Connect with us

Dragoș Pîslaru

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Europa trebuie să facă mai mult pentru a combate sărăcia în rândul copiilor, iar Garanția pentru copii este soluția

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, co-raportor al Mecanismului de redresare și reziliență și vicepreședinte al intergrupului pentru copii, a propus joi o schimbare de paradigmă în ce privește o nouă garanție pentru copii care ar urma să fie lansată de Comisia Europeană și adoptată de președinția portugheză a Consiliului UE la Summitul Social de la Porto din luna mai.

Un copil care trăiește în sărăcie este, cred, o catastrofă. Este o dificultate personală pentru familie, dar și un eșec al societății de a garanta că membrii săi cei mai vitali primesc un început corect în viață“, a scris Pîslaru (USR-PLUS, Renew Europe) într-un editorial pentru Brussels Morning publicat în contextul unei dezbateri online pe care a organizat-o joi, intitulată “Garanția europeană pentru copii. Reînnoirea viziunii UE pentru generațiile viitoare”

 

Pîslaru a atenționat că numărul copiilor care trăiesc în sărăcie în Europa este la un nivel înalt, unde aproape unul din patru copii crește în sărăcie, în timp ce în România procentul este de 35,8%. 

“Europa trebuie să facă mai mult pentru a combate sărăcia în rândul copiilor, iar „Garanția pentru copii” este soluția”, a subliniat el.

În context, Dragoș Pîslaru a menționat necesitatea unei schimbări de paradigmă și a vorbit despre coordonarea instrumentelor financiare disponibile pentru sprijinirea copiilor, ambele pentru a fi integrate “în noua garanție pentru copii, care va fi lansată la sfârșitul lunii martie de către Comisia Europeană și adoptată de președinția portugheză a Consiliului UE în luna mai la Summitul social de la Porto”.

Trebuie să existe coordonarea instrumentelor financiare (…) La nivelul UE, pentru prima dată, Fondul Social European + (FSE +), o linie financiară generală, va avea un segment dedicat copiilor și tinerilor. Diverse linii din acest fond contribuie deja la ajutorul foarte necesar, cum ar fi FEAD, care oferă ajutor alimentar, de exemplu. Noutatea este Facilitatea de redresare și reziliență (RRF), orientată spre impacturile economice și sociale ale pandemiei COVID-19 – un fond de 672,5 miliarde de euro, care cuprinde subvenții și împrumuturi – este prima inițiativă de acest gen care va sprijini proiectul NextGenerationEU și îl va face realitate”, a explicat el, amintind că la începutul tratativelor nu exista niciun pilon care să se refere la viitorul copiilor în pachetul de negociere pentru Mecanismul de redresare și reziliență.

Ne-am îndeplinit promisiunea de a evita ca următoarea generație să fie una „carantinată” și am plasat copiii și tinerii în centrul redresării, declara Dragoș Pîslaru în plenul Parlamentului European înaintea votului final pe dosarul Mecanismului de redresare și reziliență.

Parlamentul European a aprobat la 10 februarie, cu o largă majoritate, Mecanismul de Redresare și Reziliență de 672,5 miliarde de euro, elementul central al fondului istoric de relansare economică de 750 de miliarde euro și din care România va beneficia de 30,44 miliarde de euro în următorii ani.

Membrii Parlamentului European au dat undă verde, cu 582 voturi pentru, 40 împotrivă și 69 abțineri, acordului negociat în numele legislativului european de doi eurodeputați români – Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe) și Siegfried Mureșan (PNL, PPE) și eurodeputatul spaniol Eider Gardiazabal Rubial (S&D).

Acordul negociat de Parlamentul European cu președinția germană a Consiliului UE este structurat pe șase domenii de politici europene: Revoluția Digitală, Tranziția Verde, Antreprenoriatul și Competitivitatea, Administrație Rezilientă, Noua Generație (tineri și copii) și Coeziune Socială.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dragoș Pîslaru

INTERVIU Eurodeputatul Dragoș Pîslaru prefațează negocierile dintre România și Comisia Europeană privind PNRR: Miza este mare și trebuie să avem puterea și influența de a cere ceea ce avem nevoie

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Interviu realizat de Dan Cărbunaru și editat de Robert Lupițu

România, prin Planul Național de Redresare și Reziliență pe care Guvernul l-a trimis la Comisia Europeană, se află într-“o săptămână crucială”, iar Bucureștiul trebuie să explice la Bruxelles că are o “voință politică” vis-a-vis de investițiile și reformele propuse prin PNRR, a declarat eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe) într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Co-negociator al Parlamentului European pentru Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro aprobat de instituțiile UE, Pîslaru a prefațat mizele vizitei la Bruxelles a ministrului investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, pentru a discuta cu Comisia Europeană toate componentele detaliate ale PNRR pe care Guvernul le-a trimis executivului european. Mai mult, el a precizat că această vizită arată “miza atât de mare” pe care acest plan o are pentru România, subliniind că PNRR-ul propus de țara noastră este singurul care are o componentă mare din punct de vedere al finanțării pentru domeniul transporturilor, fiind necesară explicarea acestor lucruri la Comisia Europeană.

Este o săptămână crucială pentru partea aceasta de Plan Național de Redresare și Reziliență“, a spus Pîslaru, într-un interviu în care a prezentat pe larg maratonul de întâlniri pe care le-a avut săptămâna trecută cu decidenții și oficialii statului român, inclusiv cu președintele Senatului, ministrul investițiilor și proiectelor europene, ministrul finanțelor publice sau reprezentanți ai Băncii Naționale a României și ai Administrației Prezidențiale.

Întâlnirea cu ministrul Cristian Ghinea “a fost una dintre primele întâlniri pe care le-am avut săptămâna trecută, am fost la minister”, a precizat eurodeputatul.

“Nu întâmplător am vrut să mă întâlnesc pentru că practic se joacă acum ultimele cărți cu privire la pregătirea PNRR. Anunțul pe care eu îl anticipasem încă de duminica trecută era că avansăm bine și am avut confirmarea publică din partea ministrului Ghinea și a Ministerului. Planul are mai multe elemente care practic oglindesc cei șase piloni pe care i-am stabilit la nivel european în regulament. Sunt șase piloni – tranziție verde, tranziție digitală, competitivitate economică, social, coeziune teritorială, reziliență și sănătate și ultimul este pilonul de copii și tineri unde intră componenta de educație. La fiecare din acești piloni avea mai multe componente, pot fi două – trei în funcție de ambiția și reformele pe care România le pregătește. Vestea este că Ministerul a trimis toate componentele extinse către Comisia. Este deja a doua iterație. Prima iterație este un dialog cu privire la ideile pe care Guvernul le avea pe fiecare componentă, acum avem primele lucruri scrise și concrete care îndeplinesc cerințele Comisiei în materie de redactare”, a detaliat europarlamentarul.

Dragoș Pîslaru, care face parte acum din echipa de monitorizare a Parlamentului European privind MRR și PNRR-urile tuturor statelor membre, a spus că etapa acestor discuții dintre Guvernul României, prin MIPE, și Comisia Europeană țin de argumentarea tehnică și de faptul că România trebuie să le  detalieze reformele și investițiile pe care le propune.

“Asta este foarte important pentru că “trebuie să explicăm de ce ne costă cât spunem că o să ne coste, care este gradul de maturitate al proiectelor, în ce stadiu sunt ele, de ce terminăm până în 2026”, a completat el.

În continuare, el a insistat că “timing-ul vizitei lui Cristian Ghinea la Bruxelles nu este deloc întâmplător” având în vedere miza deosebită.

“Ca să obții niște decizii pozitive pe niște lucruri pe care le-ai transmis oficial ajută foarte mult să fii la Bruxelles alături de cei care iau deciziile acestea. Până acum, în negocieri similare, România nu a avut aceste calități de a ști cum funcționează lucrurile în Comisia Europeană. Negocierile erau ceva de genul: noi stăteam acasă și așteptam să vină un funcționar din Comisia Europeană care să ne zică ce îi place și ce nu. Or, Cristian Ghinea exact asta face acum. Preîntâmpină acest lucru prin faptul că are niște întâlniri la nivel de comisari sau de directori generali în care explică că avem o voință politică în România exprimată printr-un vot în Guvern, printr-o negociere în coaliție și că sunt niște lucruri pe care le vrem pentru România pentru că știm și credem că sunt bune”, a declarat acesta.

Dragoș Pîslaru a mai spus că planul României are o specificitate care îl individualizează față de toate celelalte planuri naționale.

Este singurul plan care are o componentă de infrastructură la dimensiunile pe care le are. Vă readuc aminte: 3,5 miliarde de euro pe infrastructură rutieră, încă 1 miliard de euro pe infrastructură feroviară. Cu o astfel de alocare care se duce spre 15% România iese clar în evidență“, a precizat el.

Întrebat despre necesitatea unei abordări integrate de finanțare prin cele 30 miliarde de euro disponibile prin PNRR și celelalte aproximativ 50 de miliarde de euro din CFM 2021-2027, Pîslaru a răspuns: “Logica este că componentele din masterplan care ar dura mai mult de 2026 vor fi finanțate cu predilecție din Cadrul Financiar Multianual, în timp ce componentele pe care chiar reușim să le terminăm până în 2026 le putem finanța prin PNRR”. 

“Anumite segmente care pot fi terminate, intenția ar fi să fie finanțate prin PNRR. Ca să închei această idee, dacă aș fi un funcționar public la Bruxelles care primește planuri pe componenta de transport de la mai multe state membre, m-aș gândi cumva în medie, dar vine România cu o chestie complet diferită. Prima tentație ar fi să întreb de ce vrea atât de mulți bani pe componenta de transport. Aici este o chestiune clară de voință politică și de prioritate națională. Noi am rămas în urmă față de Uniunea Europeană la infrastructura de transport și trebuie să avem puterea și influența de a cere ceea ce avem nevoie. Este foarte simplu, iar aceasta nu este o negociere tehnică. Norocul este că avem un comisar pe transport (n.r. – Adina Vălean) care ne-a creat un pic de cadru favorabil pentru cererea asta. Încep să se alinieze lucrurile: Parlament, Comisie, guvern național deci Consiliu. Eu cred că sunt motive de optimism”, a mai adăugat europarlamentarul USR PLUS & Renew Europe.

Din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), elementul central al fondului istoric de relansare economică de 750 de miliarde euro, România va beneficia de 30,44 miliarde de euro, iar pentru accesarea lor este necesar să prezinte Comisiei Europene un Plan Național de Redresare și Reziliență până la data de 30 aprilie 2021.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), lansat în dezbatere publică luna trecută, cuprinde alocări de 41 de miliarde de euro, reprezentând 141% din alocarea României, deoarece, potrivit ministrului Cristian Ghinea, anumite componente pot fi supradimensionate în ceea ce privește costul, iar altele vor fi eliminate în procesul de negociere cu Comisia Europeană pentru ca România să se poată asigura că avea proiecte aprobate de 30 miliarde de euro, alocarea totală care îi revine țări noastre sub formă de granturi și împrumuturi.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026. PNRR are la bază 6 piloni principali pe care sunt alocate bugetele sectoriale.

Potrivit calculelor realizate de CaleaEuropeană.ro alocările maximale de 41 miliarde de euro pentru cei șase piloni sunt următoarele:

Pilonul 1. Tranziția spre o economie verde (proiecte propuse în valoare de 15,3 miliarde de euro); 

Pilonul 2. Transformarea digitală (proiecte propuse în valoare de 4,02 miliarde de euro);

Pilonul 3. Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă (proiecte propuse în valoare de 8,82 miliarde de euro);

Pilonul 4. Coeziunea socială și teritorială (proiecte propuse în valoare de 5,14 miliarde de euro);

Pilonul 5. Sănătate și reziliență instituțională (proiecte propuse în valoare de 6,51 miliarde de euro);

Pilonul 6. Copii, tineri, educație și competențe (proiecte propuse în valoare de 1,23 miliarde de euro);

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru, co-negociator al PE pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență, vizită de lucru la Președinție: Am analizat cum putem fructifica măsurile din PNRR pentru copii și tineri

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), co-negociator privind Mecanismul de Redresare și Reziliență și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea acestui instrument, a efectuat miercuri, 7 aprilie, o vizită de lucru la Administrația Prezidențială, pentru a analiza împreună cu Ligia Deca, consiliera pe educație a președintelui Klaus Iohannis, modalitățile în care măsurile pentru viitoarea generație incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pot fi fructificate la maximum.

Am mers astăzi și la Administrația Prezidențială, unde am analizat împreună cu Ligia Deca, consiliera președintelui…

Posted by Dragoș Pîslaru on Wednesday, 7 April 2021

„Am mers astăzi și la Administrația Prezidențială, unde am analizat împreună cu Ligia Deca, consiliera președintelui Klaus Iohannis în Departamentul Educație și Cercetare, eforturile noastre de a include pilonul pentru copii și tineri în PNRR. Mai exact, cum putem fructifica la maximum aceste măsuri, acum că vom extinde efortul și prin activitatea mea în privința Garanției pentru Copii, strategie esențială pentru generația următoare”, a transmis eurodeputatul într-un mesaj pe Facebook.

Potrivit lui Dragoș Pîslaru, toate acestea cer coerență și un pachet de măsuri integrate, concentrate pe tot parcursul individual al copilului, de la naștere – nevoi -, până când devine apt pentru piața muncii – acces și oportunitate.

„Știm că Educația este o temă cheie a Președinției, iar inițiativa „România Educată” propune rute complete pentru parcursul tinerilor. Astfel de abordări vin să susțină pentru noua generație de români un viitor real și prosper, pornind de la elementele de bază – nutriție, locuire etc., dar și oferindu-i competențele și oportunitățile necesare”, a explicat politicianul Renew Europe.

Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă condiția esențială prin care un stat membru poate accesa fondurile disponibile prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență de 672,5 miliarde de euro, nucleul planului Next Generation EU.

România are un buget alocat estimat de 30,4 miliarde de euro destinat instrumentului de finanţare „Mecanismul de redresare şi rezilienţă”, din care 13,7 miliarde de euro sunt structuraţi sub formă de granturi şi 16,6 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Planul Național de Redresare și Reziliență pregătit de România pentru a fi negociat cu Comisia Europeană a fost prezentat la 19 martie. Reformele și investițiile sunt grupate pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai Mecanismului de Redresare și Reziliență așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene.

Documentul integral – Planul Național de Redresare și Reziliență – poate fi consultat aici.

Pilonul 5 – Sănătate și reziliență instituțională (proiecte propuse în valoare de 6,51 miliarde de euro), cuprinde o componentă care se axează pe proiectul emblematic al președintelui Klaus Iohannis, România Educată, care prevede măsuri pentru consolidarea infrastructurii școlare și universitare. Bugetul inițial de negociere cu care Guvernul va merge la Comisia Europeană este de 2 miliarde de euro.

De asemenea, în cadrul Pilonului 6 – Copii, tineri, educație și competențe (proiecte propuse în valoare de 1,23 miliarde de euro), prima componentă se referă tot la România Educată, cu măsuri axate pe reducerea abandonului școlar la nivel național. Pentru implementarea de măsuri asociate acestei componente, România va merge la Comisia Europeană cu un buget inițial de negociere de 636 de milioane de euro.

La acestea se adaugă și măsurile înscrise în Pilonul 2 – Transformarea digitală (proiecte propuse în valoare de 4,02 miliarde de euro), tot sub egida proiectului România Educată, care prevede măsuri pentru digitalizarea educației, dintr-un buget inițial de 780 milioane de euro.

PNRR cuprinde alocări de 41 de miliarde de euro, reprezentând 141% din alocarea României, deoarece, potrivit ministrului Cristian Ghinea, anumite componente pot fi supradimensionate în ceea ce privește costul, iar altele vor fi eliminate în procesul de negociere cu Comisia Europeană pentru ca România să se poată asigura că avea proiecte aprobate de 30 miliarde de euro, alocarea totală care îi revine țări noastre sub formă de granturi și împrumuturi.

În total, în urma negocierilor președintelui Klaus Iohannis cu omologii europeni la summitul decizional din 17-21 iulie 2020, România va putea beneficia în anii următori de 79,94 miliarde de euro, incluzând aici și fondurile prevăzute în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, între care politica de coeziune, politica agricolă comună, dar și fondul pentru o tranziție justă.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru s-a întâlnit cu ministrul Finanțelor Publice: Am discutat despre viitoarea Bancă Națională de Dezvoltare a României și zona euro

Published

on

© Dragoș Pîslaru/ Facebook

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), co-negociator privind Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea acestui instrument, s-a întâlnit marți cu ministrul Finanțelor Publice, Alexandru Nazare, pentru a discuta despre Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), o ocazie unică de a dezvolta instrumente financiare inovative, necesare mediului de afaceri afectat sever de pandemie.

„Am purtat un larg dialog aplicat despre soluțiile de diversificare a acestor instrumente financiare, despre viitoarea Bancă Națională de Dezvoltare a României, despre zona euro și despre planul de acțiune la nivel european de taxare – care aduce cu sine reforme inovatoare menite să sprijine întreaga economie”, a transmis eurodeputatul printr-o postare pe contul său de Facebook.

Pîslaru a mai subliniat că afișul de pe fundalul pozei este legat de o realizare importantă pentru România, referindu-se la faptul că România a obținut găzduirea Centrului UE de securitate cibernetică, felicitându-l pe ministrul finanțelor publice pentru această reușită.

Din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), elementul central al fondului istoric de relansare economică de 750 de miliarde euro, România va beneficia de 30,44 miliarde de euro, iar pentru accesarea lor este necesar să prezinte Comisiei Europene un Plan Național de Redresare și Reziliență până la data de 30 aprilie 2021.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), lansat în dezbatere publică luna trecută, cuprinde alocări de 41 de miliarde de euro, reprezentând 141% din alocarea României, deoarece, potrivit ministrului Cristian Ghinea, anumite componente pot fi supradimensionate în ceea ce privește costul, iar altele vor fi eliminate în procesul de negociere cu Comisia Europeană pentru ca România să se poată asigura că avea proiecte aprobate de 30 miliarde de euro, alocarea totală care îi revine țări noastre sub formă de granturi și împrumuturi. În PNRR sunt propuse 4,4 miliarde de euro pentru educație, 3,4 miliarde de euro pentru sănătate, 9,5 miliarde de euro pentru transport, 6,8 miliarde de euro pentru mediu, dar și o serie de reforme care să stea la baza modernizării și reformării României precum reforma sistemului de pensii, reforma fiscale, reforma ANAF, încurajarea formalizării muncii, implementarea venitului minim de incluziune, program național pe bune de împăduriri, reforma administrației, digitalizarea coerentă a administrației și sprijin pentru antreprenoriat și mediul de afaceri.

Printre proiecte și măsuri cuprinse în PNRR se mai numără și înființarea unei bănci naționale de dezvoltare.

Discuțiile cu privire la zona euro dintre Pîslaru și Nazare au avut loc și în contextul în care eurodeputatul român a negociat, în numele Parlamentului European, Instrumentul pentru Asistență Tehnică, un element esențial în accesarea fondurilor din mecanismul de 672,5 miliarde de euro și care poate sprijini statele membre să adopte reforme inclusiv în direcția aderării la moneda euro.

Deși are ca obiectiv aderarea la zona euro, România este singurul stat din afara zonei euro care nu respectă niciun criteriu de aderare la moneda unică, conform raportului de convergență prezentat anul trecut de Comisia Europeană.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Dacian Cioloș3 hours ago

Dacian Cioloș, mesaj pentru Vladimir Putin: Lumea privește. Aveți obligația morală și umanitară să îi acordați asistență medicală lui Aleksei Navalnîi

SUA4 hours ago

UE solicită Rusiei să-i acorde lui Aleksei Navalnîi acces la îngrijiri medicale. SUA avertizează că “vor exista consecințe dacă Navalnîi moare”

CONSILIUL UE6 hours ago

Bogdan Aurescu, înainte de reuniunea miniștrilor de externe din UE: România este preocupată pentru desfășurarea de trupe militare ale Rusiei în Marea Neagră

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Papa Francisc, îngrijorat de intensificarea activităților militare din Ucraina: “Sper că putem evita o amplificare a tensiunii”

S&D8 hours ago

Social-democrații din Parlamentul European au lansat platforma #Progressives4Europe pentru participarea cetățenilor la Conferința privind viitorul Europei

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Liderii europeni care s-au vaccinat cu AstraZeneca: De la președintele și cancelarul Germaniei la prim-miniștrii Marii Britanii, Franței și Italiei

MAREA BRITANIE10 hours ago

Regatul Unit trimite două nave de luptă în Marea Neagră și are pregătite avioane de luptă F-35 pe fondul mișcărilor masive de trupe ale Rusiei

CHINA12 hours ago

Declarație comună SUA-China la Shanghai: Cei doi concurenți sistemici se angajează să coopereze în dosarul crucial al schimbărilor climatice

NATO13 hours ago

Ministrul german al apărării: Rusia generează o “amenințare imediată” pentru securitatea Europei. Moscova se definește drept un ”contrapunct iliberal și antidemocratic faţă de Occident”

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Emmanuel Macron pledează pentru “linii roșii clare cu Rusia” din partea Occidentului: După un comportament inacceptabil, trebuie să sancţionăm

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL1 week ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending