând, prețurile furajelor, dar și prețurile la export au crescut”, atrage atenția vicepreședintele Comisiei AGRI.

În acest sens, Copa-Cogeca a solicitat o serie de măsuri urgente Comisiei Europene, și anume:

 Comisia Europeană trebuie să ia măsuri urgente pentru a se asigura că piața unică continuă să funcționeze astfel încât să fie garantată aprovizionarea zilnică cu produse lactate pentru cetățenii UE
 Comisia Europeană trebuie să activeze depozitarea privată pentru toate produsele lactate în vederea completării intervenției publice
 Evaluarea impactului pe care l-a avut închiderea școlilor asupra livrării de lapte și produse lactate în școli
 Evitarea de restricții inutile care decurg din legea concurenței în această situație de forță majoră

„Cu siguranță, instituțiile europene vor folosi toate mecanismele de care dispun pentru a răspunde la aceste provocări din industria laptelui, astfel încât această piață să se poată bucura de stabilitate, iar aprovizionarea cetățenilor cu produse lactate să fie garantată”, mai spune eurodeputatul Daniel Buda.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending