Connect with us

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) explică alternativa pe care România este obligată să o pună în aplicare, după 2020, în locul plafonării subvențiilor pentru marile exploatații agricole

Published

on

Săptămâna trecută, Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European a eliminat plafonarea obligatorie la 100 mii de euro a subvențiilor pentru marile exploatații, după ce România și statele membre din regiunea celor Trei Mări s-au opus plafonării obligatorii pe considerentul că acest lucru va afecta grav fermele mari care respectă standardele de mediu, pierzând în competitivitate în raport cu importurile din ţările terţe.

Astfel, s-a aprobat o convergenţă progresivă prin care România este avantajată prin creşterea subvenţiei la unitatea de suprafaţă, măsură care vine atât în sprijinul marilor fermiceri, cât și a celor mici și mijlocii. În acest context, autoritățile de la București vor trebui să găsească o soluție pentru ca o sumă importantă din banii alocați României să ajungă ca o subvenție directă către micii fermieri. Europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE) arată că aceștia ar putea fi, după mai multe calcule, cei mai câștigați din jocul politic de la Bruxelles.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Daniel Buda evidențiază alternativa pe care România este obligată să o pună în aplicare în locul plafonării subvențiilor, post-2020:

,,Statele membre sunt obligate să aleagă una dintre următoarele două variante cu privire la plafonare: fie aleg varianta unui prag de 100.000 de euro, fie aleg varianta unei alocări obligatorii de 10% din pachetele lor pentru plăți redistributive, care vor merge către fermierii mici și mijlocii. În acest fel, se consolidează modelul fermelor familiale mici și mijlocii! În același timp, se asigură un echilibru între resursele financiare ce urmează a fi puse la dispoziția fermierilor mari și fermierilor mici!”, scrie eurodeputatul român.

Chiar dacă nu se precizează încă foarte clar, procentul de 10% din banii alocați României se va calcula din Pilonul I, cel dedicat plății subvențiilor agricole. Banii trebuie obligatoriu direcționați fermierilor cu suprafețe reduse, ca un sprijin pentru exploatațiile mici. Astfel, dacă până acum, plata redistributivă a fost asociată de către agricultori cu procesul de comasare a terenurilor, după 2020, această schemă ar trebuie să devină una de bază pentru cei care nu depășesc un anumit număr de hectare.

În prezent, plata redistributivă are două linii – una pentru fermierii care au între 1 hectar (suprafața minimă pentru a lua subvenție) și 5 hectare, cu plată fixă de 5 euro pe hectar, și o a doua linie, pentru suprafețele ce depășesc 5 hectare, până la pragul de 30 de hectare, inclusiv, plată care, după recalculare, în Campania APIA 2018, a fost stabilită la 48,6327 euro/hectar.

Conform informațiilor oferite de europarlamentarul Daniel Buda pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO,  pragul maximal de 30 de hectare pentru plata redistributivă poate fi modificat de România. Modelul de plată pentru această schemă are însă toate șansele să fie păstrat, cu adaptarea noilor praguri în urma unei analize la nivel național.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda, numit membru în noua Comisie de anchetă din Parlamentul Europen privind protecția animalelor în timpul transportului

Published

on

©️ Daniel Buda/ Facebook

Europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură (AGRI) din Parlamentul European, a fost numit membru, din partea Grupului Popularilor Europeni, în noua Comisie de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului.

Comisia de anchetă privind presupusele contravenții și administrarea defectuoasă a transportului animalelor va cerceta în primul rând presupusul eșec al Comisiei și al statelor membre de a pune în aplicare în mod ineficient numeroase norme ale UE referitoare la transportul animalelor în UE și dincolo de frontierele sale, potrivit comunicatului oficial.

Înființarea acestei comisii a fost votată în Parlamentul European cu 605 de voturi pentru, 53  împotrivă și 31 abțineri.

Din această comisie specială va face parte încă un europarlamentar român din partea Grupului Popularilor Europeni, și anume Dan Motreanu, care este vicepreședintele Comisiei pentru Mediu (ENVI), dar și eurodeputatul româ Carmen Avram, din partea Grupului social-democraților.

Comisia  își va desfășura activitatea pe o perioadă de 12 luni, începând cu luna septembrie.

Președintele și vicepreședintele acestei comisii vor fi hotărâți la ședințele constitutive din septembrie. Aceasta va fi compusă din 33 de europarlamentari.

Continue Reading

Daniel Buda

Europarlamentarul Daniel Buda: Spitalul Regional de Urgență Cluj, trenul și metroul metropolitian Cluj, pe lista proiectelor care urmează să fie finanțate prin fonduri europene și guvernamentale, prin planul de relansare a economiei

Published

on

Europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE) salută decizia Guvernului României de a include spitalul regional de urgență Cluj, trenul și metroul metropolitan Cluj pe lista proiectelor care urmează să fie susținute și finanțate prin fonduri europene și guvernamentale prin Planul Național de Investiții și Relansare Economică.

”Guvernul liberal sprijină investițiile și generarea de noi locuri de muncă iar <<Planul Național de Investiții și Relansare Economică>>, lansat ieri (n.r. miercuri) în prezența președintelui României, domnul Klaus Iohannis, a premierului Ludovic Orban, a echipei guvernamentale și a reprezentanților mediului economic, este încă o dovadă în acest sens. Programul propus de Guvernul liberal este un program realist, bazat pe investiții de peste 100 miliarde Euro fonduri europene și guvernamentale (71 miliarde Lei și 83 miliarde Euro), în sectoare precum infrastructura, agricultura, sănătatea, educația și nu în ultimul rând în economie. Guvernul liberal nu a uitat de proiectele majore ale județului Cluj, iar pentru acest lucru îi mulțumesc premierului Ludovic Orban”, a transmis Daniel Buda într-un mesaj pe Facebook.

Acesta a transmis că, după foarte mulți ani de întârziere, în care guverneel anterioare ar fi trebuit ăs demareze construirea a opt spitale regionale la nivel național și a unui spital metropolitan în București, ”Guvernul Orban a reușit, într-un timp foarte scurt, să semneze contractele pentru construirea primelor 3 spitale regionale la Iași, Cluj și Craiova cu o valoare totală de 1,64 miliarde de euro. Prioritatea Guvernului pentru infrastructura națională de sănătate este finalizarea pe termen mediu și lung a acestor obiective de investiții, alături de construirea, modernizarea și reabilitarea a 25 de spitale județene și 110 spitale orășenești cu o alocare bugetară de 17,5 miliarde de lei în perioada 2021 – 2027”.

”Noul spital regional de urgență de la Cluj va deveni un pol de nivel terțiar pentru rețeaua de spitale din regiunea N-V, destinat pacienților critici și cazurilor complexe care necesită tehnologii și expertiză de nivel înalt. Spitalul va prelua rolul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj și ale altor părți ale rețelei de urgență. Termenul de finalizare este anul 2027, iar costurile estimate se ridică la 539,59 milioane de euro”, a mai spus eurodeputatul român.

Daniel Buda a mai explicat că un obiectiv strategic important în ceea ce privește transportul de pasageri pe calea ferată îl reprezintă introducerea conceptului de tren metropolitan, consacrat în zona marilor orașe europene, care va avea beneficii în ceea ce privește dinamica fluxurilor de navetiști (pe de o parte translatarea acestora de pe modul rutier pe cel feroviar, dar și generarea de noi călătorii, pe de altă parte), armonizat cu politica europeană de mediu, dar și cu tendințele actuale de transport multimodal de pasageri.

Trenul metropolitan va beneficia de material rulant dedicat și va deservi arii urbane și periurbane, până la 30-50 km distanță, cu opriri frecvente în arii de aglomerare urbană și cu infrastructuri conexe de tip „park and ride”.

În mod specific, proiectul de tren metropolitan Cluj pe traseul Nădășelu – Baciu – Cluj Napoca – Apahida – Jucu – Bonțida este în faza de elaborare documentație tehnico-economică cu termen de finalizare 2024.

În ce privește alte rețele de metrou/tren metropolitan la nivelul României, dinamica creșterii socio-economice în marile orașe ale României și în zonele metropolitane ale acestora, măsurată prin indicatori demografici, ”impune regândirea rețelelor majore de transport din punct de vedere al mobilității urbane”, consideră eurodeputatul român care a informat că, la nivelul municipiului Cluj-Napoca, pentru magistrala „Gilău-Florești-Cluj-Napoca” se prevede finalizarea documentației tehnico-economice și lansarea lucrărilor în anul 2022.

Magistrala I de Metrou Cluj-Napoca este preconizată a avea o lungime de circa 13 km, cu o interstație medie de ~1.000 m și o capacitate de transport de 15.000 pasageri pe oră pe sens.

Costul de investiție aferent proiectului este estimat la 1 miliard de euro, care include lucrările de construcție și montaj, precum și dotarea cu material rulant.

Continue Reading

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda: Incendierea în Germania a unor mașini aparținând muncitorilor români infectați cu COVID-19, gest intolerabil!

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Incendierea în Germania a unor mașini aparținând muncitorilor români infectați cu COVID-19 este un gest care nu poate fi tolerat, scrie eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), pe pagina sa de Facebook. 

„Deși săptămâna trecută, în plenul Parlamentului European, s-a adoptat o rezoluție privind protecția lucrătorilor sezonieri și transfrontalieri, subliniindu-se în mod clar obligativitatea ca ei să fie protejați, se pare că în unele democrații, fie ele și autentice, se întâmplă lucruri mai mult decât reprobabile și impardonabile”, transmite Daniel Buda, adăugând că „fără discuție, lucrătorii sezonieri și transfrontalieri reprezintă “o avuție europeană” așa cum „o spune toată lumea”. Însă, „este indmisibil să apară situații de genul celei apărute în localitatea Rheda-Wiedenbrück, unde se pare că mai multe mașini aparținând muncitorilor români infectați cu COVID-19 au fost incendiate”, mai punctează acesta.

„Nu este destul că acești oameni de ani de zile, își lasă acasă pruncii și soțiile, încercând să le ofere un trai mai bun. După cum nu este destul că uneori condițiile de muncă nu se ridică la standardele cerute, dovada fiind numărul mare de infectați în aceste unități de abatorizare, dar iată că aceștia mai sunt și umiliți de cei care în fiecare zi își pun în farfurie Weisswurst ori bucățile de carne pe care cu migală le fasonează cei pe care astăzi îi consideră dușmani”, continuă eurodeputatul român.

În context, Daniel Buda consideră că exacerbările de acest gen trebuie să cunoască un răspuns rapid din partea autorităților statului german.

„La fel ca în Austria, unde autoritățile au reacționat rapid, și aici vinovații trebuie să răspundă de îndată! Nu dorim să facem o culpabilizare a statului german, cel putin nu deocamdată, dar nici “Fruntași pe ramură“ nu putem spune că sunt. Era datoria lor să prevină apariția unor astfel de situații”, atrage atenția politicianul de la Bruxelles.

De asemenea, numărul crescut al acestor cazuri din ultima vreme obligă Comisia Europeană să supravegheze îndeaproape stingerea unor astfel de conflicte, mai spune Daniel Buda. În acest sens, va adresa o scrisoare către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, solicitându-i nu doar să intervină, ci și să supravegheze evoluția acestei situații.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending