Connect with us

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), în dialog cu experții privind soluțiile pentru creșterea ocupării forței de muncă din agricultura europeană

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Lipsa forței de muncă este molima distructivă a sectorului agricol, a afirmat eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) din Parlamentul European, într-un dialog cu experții privind soluțiile pentru creșterea ocupării forței de muncă din agricultura europeană, se arată într-un mesaj pe Facebook. 

În cadrul Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală a avut loc prezentarea studiului privind „Ocuparea forței de muncă în agricultura UE: provocări actuale și oportunități viitoare”.

,,În dialogul pe care l-a avut cu experții prezenți, vicepreședintele Comisiei AGRI le-a solicitat o posibilă soluție cu privire la suplinirea resursei umane din agricultură,  un factor limitativ în dezvoltarea acestui sector. Astfel, Daniel Buda a solicitat un punct de vedere cu privire la posibilitatea importului de forță de muncă din afara UE ca soluție pe moment.

,,Mulțumesc pentru expunerea făcută. Sigur că cele mai multe din aceste probleme le cunoșteam și noi pentru că ne întâlnim cu fermierii și știm care sunt provocările pe care le au de depășit. Însă, nu ați precizat în studiu care este soluția în ceea ce privește suplinirea resursei umane. Aici este problema. Am înțeles aspectele legate de diversificare la nivelul fermei și ceea ce înseamnă activitatea fermierilor. Este o discuție referitoare la noua PAC, și anume, s-ar putea ca unii fermieri dacă au o activitate consistentă într-un alt sector, să nu mai beneficieze de subvenții, ceea ce cu siguranță ar duce la dispariția acestora”, a spus Daniel Buda care a adăugat: ,,Totuși, care este soluția cu privire la forța de muncă din agricultură? De unde o aducem? Vedem astăzi că tinerii nu mai vor să lucreze în fermă pentru că sunt condiții dificile de lucru, programul cu tinerii fermieri și-a atins limitele financiare, dar și cele de resursă umană. Atunci, vă întreb: este posibil ca importul de forță de muncă din afara UE să fie o soluție pentru moment? Dumneavoastră ați spus că dacă tehnologizăm foarte mult agricultura, nu o să avem ocupare. Însă, în opinia mea, această tehnologizare este obligatorie pentru că altfel fermele ne dispar. Mulțumesc”. 

În răspunsul formulat, expertul Ambre Maucorps, a spus:

„Ce ar trebui să facem cu forța de muncă? Să o importăm? Doar 2% din forța de muncă este din afara UE. Se poate constata o tendință de creștere. Avem mai mulți imigranți din afara UE care lucrează în agricultură, în special pentru că sunt mai ieftini. Trebuie să ne gândim la necesitatea de a alinia condițiile sociale la standardele noastre. Trebuie să ne gândim și la problema depopulării zonelor rurale.”

De asemenea, Bernd Schuh, expert, a subliniat următoarele idei:

„Acest studiu a fost realizat de un consorțiu. Am fost rugați să analizăm modelele actuale de ocupare în materie de agricultură, ceea ce este o sarcină destul de complexă. Ocuparea scade de la un an la altul. A fost interesant să vedem motoarele acestui trend și cum se prezintă declinul peste tot în Europa. Încă din 2003, asistăm la o reducere de 30% a locurilor de muncă, ceea ce afectează în primul rând exploatațiile familiale și după cele industrializate. Sunt în scădere fermele de mici dimensiuni, 2-10 hectare, dar există tot mai multe ferme mari. Există condiții dificile de muncă și o remunerație mai slabă în agricultura primară.”

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Daniel Buda

Europarlamentarul Daniel Buda: Spitalul Regional de Urgență Cluj, trenul și metroul metropolitian Cluj, pe lista proiectelor care urmează să fie finanțate prin fonduri europene și guvernamentale, prin planul de relansare a economiei

Published

on

Europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE) salută decizia Guvernului României de a include spitalul regional de urgență Cluj, trenul și metroul metropolitan Cluj pe lista proiectelor care urmează să fie susținute și finanțate prin fonduri europene și guvernamentale prin Planul Național de Investiții și Relansare Economică.

”Guvernul liberal sprijină investițiile și generarea de noi locuri de muncă iar <<Planul Național de Investiții și Relansare Economică>>, lansat ieri (n.r. miercuri) în prezența președintelui României, domnul Klaus Iohannis, a premierului Ludovic Orban, a echipei guvernamentale și a reprezentanților mediului economic, este încă o dovadă în acest sens. Programul propus de Guvernul liberal este un program realist, bazat pe investiții de peste 100 miliarde Euro fonduri europene și guvernamentale (71 miliarde Lei și 83 miliarde Euro), în sectoare precum infrastructura, agricultura, sănătatea, educația și nu în ultimul rând în economie. Guvernul liberal nu a uitat de proiectele majore ale județului Cluj, iar pentru acest lucru îi mulțumesc premierului Ludovic Orban”, a transmis Daniel Buda într-un mesaj pe Facebook.

Acesta a transmis că, după foarte mulți ani de întârziere, în care guverneel anterioare ar fi trebuit ăs demareze construirea a opt spitale regionale la nivel național și a unui spital metropolitan în București, ”Guvernul Orban a reușit, într-un timp foarte scurt, să semneze contractele pentru construirea primelor 3 spitale regionale la Iași, Cluj și Craiova cu o valoare totală de 1,64 miliarde de euro. Prioritatea Guvernului pentru infrastructura națională de sănătate este finalizarea pe termen mediu și lung a acestor obiective de investiții, alături de construirea, modernizarea și reabilitarea a 25 de spitale județene și 110 spitale orășenești cu o alocare bugetară de 17,5 miliarde de lei în perioada 2021 – 2027”.

”Noul spital regional de urgență de la Cluj va deveni un pol de nivel terțiar pentru rețeaua de spitale din regiunea N-V, destinat pacienților critici și cazurilor complexe care necesită tehnologii și expertiză de nivel înalt. Spitalul va prelua rolul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj și ale altor părți ale rețelei de urgență. Termenul de finalizare este anul 2027, iar costurile estimate se ridică la 539,59 milioane de euro”, a mai spus eurodeputatul român.

Daniel Buda a mai explicat că un obiectiv strategic important în ceea ce privește transportul de pasageri pe calea ferată îl reprezintă introducerea conceptului de tren metropolitan, consacrat în zona marilor orașe europene, care va avea beneficii în ceea ce privește dinamica fluxurilor de navetiști (pe de o parte translatarea acestora de pe modul rutier pe cel feroviar, dar și generarea de noi călătorii, pe de altă parte), armonizat cu politica europeană de mediu, dar și cu tendințele actuale de transport multimodal de pasageri.

Trenul metropolitan va beneficia de material rulant dedicat și va deservi arii urbane și periurbane, până la 30-50 km distanță, cu opriri frecvente în arii de aglomerare urbană și cu infrastructuri conexe de tip „park and ride”.

În mod specific, proiectul de tren metropolitan Cluj pe traseul Nădășelu – Baciu – Cluj Napoca – Apahida – Jucu – Bonțida este în faza de elaborare documentație tehnico-economică cu termen de finalizare 2024.

În ce privește alte rețele de metrou/tren metropolitan la nivelul României, dinamica creșterii socio-economice în marile orașe ale României și în zonele metropolitane ale acestora, măsurată prin indicatori demografici, ”impune regândirea rețelelor majore de transport din punct de vedere al mobilității urbane”, consideră eurodeputatul român care a informat că, la nivelul municipiului Cluj-Napoca, pentru magistrala „Gilău-Florești-Cluj-Napoca” se prevede finalizarea documentației tehnico-economice și lansarea lucrărilor în anul 2022.

Magistrala I de Metrou Cluj-Napoca este preconizată a avea o lungime de circa 13 km, cu o interstație medie de ~1.000 m și o capacitate de transport de 15.000 pasageri pe oră pe sens.

Costul de investiție aferent proiectului este estimat la 1 miliard de euro, care include lucrările de construcție și montaj, precum și dotarea cu material rulant.

Continue Reading

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda: Incendierea în Germania a unor mașini aparținând muncitorilor români infectați cu COVID-19, gest intolerabil!

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Incendierea în Germania a unor mașini aparținând muncitorilor români infectați cu COVID-19 este un gest care nu poate fi tolerat, scrie eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), pe pagina sa de Facebook. 

„Deși săptămâna trecută, în plenul Parlamentului European, s-a adoptat o rezoluție privind protecția lucrătorilor sezonieri și transfrontalieri, subliniindu-se în mod clar obligativitatea ca ei să fie protejați, se pare că în unele democrații, fie ele și autentice, se întâmplă lucruri mai mult decât reprobabile și impardonabile”, transmite Daniel Buda, adăugând că „fără discuție, lucrătorii sezonieri și transfrontalieri reprezintă “o avuție europeană” așa cum „o spune toată lumea”. Însă, „este indmisibil să apară situații de genul celei apărute în localitatea Rheda-Wiedenbrück, unde se pare că mai multe mașini aparținând muncitorilor români infectați cu COVID-19 au fost incendiate”, mai punctează acesta.

„Nu este destul că acești oameni de ani de zile, își lasă acasă pruncii și soțiile, încercând să le ofere un trai mai bun. După cum nu este destul că uneori condițiile de muncă nu se ridică la standardele cerute, dovada fiind numărul mare de infectați în aceste unități de abatorizare, dar iată că aceștia mai sunt și umiliți de cei care în fiecare zi își pun în farfurie Weisswurst ori bucățile de carne pe care cu migală le fasonează cei pe care astăzi îi consideră dușmani”, continuă eurodeputatul român.

În context, Daniel Buda consideră că exacerbările de acest gen trebuie să cunoască un răspuns rapid din partea autorităților statului german.

„La fel ca în Austria, unde autoritățile au reacționat rapid, și aici vinovații trebuie să răspundă de îndată! Nu dorim să facem o culpabilizare a statului german, cel putin nu deocamdată, dar nici “Fruntași pe ramură“ nu putem spune că sunt. Era datoria lor să prevină apariția unor astfel de situații”, atrage atenția politicianul de la Bruxelles.

De asemenea, numărul crescut al acestor cazuri din ultima vreme obligă Comisia Europeană să supravegheze îndeaproape stingerea unor astfel de conflicte, mai spune Daniel Buda. În acest sens, va adresa o scrisoare către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, solicitându-i nu doar să intervină, ci și să supravegheze evoluția acestei situații.

Continue Reading

Daniel Buda

Daniel Buda, intervenție în Parlamentul European: Lucrătorii sezonieri, o categorie indispensabilă pentru foarte multe sectoare de activitate

Published

on

Europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE) a reiterat în discursul său din plenul Parlamentului European importanța lucrătorilor sezonieri și transfrontalieri din Uniunea Europeană.

”Lucrătorii sezonieri și transfrontalieri reprezintă o categorie indispensabilă pentru foarte multe sectoare de activitate. În perioada pandemiei COVID-19, lipsa acestora a pus în pericol însăși existența multor ferme din țările Uniunii Europene”, a declarat deputatul român. 

În plenul Parlamentului European reunit la Bruxelles a avut loc joi, 18 iunie, o dezbatere cu privire la protecția europeană a lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri în contextul crizei COVID-19, la care au participat și reprezentanții Consiliului și Comisiei.

De asemenea, europarlamentarul a  insistat în cadrul intervenției sale asupra asigurării unor condiții echitabile de muncă și de viață standardizate pentru lucrătorii sezonieri.

Potrivit popularului european, este foarte important să existe un ”sistem implementat la nivelul statelor membre de linii telefonice disponibil în mai multe limbi de circulație internațională astfel încât lucrătorii aflați în dificultate să poată apela la aceste linii, să poată obține informațiile necesare privind drepturile pe care le au, cât și cu privire la obligațiile pe care le au în cadrul întreprinderii agricole.”

Proiectul de rezoluție, aprobat de Conferința Președinților la propunerea președintelui grupului Renew Europe, Dacian Cioloș, și pregătit de eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS), urmează să devină poziția oficială a Parlamentului European asupra unui subiect care afectează și viața a mii de cetățeni români care au plecat recent la muncă în domeniul alimentar din țările occidentale, îndeosebi Germania, asigurând o forță de muncă vitală pentru securitatea alimentară în toată Europa.

În cadrul rezoluției menționate, Parlamentul European va solicita Comisiei Europene și statelor membre ale Uniunii Europene să pună în aplicare măsuri care să protejeze viața și sănătatea lucrătorilor sezonieri și transfrontalieri, precum și înlăturarea măsurilor restrictive și discriminatorii la adresa acestor lucrători și care încă nu au fost ridicate de anumite țări membre în contextul pandemiei . Eurodeputații vor lansa, totodată, și un apel către Comisia Europeană și statele membre să depună eforturi pentru combaterea imaginii negative pe care lucrătorii sezonieri și transfrontalieri o pot întâmpina în țările unde merg să muncească.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending