România și celelalte state membre vor trebui să creioneze proiecte mature astfel încât fiecare euro primit în cadrul Mecanismului 
de Redresare și Reziliență să fie multiplicat pentru investiții, a transmis eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) în cadrul dezbaterii online ”Politici europene pentru noua economie”, organizată de România Durabilă și EM360.
Europarlamentarul român a discutat cu alți eurodeputați și cu experți și reprezentanți ai mediului de afaceri despre importanța taxonomiei UE în contextul finanțărilor sustenabile, despre Green Deal, dar și instrumentele și sursele de finanțare pentru exercițiul financiar 2021-2027.
”În ceea ce privește taxonomia UE, există o serie de abordări, dar este vorba de crearea unui instrument comun, un limbaj comun despre ceea ce înseamnă durabilitatea la nivelul UE astfel încât să putem atinge cele 6 obiective stabilite de Comisia Europeană: respectarea obiectivelor privind combaterea schimbărilor climatice, adaptarea la noul context climatic, economia circulară, gestionarea sustenabilă a resursei de apă, prevenirea poluării și protejarea ecosistemelor”, a precizat Daniel Buda.
Acesta consideră că România ar trebui să privească resursele financiare ce vor veni prin Mecanismul de Redresare și Reziliență ca pe o oportunitate astfel încât ”să puntem rezolva probleme de la nivel național”.
”Acestea sunt oportunități și nu obligații. Foarte mulți din sectorul agricol discută de o manieră agresivă de faptul că Uniunea Europeană îi obligă să reducă cantitatea de insecticide, pesticide sau îngrășăminte chimice. România se situează la jumătatea mediei Uniunii Europene în ceea ce privește utilizarea acestor substanțe. Drept urmare, la acest capitol nu avem nicio problemă”, a subliniat eurodeputatul român.
Daniel Buda a punctat că trebuie ”să fim conștienți de provocările pe care le întâmpinăm”. ”Anul trecut ne-am confruntat cu cea mai puternică secetă din ultimii zeci de ani. Astfel, nu putem asista nepăsători cu privire la schimbările climatice din ce în ce puternice. Trebuie să găsim instrumentele necesare pentru a combate aceste schimbări. Iar în acest sens, România și celelalte state membre vor trebui să creioneze proiecte mature astfel încât fiecare euro primit în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență să fie multiplicat. Investițiile pe care acum le vom realiza trebuie să se regăsească și peste 20 de ani, astfel încât să avem într-adevăr investiții durabile”, a conchis europarlamentarul.
România ar urma să primească 30,44 de miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență în valoare de 672,5 miliarde de euro, structurat sub formă de granturi și împrumuturi, după cum urmează: 13,7 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,6 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
Mecanismul este structurat în jurul a 6 axe principale: tranziţia verde; transformarea digitală; coeziunea economică, productivitatea şi competitivitatea; coeziunea socială şi teritorială; rezilienţa sanitară, economică, socială şi instituţională; politicile pentru generaţia următoare.
Pentru a beneficia de acești bani, România va trebui să transmită Comisiei Europene Planul Național de Redresare și Reziliență până cel târziu la 30 aprilie 2021.
Discuțiile tematice zilnice, între reprezentanții ministerelor, pe cele 10 grupuri de lucru stabilite pe domenii au început la 1 februarie. Acestea se vor desfășura până pe 19 februarie, în două runde, după care vor fi integrate propunerile pentru Planul actualizat.
