Interviu realizat de Dan Cărbunaru și editat de Alexandra Loy
Procesul tehnic de aprobare a planului național de redresare și reziliență (PNRR) este finalizat, iar în noiembrie ar putea intra în România 2 mld. de euro prefinanțare, a declarat eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe), co-raportor și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, într-un interviu pentru caleaeuropeana.ro.
„Dacian Cioloș s-a întâlnit cu Ursula von der Leyen ieri și confirmarea pe surse pe care o avem cu toții este că consultarea inter-servicii se apropie de sfârșit. Asta înseamnă că procesul tehnic prin care raportul cu privire la România este pus pe masă către Colegiul Comisarilor s-a cam finalizat. Formalizarea în Colegiu este o chestiune care se face mai mult politic și în corelare cu o vizită pe care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o face în țara respectivă, iar în funcție de aceasta se anunță momentul aprobării”, a declarat Dragoș Pîslaru.
De altfel, acesta a confirmat declarațiile fostului ministru al investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, privind transmiterea ultimelor clarifiări către Comisia Europeană.
„Este absolut corect și verificat și de mine intern, între instituțiile europene și asta înseamnă, de fapt, că cel mai probabil în luna noiembrie ar fi posibil să primim și noi prefinanțare în valoare de aproximativ 2 miliarde de euro, ulterior urmând să antamăm și împrumuturile într-o fază ulterioară, pentru a ajunge la cele 3,3 miliarde la care vom avea acces, echivalând cu cei 13% din suma totală”, a precizat eurodeputatul Renew Europe.
De asemenea, în interviul acordat caleaeuropeana.ro. în contextul prezentării discursului privind Starea Uniunii de către președinta Comisiei Europene, Ursula von de Leyen, eurodeputatul Dragoș Pîslaru a mai vorbit despre lanțuri valorice, autonomie strategică, tineri, economie socială, digitalizare și industria de îngrijire, domeniu pentru care acesta și-a exprimat un interes aparte și care poate poziționa România pe harta europeană.
România, hub de excelență în industria de îngrijire
La intersecția dintre economie și sănătate se află industria de îngrijire care presupune a cupla tendințele demografice cu faptul că există un Pilon European al Drepturilor Sociale, axat pe asigurarea serviciilor medicale și accesului la acestea pentru cei care sunt deja în populația ocupată, cu economia argintie, care se referă la reconfigurarea oportunităților pentru persoanele în vârstă.
„La această intersecție există o industrie de îngrijire care îți permite să-ți prelungești viața fără a mai avea suferințe, care implică prevenție și reducerea facturii în sistemul medical. Sunt câteva lucruri care ar putea ajuta România să devină un hub de excelență în tratamente care țin, de exemplu, de geriatrie, paliație sau de balneo, sector pe care noi îl atașăm de turism. De aici, dacă am suprapune o componentă medicală și de îngrijire, am putea crea niște debușee în chirurgia estetică sau în stomatologie, unde România a găsit niște nișe extraordinare”, a explicat Dragoș Pîslaru.
Totuși, pentru a realiza aceste lucruri, eurodeputatul spune că este nevoie de o coalizare a agenților care au capacități de cazare și care pot intra în contact direct cu lumea medicală și de îngrijire. „Noi avem o zonă de recuperare care poate fi asociată cu cele de geriatrie și baleno sub un branding public de tipul Ana Aslan, care ne-ar da o recunoaștere internațională facilă pe proceduri”, a adăugat acesta.
Naționalismul românesc, tradus prin ambiții legate de digitalizare și ecologizare
Dragoș Pîslaru a vorbit și despre oportunitățile României de a face performanță în domeniul tehnologic, digital și climatic printr-o coalizare a forțelor din mediul public și privat și prin depășirea mentalității de „cârpaci”.
„În România avem mereu dilema între a repara chestii de bază și progres, iar dacă vom rămâne în paradigma asta de gândire, mereu vom cârpi și vom rămâne în urmă, să recuperăm decalaje. Acest lucru nu reflectă ambițiile noastre. Mi-ar placea ca naționalismul românesc să țină de ambiția noastră și de capacitatea de a pune în operă un viitor bazat pentru tehnologizare, decarbonizare și respect pentru climă. România poate aduce valoare adăugată pe componenta de hardware, digital, de semiconductori, electronică, unde România are o tradiție și un învățământ care este destul de performant și nu numai. Însă noi nu avem această mapare a domeniilor în care poate performa”, a spus eurodeputatul român.
Potrivit acestuia, există participări punctuale în proiectele de interes european, „avem pe ici, pe colo niște idei”, dar România este departe de a avea un parteneriat public-privat „care să vadă aceste lucruri pe care le discutăm la Strasbourg ca fiind oportunitatea pentru care pun mâna pe telefon, găsesc parteneri în zona publică și privată și creează un proiect de anvergură”.
