Eurodeputatul Daniel Buda a votat în sesiunea plenară a Parlamentului European din această săptămână două propuneri menite să asigure o mai bună prevenirea a bolilor și să consolideze cooperarea transfrontalieră în ceea ce privește amenințările la adresa sănătății.

Propunerea de extindere a mandatului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a fost adoptată cu o largă majoritate de Paramentul European. Statele membre ale UE ar trebui să conceapă planuri naționale de pregătire și răspuns și să transmită la timp date comparabile și de bună calitate. Mandatul ECDC va fi extins și va cuprinde nu doar bolile transmisibile, ci și unele boli netransmisibile grave, cum ar fi bolile cardiovasculare și respiratorii, cancerul, diabetul sau afecțiunile psihice.

Propunerea legislativă menită să îmbunătățească prevenirea, pregătirea și răspunsul Uniunii în caz de criză în fața unor viitoare amenințări transfrontaliere grave pentru sănătate a fost adoptată cu 594 voturi pentru. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a arătat că la nivelul UE trebuie să se facă mai mult pentru a susține cooperarea dintre statele membre, mai ales dintre regiunile de frontieră. În text se mai cer proceduri clare și mai multă transparență în achizițiile publice comune ale UE și în acordurile de achiziții aferente.

Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a aprobat miercuri, 15 septembrie, propunerea de consolidare și prelungire a mandatului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) cu 598 voturi pentru, 84 împotrivă și 13 abțineri.

În cadrul construirii unei uniuni europene a sănătății, la 11 noiembrie 2020 Comisia a propus un nou cadru de securitate sanitară, bazat pe experiența dobândită în combaterea coronavirusului. Pachetul conține o propunere de regulament privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate și o propunere de întărire a mandatului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor.

Politicile în domeniul sănătății sunt finanțate prin programul UE în domeniul sănătății, care încurajează cooperarea și promovează strategii pentru o stare bună de sănătate și pentru servicii medicale de calitate.

Citiți și analiza realizată de CaleaEuropeană privind Uniunea Europeană a Sănătății, aici.

România va beneficia în următorii 7 ani  de peste 8 miliarde de euro care trebuie să se regăsească în dezvoltarea și modernizarea fermelor din țara noastră, a anunțat eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European în cadrul unui mesaj video transmis participanților la Forumul antreprenorilor din industria agricolă, organizat de Clubul Antreprenor și de Camera de Comerț și Industrie.

Forumul antreprenorilor din agricultură își propune să prezinte soluții legislative care să determine dezvoltarea fermierilor, stimularea asocierii acestora și o creștere vizibilă a absorbției fondurilor europene. Totodată, în cadrul acestui eveniment vor fi prezentate exemple de succes – companii care au reușit să atragă fonduri europene, care fac export și care contribuie consistent la bugetele locale.

”Având în vedere programul încărcat din această săptămână la Parlamentul European, nu am reușit să fiu fizic prezent, însă am transmis un mesaj participanților la această conferință. UE pune la dispoziții resurse financiare considerabile pentru dezvoltarea sectorului agricol. În România, vor veni în următorii 7 ani, peste 8 miliarde de euro care trebuie să se regăsească în dezvoltarea și modernizarea fermelor din țara noastră. Programul de finanțare a instalării tinerilor fermieri a primit o alocare financiară mai mare, respectiv de la 70.000 de euro la 100.000 de euro per proiect. Noul Regulament privind PAC vine cu o nouă serie de măsuri privind practicile ecologice și de mediu. Acestea trebuie privite ca oportunități și nicidecum ca o povară pentru sectorul agricol. Am dorit să insist din nou asupra importanței ca toți actorii relevanți să se implice în creionarea Planurilor Naționale Strategice care vor sta la baza cheltuirii celor aproximativ 20 de miliarde de euro de care va beneficia România în următorii 7 ani de zile”, a detaliat eurodeputatul Daniel Buda.

Acesta a reluat invitația adresată fermierilor de a colabora cu ”autoritățile naționale în elaborarea Planurilor Naționale Strategice astfel încât nevoile din teren să se regăsească în aceste planuri”.

Pe baza unor norme simplificate la nivel european, fiecare stat membru va trebui să pregătească și să prezinte până la 31 decembrie 2021, în baza prevederilor noii Politic Agricole Comune pentru perioada 2023-2027, propunerile de plan strategic pentru implementare în teren a obiectivelor acestei politici în următorii cinci ani, fiind nevoie de o aprobare din partea Comisiei Europene, însărcinată cu evaluarea rezultatelor. 

Executivul european va avea la dispoziție șase luni pentru a evalua și aproba planurile, care vor intra apoi în vigoare la începutul anului 2023.

Crearea de noi locuri de muncă bine plătite și consolidarea celor existente este cea mai bună formă de protecție socială, consideră eurodeputatul Daniel Buda (PNL,PPE), care a participat la dezbaterea pe tema contracarării consecințelor sociale negative ale pandemiei de COVID-19, desfășurată în Parlamentul European.

”<<Nimeni nu trebuie să fie lăsat în urmă>> este principul care stă la baza acțiunilor noastre. Cu toate acestea, observăm că actuala criză generată de COVID-19 a avut efecte catastrofale pentru economia europeană, afectând nivelul de trai al cetățenilor, în special al celor mai vulnerabili. Piața forței de muncă a fost puternic impactată, numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială a crescut în mod dramatic. Inegalitățile sociale crescânde s-au aprofundat, afectându-i în special pe angajații cu salarii mici, dar și familiile cu venituri reduse. Șomajul a crescut în mod alarmant în randul cetățenilor Uniunii Europene, iar milioane de europeni nu își pot asigura coșul zilnic de cumpărături sau se află în imposibilitatea de a-și plăti utilitățile”, și-a exprimat îngrijorarea eurodeputatul român.

Acesta a detaliat că în Europa de Est 25 de milioane de copii ”copii au fost în imposibilitatea de a beneficia de o formă de învățământ, ca urmare a lipsei accesului la echipamente și tehnologie” și că, din păcate, ”numărul alarmant de copii care nu au avut acces la învățământul la distanță va duce la o slabă pregătire profesională a acestora, cu un impact devastator în viitor asupra calității forței de muncă și în final, un impact negativ asupra economiilor din toate statele.”

În acest sens, Daniel Buda a subliniat că ”resursele financiare puse la dispoziția statelor membre de către Comisia Europeană trebuie să fie folosite în mod judicious. În acelasi timp, trebuie să retinem un lucru foarte clar: crearea unor noi locuri de muncă bine plătite și consolidarea celor existente este cea mai buna formă de protecție socială.”

”Trebuie să trecem astfel de la logica discursurilor la logica faptelor. Comisia Europeană trebuie să se asigure că fondurile europene destinate statelor membre, fie că discutăm de Planul Național de Redresare și Reziliență, fie că discutăm de Cadrul Financiar Multianul, sunt folosite pentru combaterea excluziunii sociale, a sărăciei, iar acest lucru presupune, așa cum am mai precizat, locuri de muncă bine plătite în fiecare regiune a Uniunii Europene”, a mai spus Buda.

De altfel, acesta i-a adresat o întrebare comisarului european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, legată de modul în care se va asigura Comisia Europeană că acest lucru va fi implementat în mod eficient în fiecare stat membru.

În explicațiile sale, oficialul Executivului european a transmis că ”tinerii trebuie să aibă noi oportunități, avem nevoie de Garanția de tineret mai bună, mai consolidată. Garanția europeană pentru copii trebuie implementată pentru că știm că au suferit enorm, mai ales copiii dintr-un context dezavantajat. Am propus o politică dinamică a pieței muncii, cu susținere, pentru a readuce oamenii pe piața muncii. Trebuie să îi ajutăm pe tineri, pe lucrătorii vulnerabili să își găsească un loc de muncă potrivit. Când vorbim de anul despre tineri, nu este doar o chestiune frumoasă, ci trebuie să ne asigurăm că redresarea va fi pentru toți, în special pentru cei tineri”, a conchis Schmit.