Connect with us

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac explică ce este dezinformarea și care sunt consecințele acesteia: Viteza cu care știrile false se pot propaga este uimitoare

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Eugen Tomac, membru supleant al Comisiei speciale privind ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul UE, inclusiv privind dezinformarea (INGE) din Parlamentul European, a explicat în primul videoclip dintr-o serie de astfel de filmulețe informative care au ca scop înțelegerea dezinformării ce este și de unde vine aceasta. 

”Avem privilegiul de a trăi într-o lume cu posibilități nenumărate, o lume în care lucrurile se întâmplă cu o viteză infinit mai mare decât acum câteva decenii. Avem acces facil și imediat la informații, pretindem a fi informați când, de fapt, putem fi foarte ușor dezinformați. Viteza cu care știrile false se pot propaga în ziua de astăzi este uimitoare. Mijloacele sunt multiple, iar daunele – uriașe. Grupul PPE din care fac parte acordă o atenție deosebită acestui subiect și este sincer angajat în combaterea tuturor acțiunilor dezinformatoare. Prin urmare, am realizat o serie de filmulețe în care încercăm să explicăm ce este dezinformarea, cum o identificăm și cum putem lupta împotriva acesteia”, a precizat europarlamentarul român.

Acesta a oferit o definițe dezinformării, ce reprezintă ”acțiunea prin care o informație, care se dovedește a fi falsă sau înșelătoare, este creată, prezentată și diseminată cu scopul de manipula ca să cauzeze prejudicii economice, să influențeze opinia publică, să producă schimbări politice sau chiar să genereze profit”.

Acesta a listat și care ar putea fi consecințele unei astfel de acțiuni. ”Influențarea opiniei publice are consecințe variate și ample în domenii de politică, de la alegeri și geopolitică la asistență medicală”, a detaliat Tomac.

Acesta a subliniat că dezinformarea este ”un concept vechi, care a căpătat amploare în contextul globalizării”.

”Dezinformarea, sub orice formă – propagandă, zvonuri, informații false – a existat dintotdeauna, iar astăzi falsul își găsește loc în numeroase domenii, fie că vorbim de operă de artă false, bani falsificați, bunuri contrafăcute, inclusiv medicamente sau știri neadevărate. Întorcându-ne în istorie, să descoperim că acum aproape 2000 de ani, în războiul civil dintre urmașii lui Cezar, Octavian și Marc Antoniu, s-a folosit dezinformarea. Pentru a câștiga sprijinul populației, Octavian a lansat o serie de informații false cu scopul discreditării opozantului său, Marc Antoniu. Dacă astăzi informațiile false pot fi transmise prin canale media sau rețele sociale, Octavian s-a folosit de poezii și discursuri ironice în piețele publice, precum și inscripții pe monede”, a precizat Tomac, făcând o scurtă incursiune în istorie.

”Interconectivitatea crescută dintre oameni și accesul acestora la internet și telecomunicații, au deschis o nouă etapă în evoluția dezinformării. Recent, am înțeles că este un fenomen transnațional, ceea ce înseamnă că efectele sale se pot extinde dincolo de locul sau granițele statului unde a avut loc”, a semnalat Tomac.

Citiți și:
Sondaj INSCOP: 74,4% dintre români susțin că opțiunile de vot sunt afectate de dezinformare și știri false

La finalul lunii mai, Comisia Europeană a publicat orientările sale cu privire la modul în care Codul de bune practici privind dezinformarea, primul de acest tip din lume, ar trebui consolidat pentru a deveni un instrument mai eficace de combatere a dezinformării.

Prin aceste orientări, instituția solicită angajamente mai ferme din partea semnatarilor și prevăd o participare mai largă la cod. Pe baza unui cadru de monitorizare solid și a unor indicatori de performanță clari, semnatarii ar trebui să reducă stimulentele financiare în favoarea dezinformării, să le permită utilizatorilor să își asume un rol activ în prevenirea răspândirii acesteia, să coopereze mai bine cu verificatorii de fapte din toate statele membre și în toate limbile UE și să le ofere cercetătorilor un cadru pentru accesul la date.

Un cod solid, stabil și flexibil pentru a sprijini lupta împotriva dezinformării

Orientările pledează în favoarea consolidării codului în următoarele domenii:

  • O mai mare participare, cu angajamente adaptate circumstanțelor specifice. Comisia invită platformele existente și emergente active în UE, părțile interesate relevante din ecosistemul publicitar online (de exemplu, bursele de anunțuri publicitare, furnizorii de tehnologie publicitară, mărcile care beneficiază de publicitate), serviciile de mesagerie privată, precum și părțile interesate care pot contribui cu resurse sau expertiză la funcționarea eficace a codului să adere la cod. Codul consolidat ar trebui să includă noi angajamente personalizate, care să corespundă dimensiunii și naturii serviciilor furnizate de semnatari.
  • Privarea de fonduri a dezinformării. Platformele și actorii din ecosistemul publicitar online trebuie să își asume responsabilitatea și să colaboreze mai eficace pentru a priva de fonduri dezinformarea, în special prin schimbul de informații privind reclamele refuzate de unul dintre semnatari ca fiind surse de dezinformare, prin îmbunătățirea transparenței și a mecanismelor de tragere la răspundere în ceea ce privește plasarea anunțurilor publicitare și prin interzicerea participării actorilor care postează în mod sistematic conținut dovedit ulterior ca fiind mincinos.
  • Asigurarea integrității serviciilor. Codul consolidat ar trebui să includă în sfera sa de aplicare formele actuale și emergente de comportament manipulativ utilizate pentru a răspândi dezinformarea (cum ar fi roboții software, conturile false, campaniile de manipulare organizate, piratările de conturi) și ar trebui să includă angajamente personalizate în vederea garantării transparenței și a asumării răspunderii în legătură cu măsurile luate pentru a reduce efectele manipulării.
  • Echiparea utilizatorilor cu mijloacele adecvate pentru a putea înțelege și semnala situațiile în care se confruntă cu acte de dezinformare. Utilizatorii trebuie să aibă acces la instrumente care să le permită să înțeleagă mai bine mediul online și să navigheze în acest mediu în condiții de siguranță. Semnatarii trebuie să asigure transparența sistemelor lor de recomandări, mai precis modul în care utilizatorii văd conținutul, și să ia măsuri pentru a atenua riscurile pe care le alimentează acestea, cum ar fi propagarea virală a dezinformării. De asemenea, semnatarii ar trebui să le ofere utilizatorilor lor instrumente și proceduri accesibile și eficace pentru a semnala situațiile în care se confruntă cu acte de dezinformare care are potențialul de a cauza prejudicii publice sau individuale. Utilizatorii al căror conținut sau ale căror conturi a/au făcut obiectul unor măsuri luate ca răspuns la o astfel de semnalare ar trebui să aibă acces la un mecanism adecvat și transparent de recurs și să poată introduce o cale de atac. Codul consolidat ar trebui, de asemenea, să sporească vizibilitatea informațiilor fiabile de interes public și să avertizeze utilizatorii care au interacționat cu conținuturi semnalate ca fiind false de către verificatorii de fapte.
  • Lărgirea sferei de aplicare a verificării faptelor și asigurarea unui acces sporit la date pentru cercetători. Noul cod ar trebui să includă o mai bună cooperare cu verificatorii de fapte și să lărgească sfera de aplicare a verificărilor în toate țările și în toate limbile UE. Codul consolidat ar trebui, de asemenea, să includă un cadru solid pentru accesul cercetătorilor la date.
  • Un cadru solid de monitorizare. Codul consolidat ar trebui să includă un cadru de monitorizare îmbunătățit, bazat pe indicatori-cheie de performanță clari care să măsoare rezultatele și impactul acțiunilor întreprinse de platforme, precum și impactul global al codului asupra dezinformării în UE. Platformele ar trebui să prezinte periodic rapoarte Comisiei cu privire la măsurile luate și la indicatorii-cheie de performanță relevanți. Informațiile și datele ar trebui furnizate de platforme în formate standardizate și ar trebui defalcate pentru fiecare stat membru în parte.

În sfârșit, semnatarii ar trebui să dezvolte un centru de transparență în care să indice ce politici au adoptat pentru a pune în aplicare angajamentele prevăzute de cod, precum și modul în care le-au pus în aplicare și să afișeze toate datele și parametrii relevanți pentru indicatorii-cheie de performanță. Orientările propun, de asemenea, înființarea unui grup operativ permanent, prezidat de Comisie și compus din semnatari, reprezentanți ai Serviciului European de Acțiune Externă, ai Grupului autorităților europene de reglementare în domeniul serviciilor mass-media audiovizuale (ERGA) și ai Observatorului european al mass-mediei digitale (EDMO), care a primit peste 11 milioane EUR pentru a crea opt centre regionale care să contribuie la punerea în aplicare și extinderea activității sale în statele membre. Grupul operativ, care se va baza și pe sprijinul experților, va contribui la revizuirea și adaptarea codului în funcție de evoluțiile tehnologice, societale, de piață și legislative.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Eugen Tomac

Eugen Tomac critică lipsa de viziune a politicienilor și decidenților statului: Au abandonat aderarea la zona euro, intrarea în Schengen și atragerea de fonduri UE

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Europarlamentarul Eugen Tomac atenționează că democrația este în pericol după ce 63% dintre cetățenii români sunt de părere, într-un sondaj prezentat recent, că în comunism era mai bine decât în prezent.

Acest lucru “ar trebui să cutremure precum o undă de șoc toți decidenții statului”, susține Eugen Tomac.

El consideră că primul motiv pentru care românii sunt atât de dezamăgiți de prezent este determinat de lipsa de lideri politici credibili.

“Viața politică a ajuns atât de jos pentru că este dominată de jocuri politice mărunte, minciună și lipsă totală de transparență în ceea ce privește cheltuirea banilor publici. Prăpastia dintre cetățeni și clasa politică este uriașă, iar ea s-a adâncit și mai mult odată cu criza de sănătate. Luptele de putere la vârf, agresive și fără un reper concret, construiesc o imagine falsă a democrației în fața cetățenilor, îndreptându-i foarte ușor in brațele populiștilor și extremiștilor”, afirmă europarlamentarul.

În opinia eurodeputatului român, lipsa de soluții și de viziune a politicienilor a adus România în punctul în care se situează în prezent.

Au abandonat obiective strategice precum aderarea la zona Euro, intrarea în Schengen și atragerea de fonduri europene pentru a dezvolta în mod egal toate regiunile țării, dar mai presus de orice, au abandonat educația. Toată lumea civilizată înțelege că un rol cheie spre a le oferi românilor o perspectivă de viitor pozitivă este educația“, continuă el.

Eugen Tomac deplânge faptul că educația a fost supusă în ultimii 30 de ani unor reforme haotice, fără nicio țintă.

“În consecință, după doar trei decenii, românii au uitat ce a însemnat comunismul și crimele sale, iar generațiile tinere nu au idee ce au însemnat închisorile comuniste, nu au auzit niciodată despre fenomenul Pitești. Nu avem voie să uităm. România va fi respectată peste tot în lume atunci când vom începe să ne respectăm trecutul, oamenii și faptele care sunt adevăratele modele pentru societatea noastră”, conchide el.

Rezultatele unui sondaj realizat de INSCOP arată o situație îngrijorătoare: la 30 de ani de la căderea comunismului, 63% dintre români cred că situația de atunci era mai bună decât cea de acum. Este cea mai mare cifră din ultimii ani și arată amploarea revalorizării comunismului.

Întrebați ce cred despre situația generală din România, comparativ cu cea de acum 30 de ani, 63% dintre respondenți spun că este mai rea, 23,4% că este mai bună, 9,3% că este la fel, iar 4,2% nu răspund, informează Radio Europa Liberă.

Realizat în plină criză politică și pe fondul scumpirilor la energie și gaze, sondajul surprinde, între-o mai mare măsură, starea de nemulțumire a oamenilor față de actuala situație, decât nostalgia față de comunism.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Eugen Tomac privind situația comunității românești din Serbia: Răspunsul este încurajator, dar nu suficient

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Eugen Tomac anunță că Executivul European i-a răspuns la interpelarea sa privind situația comunității românești din Serbia.

„Răspunsul Comisiei Europene la interpelarea mea este încurajator, dar nu suficient. În calitate de membru al delegației UE-Serbia voi solicita în mod constant să îmi fie prezentat stadiul negocierilor la capitolul Sistemul judiciar și drepturile fundamentale, precum și evoluția implementării planului de acțiune pentru exercitarea drepturilor minorităților naționale. România este țara mamă a tuturor românilor și avem obligația să utilizăm toate instrumentele democratice pentru a ne apăra conaționalii”, a scris deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Eugen Tomac a solicitat Comisiei Europene o implicare mai aplicată în procesul de negociere cu Belgradul în ceea ce privește situația minorității românești, aceasta fiind în continuare profund discriminată: „Este inacceptabil ca un stat care are pretenția de a adera la Uniunea Europeană să încalce flagrant și cât se poate de conștient drepturile românilor (vlahi). Acestora le este refuzat, în mod revoltător, dreptul la școală, Biserică și presă în limba română”, a mai adăugat acesta.

„Serbia trebuie să fie parte a UE, dar pentru asta este esențial să aibă un comportament de stat european și să acorde aceleași drepturi pe care și țara noastră le oferă minorității sârbe.În curând, românii de Serbia vor avea posibilitatea să-i informeze direct pe oficialii europeni despre situația comunității”, a conchis europarlamentarul român.

 

Citiți și: Eugen Tomac, vizită la românii din Valea Timocului: Voi solicita efectuarea unei vizite oficiale de lucru a Parlamentului European pentru a evalua situația drepturilor minorităților din Serbia


Interpelarea eurodeputatului Eugen Tomac

O analiză detaliată, realizată împreună cu societatea civilă şi Consiliile naționale ale etnicilor români din Serbia, relevă următoarele: (1) dihotomia vlah – român, nejustificată nici social nici istoric, creată artificial de statul sârb, duce la discrepanțe considerabile şi la nerespectarea drepturilor etnicilor români din Voivodina şi din Valea Timocului; (2) Biserica Ortodoxă Română din Serbia nu este recunoscută drept biserică tradițională şi, de aceea, nu beneficiază de rambursarea TVA-ului din partea statului sârb, precum celelalte biserici tradiționale; (3) ȋn Valea Timocului, etnicii români nu ȋşi au confesiunea recunoscută de stat şi nu au dreptul de a construi biserici şi de a participa la servicii religioase ȋn limba română; (4) dincolo de Voivodina, serviciile de radiodifuziune publică în limba română sunt extrem de limitate; (5) accesul la educație şi la servicii religioase ȋn limba română este limitat; (6) etnicii români învață limba română la școală doar în mod opțional, ceea ce duce la slăbirea identității minorității naționale.

Cum intenționează Comisia să soluționeze aceste probleme, să susțină și să condiționeze Serbia pentru o mai bună implementare a capitolelor 23 și 24 din acquis-ul comunitar, astfel încât respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale să fie o realitate aliniată standardelor europene și internaționale?

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: Ca stat membru al NATO și al UE, România are în față multe oportunități oferite de Parteneriatul Strategic cu SUA

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Săptămâna aceasta s-au împlinit zece ani de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI între România și SUA, iar angajamentul semnat de către președintele Traian Băsescu și președintele Barack Obama este unul dintre cele mai importante acorduri pe care le are România, a transmis duminică europarlamentarul Eugen Tomac.

„Am avut privilegiul să fac parte din Delegația oficială a României la Washington și sunt mândru că administrația din care am făcut parte a lăsat țării un parteneriat care ne asigură securitatea și contribuie decisiv la consolidarea rolului pe care România îl are în calitate de stat furnizor de securitate în regiune”, a scris acesta, pe Facebook.

Mai mult, Eugen Tomac a subliniat că România, ca stat membru al NATO și al Uniunii Europene, are în față o ușă larg deschisă și plină de oportunități oferite de acest Parteneriat pentru secolul XXI, „pe care trebuie doar să le fructificăm inteligent pentru ca națiunea noastră să devină mai prosperă și mai unită”.

„România și Statele Unite ale Americii, împreună pentru o lume mai sigură și mai bună!”, a conchis eurodeputatul.

Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite, lansat la 11 iulie 1997, a atins săptămâna trecută o nouă bornă politico-diplomatică și aniversară: s-au împlinit zece ani de la adoptarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și de la semnarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

Documentele au fost adoptate în cadrul unei vizite pe care președintele de atunci al României, Traian Băsescu, a efectuat-o la Washington, la invitația omologului american, Barack Obama. Declarația comună adoptată de cei doi președinți la Casa Albă a fost urmată de semnarea Acordului privind sistemul antirachetă, la sediul Departamentului de Stat, de către secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, și ministrul de externe român, Teodor Baconschi.

Momentul a fost marcat luni, 13 septembrie, și de Ambasada Statelor Unite în România, printr-un mesaj transmis de însărcinatul cu afaceri, David Muniz, care a subliniat că “Statele Unite și România sunt aliați, democrații care împărtășesc aceleași valori și, pe deasupra, prieteni”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ9 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

INDIA11 hours ago

Liderii SUA, Japoniei, Indiei și Australiei pledează pentru o regiune indo-pacifică ”fără a fi intimidată de presiuni” și își asumă să ”își dubleze eforturile pentru a fi o forță pentru securitatea regională”

MAREA BRITANIE12 hours ago

MAE: De la 1 octombrie, românii nerezidenți vor putea intra în Regatul Unit exclusiv în baza pașaportului valabil

U.E.12 hours ago

Premierul Viktor Orban apreciază că Balcanii vor reprezenta ”următoarea mare oportunitate” pentru Uniunea Europeană: Progresul economic al UE va veni din această regiune

CONSILIUL EUROPEAN13 hours ago

Charles Michel critică de la tribuna ONU ”actele de război împotriva mediului înconjurător”: Omenirea trebuie să semneze ”un tratat de pace cu planeta noastră”

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Criza submarinelor: Boris Johnson încearcă să redreseze relațiile franco-britanice și îi propune lui Emmanuel Macron o ”restabilire a cooperării”. Președintele Franței, răspuns glacial: Aștept propunerile

Dacian Cioloș15 hours ago

Conferința privind viitorul Europei: Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, consideră că UE are nevoie de un președinte ales de cetățenii europeni: Va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE

POLITICĂ17 hours ago

Criza submarinelor: Președintele PMP, Cristian Diaconescu: O criză comercială, cum este cea provocată de Franța, nu poate declanșa așteptări geopolitice

S&D18 hours ago

Miniștrii muncii din PES: Uniunea Europeană trebuie să combată dezechilibrele sociale. Bunăstarea este un indicator vital pentru politici de succes

GENERAL19 hours ago

România a găzduit prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice. Ministrul Sorin Cîmpeanu, ales președinte al celei mai mari organizații academice internaționale, Agenția Universitară a Francofoniei

POLITICĂ9 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU3 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU4 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL4 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

Team2Share

Trending