Connect with us

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: România, printre țările UE care vor primi cea mai avantajoasă alocare din planul de 750 de miliarde de euro

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

România se numără printre țările membre ale Uniunii Europene care vor primi cea mai avantajoasă alocare din planul de redresare “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană, a afirmat eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE).

Am asistat astăzi, chiar dacă la distanță, la prezentarea, în plenul Parlamentului European de la Bruxelles, a celui mai ambițios plan de redresare economică al acestui an. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a explicat pe larg necesitatea și modul de utilizare a noului pachet de 750 de miliarde de euro, esențial pentru a impulsiona relansarea economiei și a proteja mijloacele de trai, întrucât așa se va asigura o creștere durabilă și rezistentă. României îi vor fi alocate 33 de miliarde de euro, dintre care doar 12 miliarde de euro trebuie returnați, fiind una dintre țările europene care primesc cea mai avantajoasă alocare. Alături de un Cadru Financiar Multianual ambițios pentru perioada 2021-2027, de 1.100 de miliarde de euro, acest plan de redresare va face ca, în ciuda crizei globale actuale, să avem o Europă mai puternică, solidară, verde, digitală și care asigură respectarea statului de drept. Este momentul ca România să exploreze aceste oportunități europene de creștere și dezvoltare în cel mai eficient mod“, a scris Tomac, pe pagina sa de Facebook.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri în plenul Parlamentului European un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual și a unui instrument de redresare economică, menit să alimenteze o relansare a economiei Uniunii după criza coronavirusului. Șefa executivului european a propus, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “New Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro. Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit lui von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumut.

În plus, pentru a pune la dispoziție fondurile cât mai curând posibil astfel încât să se răspundă celor mai urgente nevoi, Comisia propune modificarea actualului cadru financiar multianual 2014-2020 pentru a se pune la dispoziție fonduri suplimentare în valoare de 11,5 miliarde de euro deja în 2020.

Această finanțare suplimentară va fi direcționată prin intermediul programelor UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu mai târziu de 2058.  Pentru ca acest lucru să se realizeze în mod echitabil și partajat, Comisia propune o serie de resurse proprii noi, care vor proveni din taxarea digitală a giganțiilor IT, taxarea emisiilor poluante sau taxarea activelor marilor corporații.

De asemenea, cei 750 de miliarde de euro incluși în instrumentul de redresare vor fi investiți pe trei piloni:

1. Sprijinirea statelor membre pentru a face investiții și reforme

– Prin noul Mecanism pentru redresare și reziliență, în valoare de 560 de miliarde de euro, se va oferi sprijin financiar pentru investițiile și reformele ce vor viza, în special, tranziția către o societate digitală și verde și reziliența economiilor naționale; aceste investiții și reforme vor fi corelate cu obiectivele incluse în semestrul european. Acest mecanism va fi integrat în semestrul european și va avea o facilitate de finanțare de până la 310 miliarde EUR și va putea să ofere până la 250 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi. Sprijinul va fi pus la dispoziția tuturor statelor membre, dar va fi concentrat în zonele cele mai afectate și acolo unde nevoile în materie de reziliență sunt cele mai mari.

– Ținându-se seama de gravitatea impactului socioeconomic al crizei, în special de nivelul șomajului în rândul tinerilor și de prosperitatea relativă a statelor membre, până în 2022 se va aloca o sumă suplimentară de 55 miliarde de euro din programele actuale ale politicii de coeziune în cadrul noii inițiative REACT-UE

– O propunere de consolidare a Fondului pentru o tranziție justă cu până la 40 de miliarde de euro, pentru a sprijini statele membre în accelerarea tranziției către o neutralitate climatică.

– O consolidare a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală în valoare de 15 miliarde de euro pentru a sprijini zonele rurale să facă modificările structurale necesare în conformitate cu Pactul verde european și să realizeze obiectivele ambițioase ale strategiei în materie de biodiversitate și ale strategiei „de la fermă la consumator”.

2. Relansarea economiei UE prin stimularea investițiilor private

– Noul Instrument de sprijin pentru solvabilitate va mobiliza resurse private pentru a sprijini urgent întreprinderile europene viabile din sectoarele, regiunile și țările cele mai afectate. Acesta poate fi operațional începând cu 2020 și va avea un buget de 31 de miliarde de euro, cu scopul de a debloca 300 de miliarde de euro sub formă de sprijin pentru solvabilitatea întreprinderilor din toate sectoarele economice și de a le pregăti pentru un viitor digital, rezilient și mai curat.

– Suplimentarea cu 15,3 miliarde de euro a bugetului dedicat InvestEU, programul de investiții emblematic al Europei, în vederea mobilizării de investiții private în proiecte din întreaga Uniune.

– Noul Mecanism de investiții strategice, gândit în cadrul InvestEU pentru a genera investiții de până la 150 de miliarde de euro care să sporească reziliența sectoarelor strategice, în special a celor legate de tranziția către o societate digitală și verde, și lanțurile valorice esențiale pe piața internă, datorită unei contribuții de 15 miliarde de euro din instrumentul Next Generation EU.

3. Lecții învățate în urma crizei

– Noul program în domeniul sănătății, EU4Health pentru consolidarea securității sanitare și pregătirea pentru viitoarele crize din acest domeniu, cu un buget de 9,4 miliarde de euro.

– 2 miliarde de euro pentru consolidarea rescEUmecanismul de protecție civilă al Uniunii, care va fi extins și consolidat pentru a spori capacitatea Uniunii de a se pregăti și a răspunde viitoarelor crize.

– Suplimentarea cu 94,4 miliarde de euro a programului Orizont Europa, care va fi consolidat pentru a finanța cercetarea vitală în domeniul sănătății, al rezilienței și al tranziției către o societate digitală și verde.

– Sprijinirea partenerilor globali ai Europei printr-o sumă suplimentară de 16,5 miliarde de euro pentru acțiuni externe, inclusiv ajutor umanitar.

– Alte programe ale UE vor fi consolidate pentru a alinia pe deplin viitorul cadru financiar la nevoile în materie de redresare și la prioritățile strategice. Alte instrumente vor fi consolidate pentru a conferi bugetului UE un plus de flexibilitate și reactivitate.

Este necesar ca în cadrul Consiliului European, până în iulie, să se ajungă rapid la un acord politic cu privire la instrumentul Next Generation EU și la bugetul general al UE pentru perioada 2021-2027, pentru a da un nou dinamism redresării și a oferi UE un instrument solid de relansare a economiei și de construire a viitorului.


Ursula von der Leyen și-a prezentat planul la Parlamentul European de la Bruxelles la începutul după-amiezii, înainte de a organiza o conferință de presă în cursul zilei la sediul Comisiei Europene pentru o prezentare detaliată.

Comisia Europeană propune un Cadru Financiar Multianual pentru 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei coronavirusului.

Cifra de 1.100 de miliarde de euro, în prețurile din 2018, ar crește cheltuielile comparativ cu bugetul actual al UE de șapte ani, care este estimat la 1.082 miliarde de euro.

Propunerea este sub nivelul sugerat inițial de Comisia Juncker în mai 2018 pentru perioada 2021-2027, dar este mai mare decât un plan de compromis înaintat în februarie de către președintele Consiliului European, Charles Michel, și care a blocat negocierile summitului din 20 februarie

În 2018, Comisia Juncker a propus un buget de 1.135 miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut (VNB) al UE. Michel a propus 1.095 miliarde de euro, care la acea vreme era estimat la 1,074% din VNB.

În ce privește instrumentul de redresare de 750 de miliarde de euro, acesta este axat pe două componente: 500 de miliarde de euro disponibili sub formă de granturi, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi.

Planul este superior propunerii de 500 de miliarde de euro lansată de președintele francez Emmanuel Macron și de cancelarul german Angela Merkel. Însă, pachetul propus de Comisia Europeană prevede că 500 de miliarde de euro vor fi obținute de Comisia Europeană de pe piețele de capital și vor fi acordate statelor membre sub forma unor subvenții, ceea ce înseamnă că achitarea acestor datorii va putea fi realizată în comun, la nivel european.

Restul de 250 de miliarde vor fi acordate sub formă de împrumut pentru statele membre, ele reflectând propunerea celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – care se opun oricărei mutualizări a datoriilor la nivel european.

Planul constituie baza pentru negocierile dintre țările membre ale UE, care se confruntă cu dispute politice cu privire la cât de mult ar trebui să ofere o finanțare pentru redresare și dacă această finanțare ar trebui să fie sub formă de împrumuturi sau subvenții.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac propune patru acțiuni pentru viitoarea criză economică ce va lovi ”fără milă” România. Reducerea numărului de parlamentari, una dintre măsuri

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Europarlamentarul Eugen Tomac, președintele Partidului Mișcarea Populară, propune patru acțuini pentru ca România să reușească în următoarea criză economică ce se apropie, pe fondul crizei sanitare provocate de pandemia de COVID-19.

”Avem obligația să lucrăm pentru a salva fiecare loc de muncă, fiecare companie românească, fiecare întreprinzător onest. În luna noiembrie, atunci când criza economică va lovi fără milă, nu veți mai auzi niciun demagog din politică vorbind despre cum împarte bani fără număr”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de facebook.

Prima acțiunea propuse de Eugen Tomac pentru salvarea economiei este reducerea taxelor: ”Pentru a salva economia, trebuie să avem TAXE, TAXE, TAXE mai mici. REDUCEREA TAXELOR ajută economia reală. Statul trebuie să-i ajute pe românii harnici care au ignorat în toți acești ani clasa politică și au creat locuri de muncă, fiind răsplătiți cu taxe multe și mari. Astăzi trebuie să ridicăm pe cât posibil această povară de pe umerii lor.”

A doua acțiune se referă la investiții în economie pentru protejarea locurilor de muncă: ”Pentru a crea locuri noi de muncă și a susține în mod real economia avem nevoie de: INVESTIȚII, INVESTIȚII, INVESTIȚII. Statul se poate împrumuta cu peste 30 de miliarde de euro spre a-i pompa în investiții mari – autostrăzi, drumuri expres, poduri, extindere rețea de gaze și apă, infrastructură de irigații.  Avem o datorie publică care ne permite să facem acest lucru acum, timpul e scurt. Toate regulile europene privind finanțele publice sunt suspendate până la 31 decembrie a.c.”

Cea de-a treia acțiune propusă este menținerea transparenței în gestionarea banilor de către autorități: ”Trebuie oprită risipa banului public, iar pentru asta avem nevoie de mai multă: TRANSPARENȚĂ, TRANSPARENȚĂ, TRANSPARENȚĂ.
Cetățenii trebuie să știe exact ce se întâmplă cu banii lor. Este nevoie de o lege a transparenței totale în administrație prin care toate contractele, facturile, cheltuielile să fie publicate de îndată ce sunt semnate sau achitate. Este necesar doar un vot Parlament, legea este pe oridinea de zi a Camerei Deputaților, la propunerea PMP.”

Iar ultima acțiune pentru o economie prosperă este reducerea numărului de parlamentari: Pentru a le demonstra cetățenilor cărora le cerem să facă sacrificii că ne pasă de ei în mod real: REDUCEM, REDUCEM, REDUCEM numărul de parlamentari. Legea este în Parlament, tot la propunerea PMP; a fost adoptată de Senat și așteaptă un vot în Camera Deputaților. Pentru un Parlament cu 300 în loc de aproape 500 nu este nevoie decât de un vot.”

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac, despre situația din Belarus: Drepturile fundamentale sunt o valoare pentru care nu putem negocia nimic

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) i-a solicitat joi lui Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, să acționeze pentru a sancționa regimul autoritar din Belarus.

„Domnule vicepreședinte Borrell, ieri în acest hemiciclu, cancelarul german, doamna Angela Merkel, ne spunea că printre prioritățile noastre trebuie să rămână apărarea valorilor fundamentale ale Europei. Drepturile fundamentale sunt o valoare pentru care nu putem negocia nimic și este de neacceptat ca lângă noi în Europa să avem un dictator care prigonește exact cetățenii care apără și luptă pentru aceleași valori pe care și noi le apăram. Tocmai de aceea este absolut necesar, domnule Înalt Reprezentant, să acționați ferm pentru a sancționa acest regim care-i prigonește pe oamenii care cred în democrație, în libertate, în stat de drept. Trebuie să avem mai multă grijă de Belarus pentru că și europenii de acolo merită o alta soartă”, a spus Tomac, într-o intervenție în plenul Parlamentului European.

Mai multe manifestații civice care au avut loc în ultima perioadă la Minsk, capitala Belarusului, s-au încheiat cu arestări din partea forțelor de ordine. Cetățenii protestează asupra valurilor recente de arestări, inclusiv cea a unui potențial contracandidat pentru Aleksandr Lukashenko la funcția de președinte al țării.

Aleksandr Lukashenko, care conduce această țară din 1991 câștigând toate cele cinci seturi de alegeri din ultimii 29 de ani, vrea să obțină un al șaselea mandat de cinci ani. De asemenea, opoziție critică modul în care regimul său a gestionat economia şi epidemia de coronavirus.

Lukashenko este considerat ultimul dictator al Europei.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac, după discursul Angelei Merkel în Parlamentul European: A transmis mesaje hotărâte de consolidare a proiectului european

Published

on

© European Parliament

Cancelarul Angela Merkel a transmis mesaje hotărâte de consolidare a proiectului european și chiar pentru a continua extinderea Uniunii, a afirmat, miercuri, eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE), referindu-se la discursul șefei guvernului de la Berlin, care a prezentat prioritățile președinției semestriale germane a Consiliului Uniunii Europene.

“Despre principalele obiective ale președinției germane a Consiliului UE discutăm chiar în aceste momente cu doamna Angela Merkel în cadrul grupului PPE de la Bruxelles. Pe lângă problemele ce țin de sistemul de sănătate, ne urmărește și recesiunea, iar experiența germană, în plină criză COVID, ne poate ajuta. Cancelarul Angela Merkel a transmis mesaje hotărâte de consolidare a proiectului european și chiar pentru a continua extinderea Uniunii”, a scris Tomac, pe pagina sa de Facebook.

 

Drepturile fundamentale, coeziunea, protecția climei, digitalizarea și responsabilitatea Uniunii Europene la nivel mondial sunt cele cinci priorități pe care Germania și le asumă în cadrul președinției sale la Consiliul Uniunii Europene, a spus Angela Merkel, într-un discurs susținut în plenul Parlamentului European de la Bruxelles și care s-a încheiat în aplauzele eurodeputaților.

Puteți citi, pe larg, despre președinția germană a Consiliului UE aici.

Sub motto-ul “Împreună pentru redresarea Europei”, Președinția germană a Consiliului se va axa pe redresarea economică în urma pandemiei de COVID-19, inclusiv încheierea acordurilor pentru planul de redresare și următorul buget pe termen lung al UE.

Pe lângă depășirea consecințelor pandemiei, Președinția germană intenționează să finalizeze condițiile viitoarei relații a UE cu Regatul Unit și să intensifice negocierile privind schimbările climatice, digitalizarea și rolul Europei în lume.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending