Connect with us

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: Am votat înființarea unui program de sprijin pentru reforme care va ajuta România să se pregătească pentru aderarea la zona euro

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a anunțat marți că a votat, în cadrul Comisiei pentru muncă și afaceri sociale din Parlamentul European în favoarea programul de sprijin pentru reforme și pentru serie de recomandări privitoare la negocierile pentru un nou parteneriat cu Marea Britanie.

“Implementarea, de la 1 ianuarie 2021, a Programului de sprijin pentru reforme va avea un impact pozitiv hotărâtor pentru guvernele și autoritățile publice ale statelor membre. Acestea vor primi, dacă vor solicita, sprijin financiar și tehnic pentru conceperea și punerea în aplicare a reformelor structurale care vor genera creștere. Bineînțeles, având în vedere propriile priorități”, a scris Tomac, într-o postare pe Facebook.

 

Programul se adresează, de asemenea, statelor membre care nu fac parte din zona euro și care au nevoie de ajutor în inițierea și desfășurarea reformelor structurale,

Referindu-se la România, eurodeputatul a subliniat că țara noastră are astfel șansa să se pregătească corespunzător pentru aderarea la zona euro.

“Programul are un buget total de 25 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, un angajament consistent îndreptat către modernizarea economiilor statelor membre”, a completat el.

În ceea ce privește recomandările referitoare la negocierile pentru un nou parteneriat cu Marea Britanie, Tomac a reliefat că acestea sunt “extrem de necesare în contextul implementarii Acordului de Retragere” a Marii Britanii din UE

“Am sprijinit, prin vot, recomandările privitoare la sistemul echivalării diplomelor, la importanța investirii în continuarea programului Erasmus+ alături de Marea Britanie, precum și necesitatea unei mai bune coordonări a sistemelor de securitate socială. Este prioritar ca fiecare cetățean european să fie protejat prin asistență medicală, pensii, ajutor de șomaj, beneficii maternale și paternale, prestații în caz de boală și accidente de muncă etc. Insist, Marea Britanie trebuie să asigure inclusiv ajutor de șomaj lucrătorilor transfrontalieri și de frontieră, chestiune care în momentul actual lipsește de pe masa negocierilor. Nu trebuie să existe lacune între legislația britanică și cea europeană privitoare la drepturile muncitorilor sau la standardele sociale și la standardele muncii”, a explicat Eugen Tomac.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Eugen Tomac

80 de ani de la anexarea Basarabiei de către URSS. Eugen Tomac amintește că Parlamentul României a adoptat o declarație pentru revenirea Basarabiei la țara-mamă

Published

on

© Eugen Tomac/ Facebook

Parlamentul României a adoptat pe 27 Martie 2018, cu prilejul aniversării a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu României, o declarație prin care își exprimă dorința de revenire a Basarabiei la țara-mamă România atunci când Parlamentul de la Chișinău va decide împlinirea acestui ideal, a amintit, duminică, într-o postare pe Facebook, președintele și eurodeputatul PMP Eugen Tomac.

Într-un mesaj consacrat împlinirii a 80 de la anexarea Basarabiei de către URSS în cursul cel de-al Doilea Război Mondial, Eugen Tomac a subliniat că Moscova a putut forța anexarea acestui ținut din cauza Pactului Ribbentrop-Molotov, încheiat la 23 august 1939 între miniștrii de externe ai Germaniei naziste și a URSS.

“Zilele de 27-28 iunie vor rămâne în istorie drept unele dintre cele mai tragice din trecutul României. Cu toate acestea, se vorbește mult prea puțin și mult prea rar despre ziua în care, pe un ton ultimativ, Kremlinul ne-a cerut, la 27 iunie 1940, să cedăm parte din teritoriul național cu o populație de aproape 3 milioane de cetățeni români. Amintesc aici că Basarabia a fost prima provincie care în 1918 a făcut pasul spre unirea tuturor provinciilor. A urmat Bucovina pe 27 noiembrie și la 1 decembrie – Transilvania. La București, pe 27 iunie, Consiliul de Coroană a hotărât să cedăm Basarabia și Nordul Bucovinei fără a opune rezistență. România se trezise izolată complet, iar Germania și Italia au recomandat să satisfacem nota ultimativă transmisă de Stalin, în condițiile în care Franta, pe 22 iunie, a fost ocupată. Moscova a putut forța anexarea acestui ținut românesc, pentru că exista înțelegerea perfidă făcută cu Hitler la 23 august 1939, cunoscută drept Pactul Ribbentrop-Molotov. Din acest motiv, de la Berlin a venit mesajul, fără explicații în plus, să cedăm în fața Kremlinului”, a scris Tomac.

Președintele PMP  a criticat, în continuare, faptuă că După prăbușirea URSS, conducerea României a decis să falsifice istoria și să recunoască prima independența Basarabiei față de București.

“Practic, R. Moldova a fost creată după același model al cedării din 27 iunie 1940. Primul stat care a recunoscut statul R. Moldova, în 1991, a fost România condusă de Ion Iliescu”, a spus Tomac.

Cu toate acestea, eurodeputatul PMP a arătat că Republica Moldova, “un stat creat pe firul roșu București-Moscova”, a avut o elită politică foarte curajoasă.

“La Chișinău nu erau cunoscute înțelegerile subterane și oricum puțin le păsa celor care guvernau ce vrea Kremlinul, pentru că URSS era deja istorie. La Chișinău, elita poltică a decis ca imnul R. Moldova să fie “Deșteaptă-te române”, iar limba română – limbă oficială în locul limbii ruse. Totul părea să conducă armonios pe calea reîntregirii. Toate până la izbucnirea conflictului transnistrean în 1992”, a mai precizat el.

Eugen Tomac a remarcat că, în cei aproape 30 de ani de existență, Republica Moldova nu a reușit să-și construiască un drum propriu și a amintit că, din anul 2005, relația cu Republica Moldova a devenit prioritate pentru președintele Traian Băsescu.

“Astăzi, indiferent ce spun politicienii din Chișinău sau București, tot mai mulți cetățeni conștientizează că singura soluție pentru un viitor sigur și mai prosper este unirea cu România. În schimb România, spre deosebire de R. Moldova, a avut o politică prudentă, dar destul de tenace în a ține aproape Basarabia. Din 2005, relația cu R. Moldova a devenit prioritate pentru Președintele Băsescu. Din acea clipă, relația cu Chișinăul a început să conteze tot mai mult în politica românească, iar astăzi suntem cel mai important partener economic pentru R. Moldova. Anual, peste 5000 de tineri vin și studiază în liceele și universitățile românești, peste un milion de basarabeni sunt și cetățenii ai României. Parlamentul României a adoptat pe 27 Martie 2018, cu prilejul aniversării a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu României, o declarație prin care își exprimă dorința de revenire a Basarabiei la țara-mamă România atunci când Parlamentul de la Chișinău va decide împlinirea acestui ideal”, a mai scris el.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac propune soluții pentru a salva economia României de criză: Taxe mai mici, investițiii de peste 30 de miliarde de euro, transparență și reducerea numărului de parlamentari

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Președintele Partidului Mișcarea Populară, Eugen Tomac, avertizează că economia României va fi lovită “crunt” de criza provocată de noul coronavirus și avertizează că autoritățile au obligația de a lucra “pentru a salva fiecare loc de muncă, fiecare companie românească, fiecare întreprinzător onest”. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, eurodeputatul PPE cere “acțiune, acțiune, acțiune” și face apel pentru ca “responsabilitatea să fie cuvânt de ordine.

În acest sens, Eugen Tomac propune patru acțiuni care trebuie înfăptuite, între care reducerea taxelor, demararea investițiilor, transparența cheltuirii banului public și reducerea numărului de parlamentari.

“Criza coronavirus va lovi crunt economia României, o vom simți cu toții. Prin urmare, preocuparea noastră zilnică aceasta trebuie să fie. (…) Pentru a salva economia, trebuie să avem TAXE, TAXE, TAXE mai mici. Reducerea taxelor ajută economia reală. Statul trebuie să-i ajute pe românii harnici care au ignorat în toți acești ani clasa politică și au creat locuri de muncă, fiind răsplătiți cu taxe multe și mari. Astăzi trebuie să ridicăm pe cât posibil această povară de pe umerii lor”, spune Tomac.

“Pentru a crea locuri noi de muncă și a susține în mod real economia avem nevoie de: INVESTIȚII, INVESTIȚII, INVESTIȚII. Statul se poate împrumuta cu peste 30 de miliarde de euro spre a-i pompa în investiții mari – autostrăzi, drumuri expres, poduri, extindere rețea de gaze și apă, infrastructură de irigații. Avem o datorie publică care ne permite să facem acest lucru acum, timpul e scurt. Toate regulile europene privind finanțele publice sunt suspendate până la 31 decembrie a.c.”, completează eurodeputatul.

În opinia lui Eugen Tomac, trebuie oprită risipa banului public, iar în acest sens este nevoie de “mai multă TRANSPARENȚĂ, TRANSPARENȚĂ, TRANSPARENȚĂ”.

“Cetățenii trebuie să știe exact ce se întâmplă cu banii lor. Este nevoie de o lege a transparenței totale în administrație prin care toate contractele, facturile, cheltuielile să fie publicate de îndată ce sunt semnate sau achitate. Este necesar doar un vot Parlament, legea este pe oridinea de zi a Camerei Deputaților, la propunerea PMP”, mai precizează președintele PMP.

Nu în ultimul rând, acțiunea patru la care se referă Tomac sugerează reducerea numărului de parlamentari.

“Pentru a le demonstra cetățenilor cărora le cerem să facă sacrificii că ne pasă de ei în mod real: REDUCEM, REDUCEM, REDUCEM numărul de parlamentari. Legea este în Parlament, tot la propunerea PMP; a fost adoptată de Senat și așteaptă un vot în Camera Deputaților. Pentru un Parlament cu 300 în loc de aproape 500 nu este nevoie decât de un vot”, conchide Eugen Tomac.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eugen Tomac, discurs în Parlamentul European: Dezinformarea din Rusia reprezintă un ”atac extrem de dur la adresa coeziunii europene”

Published

on

© Captură de ecran - LIVE Caleaeuropeana

Europarlamentarul Eugen Tomac, președintele Partidului Mișcarea Populară, a reitarat în discursul său susținut în plenul Parlamentului European că dezinformarea din Rusia reprezintă un ”atac extrem de dur la adresa coeziunii europene”. Acest mesaj a fost adresat chiar vicepreședintelui Comisiei Europene Josep Borrell, prezent în sala de plen. 

”Sediul acestor informații false vine din Federația Rusă, noi, cei din România, din țările baltice, din Polonia, știm că Rusia este specializată în a transforma realității, iar acest atac, domnule vicepreședinte Borrell, este un atac extrem de dur la adresa coeziunii europene”, a susținut europarlamentarul român în intervenția sa.

De asemenea, Eugen Tomac a semnalat că sunt necesare mai multe măsuri pentru stroparea dezinformării orchestrate de Federația Rusă și solicită mai mulă acțiune din partea liderilor instituțiilor europene: ”Domnule Josep Borrel, este bine ceea ce ați spus: «Am constatat», «există angajamente». Este nevoie de acțiune! Federația Rusă trebuie să primească un răspuns pe măsura acestor dezinformări. Sunt mii de știri pe care Comisia le-a prezentat ca făcând parte din acest plan de dezinformare. Și noi trebuie să acționăm, inclusiv aici în Parlament, printr-o rezoluție.”

Reamintim că în această sesiune plenară a Parlamentului Europen, au discutat efectele luptei împotriva răspândirii  asupra drepturilor fundamentale în UE.

În cadrul unei dezbateri cu șeful diplomației UE, Josep Borrell, și cu reprezentantul Consiliului în dimineața zilei de joi, deputații au abordat impactul măsurilor naționale de urgență asupra drepturilor fundamentale. Discuția s-a concentrat în principal pe libertatea de exprimare în contextul campaniilor de dezinformare desfășurate de actorii străini care încearcă să exploateze incertitudinea în societate și temerile cetățenilor

Deputații au prezentat, de asemenea, observații cu privire la recenta comunicare a Comisiei Europene cu privire la Planul de acțiune european pentru democrație și la legea privind serviciile digitale.

Într-o rezoluție adoptată la 17 aprilie, deputații au subliniat că dezinformarea în contextul  reprezintă o problemă majoră de sănătate publică și au solicitat o sursă de informații europeană pentru a asigura accesul la informații exacte și verificate pentru toți cetățenii. Deputații au solicitat, de asemenea, companiilor ce gestionează platforme de comunicare socială să pună capăt în mod proactiv dezinformării și discursului de incitare la ură în legătură cu COVID-19.

Cu toate acestea, aceeași rezoluție exprimă îngrijorarea cu privire la situația industriei mass-media din UE și subliniază că „măsurile luate de guverne ar trebui să respecte întotdeauna drepturile fundamentale ale fiecărei persoane” și „ar trebui să fie necesare, proporționale și temporare”. Pe parcursul pandemiei, Comisia pentru libertăți civile a Parlamentului (și Grupul său de monitorizare a democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale, în special) și-a concentrat atenția asupra acestei chestiuni.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending