Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) avertizează că în absența unei decizii privind un calendar clar și a unui compromis cu Austria și Olanda privind aderarea României la Shengen, la reuniunea informală a Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), de joi, de la Stockholm, „situația va rămâne neschimbată pentru mult timp”.

Eurodeputatul mai precizează că în ultimele săptămâni a avut un schimb de opinii cu mai mulți miniștri de interne din Uniunea Europeană cărora le-a solicitat sprijinul pentru ședința de astăzi a Consiliului informal JAI din Suedia.

„Vreau în mod special să le mulțumesc vicepremierului și ministru de Interne al Croației, Davor Bozinovié și vice-ministrului de Interne din Lituania, domnul Arnoldas Abramavičius, care m-au asigurat că astăzi vor insista la Stockholm, la Consiliul JAI, ca România să fie acceptată în acest an în spațiul Schengen. Dacă astăzi nu se decide un calendar exact și nu se ajunge la un compromis cu Austria și Olanda, situația rămâne neschimbată pentru mult timp”, atrage atenția acesta. „Să sperăm că, la acest Consiliu, va învinge rațiunea politică, că interesul major european va fi pus deasupra tuturor mizelor mărunte de moment și că se va fixa un calendar de extindere a spațiului Schengen până la Marea Neagră”, adaugă politicianul.

Din păcate, Eugen Tomac mai precizează că, „din păcate, România nu a avut un plan B, iar președintele sau ministrul de interne nu ne comunică nimic, tac pentru că nu au fost în stare să facă absolut nimic în aceste două luni de la eșecul din 8 decembrie”.  „Noi trebuie, însă, să continuăm să ne batem pentru dreptul nostru legitim de a circula liber prin Europa, este esențial să facem acest lucru zi de zi pentru că România merită în Schengen!”, punctează eurodeputatul.

Miniștrii de justiție și de interne din Uniunea Europeană se reunesc joi și vineri, la Stockholm, pentru o întrunire informală a Consiliului Justiţiei şi Afaceri Interne al Uniunii Europene, sub egida preşedinţiei suedeze a Consiliului, fiind prima şedinţă a miniştrilor de justiţie şi interne din Uniunea Europeană, după reuniunea din 8-9 decembrie 2022, în cadrul căreia România şi Bulgaria au primit un vot negativ în privinţa aderării la zona de liberă circulaţie Schengen.

Ministrul român de interne Lucian Bode, a precizat la 18 ianuarie 2023, pe pagina sa de Facebook, faptul că aderarea la spaţiul Schengen rămâne un obiectiv extrem de important pentru România şi că subiectul va fi luat în discuţie şi cu ocazia Consiliului JAI din 26-27 ianuarie, dar doar în marja reuniunii.

Curtea de Justiție a UE, subliniază eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE), într-o postare pe Facebook.

„Dacă pe 26 ianuarie, la Consiliul JAI, nu avem o concluzie și un calendar asumat de corectare a votului discriminatoriu din 8 Decembrie 2022, atunci singura și cea mai rapidă cale de a intra în spațiul Schengen rămâne acțiunea la Curtea de Justiție a Uniunii Europene”, subliniază eurodeputatul. 

Eugen Tomac a făcut aceste afirmații pe fondul unor concluzii ale Consiliului UE care arată că Olanda nu respectă acquis-ul Schengen, aceasta fiind țara care, pe lângă Austria, a blocat accesul României în spațiul de libertate și circulație printr-un vot „la pachet” împotriva Bulgariei.

„În mod ironic, și cel de-al doilea stat care s-a împotrivit, de-a lungul timpului, intrării României în Schengen are mari deficiențe în ceea ce privește implementarea legislației Schengen. Sunt date oficiale, prezentate în două documente ale Consilului UE”, declară Eugen Tomac, care prezintă problemele identificate de Bruxelles în privința Olandei.

În primul, precizează acesta, Olanda este acuzată de deficiențe „grave” privind aplicarea acquis-ului Schengen în domeniul politicii comune a vizelor. În acest sens, Olandei i se face practic un instructaj oficial privind modul în care ar trebui să-și reorganizeze întregul sistem consular pentru a nu vulnerabiliza spațiul Schengen. Sunt formulate, prin urmare, 25 de propuneri pe care aceasta trebuie să le implementeze de îndată.

Cea de-a doua recomandare a Consiliul Uniunii Europene, arată Eugen Tomac, este elaborată pe baza unui Raport din 2021 în ceea ce privește implementarea de către Olanda a legislației Schengen privind returnarea. Astfel, Olanda este obligată să implementeze o serie de modificări legislative pentru o aplicare uniformă a Directivei privind returnarea în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.

În acest sens, eurodeputatul român subliniază că „cele două documente pot și trebuie să fie folosite de autoritățile române și cele bulgare în negocierile de săptămâna viitoare din Suedia”. 

El mai precizează că apreciază decizia politică a Olandei de a susține în prezent aderarea țării noastre la spațiul Schengen, însă „nu putem uita că, timp de 11 ani, ne-a fost îngrădit acest drept în mod nejustificat de către o țară care astăzi este certată pentru deficiențe grave ce țin chiar de protejarea spațiului Schengen”.

Astfel, mai spune Eugen Tomac, guvernele român și bulgar trebuie să acționeze în mod coordonat și eficient. „Este limpede că în spațiul Schengen putem și trebuie să intrăm doar împreună. Olanda se opune accesului Bulgariei, iar această decizie ne afectează în mod direct și pe noi”, adaugă eurodeputatul. 

Prin urmare, Eugen Tomac punctează că „situația în care ne aflăm nu mai ține de relația dintre state sau instituții”, iar „miza este demnitatea noastră și trebuie să luptăm pentru a o recâștiga”, pentru că „România merită în Schengen!”.

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) subliniază importanța funcționării directivei privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii Europene, în contextul practicilor anticoncurențiale practicate de Uber.

”Această temă este de mare actualitate pentru că, atunci când auzim de întâlniri clandestine cu oameni politici, incitare la violență, distrugeri de probe, fapte anticoncurențiale și multe altele, lucruri pe care le-am observat și am putut descoperi cu uimire în mii de documente publicate din dosarele Uber, arată cât de vulnerabilă este societatea noastră și cât de importat este ca directiva 1937 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii să funcționeze, să fie implementată tocmai așa cum este spiritul ei. Pentru că oamenii pot aduce în discuție, pot scoate la suprafață ilegalități doar atunci când se simt protejați”, a punctat europarlamentarul într-o dezbatere a Parlamentului European privind practicile de lobby ale Uber în Uniunea Europeană.

Acesta a evidențiat că cetățenii europeni așteaptă ”răspunsuri din partea instituțiilor europene, din partea guvernelor naționale prin care să putem evita aceste înțelegeri care sunt pe lângă lege”.

Tomac a completat că este un ”adept al dialogului cu mediul de afaceri”, dar a evidențiat că ”legea trebuie să fie respectată de toți actorii implicați”.

”Sunt un adept al dialogului cu mediul de afaceri. Cred că este esențial pentru o societate democratică, pentru o societate în care concurența și capitalul sunt cheie pentru dezvoltate, însă este important ca legea să fie respectată de toți actorii implicați. Ori, aceste practici prin care este încurajată încălcarea legii sunt, de-a dreptul, periculoase pentru societatea europeană. De aceea avem nevoie de standarde foarte ridicate privind transparența și aplicarea legii. Altfel, UE va avea de luptat cu un inamic extrem de periculos care se adaptează din mers tocmai pentru a încălca legea”, a conchis eurodeputatul.

La mijlocul anului trecut, The Guardian relata povestea din interior a modului în care gigantul tehnologic Uber a ignorat legile, a păcălit poliția, a exploatat violența împotriva șoferilor și a făcut lobby în secret pe lângă guverne în timpul expansiunii sale agresive la nivel mondial.

Cele peste 124.000 de documente furnizate publicației britanice, cunoscute sub numele de Dosarul Uber, au scos la iveală practicile discutabile din punct de vedere etic care au alimentat transformarea companiei într-unul dintre cele mai faimoase exporturi din Silicon Valley.

Scurgerea de informații acoperă o perioadă de cinci ani în care Uber a fost condusă de cofondatorul său Travis Kalanick, care a încercat să impună serviciul de taximetrie în orașe din întreaga lume, chiar dacă acest lucru însemna să încalce legile și reglementările privind taxiurile.

Datele arată cum Uber a încercat să își consolideze sprijinul curtând discret prim-miniștri, președinți, miliardari, oligarhi și baroni media.