Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat joi la Consiliul Ministerial al OSCE, desfășurat în Polonia, la Łódź, contextul în care a subliniat că România va sprijini eforturile internaționale de aducere în fața justiției a celor ce se fac vinovați de atrocitățile comise în Ucraina, în baza instrumentelor de drept internațional.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, reuniunea Consiliului Ministerial, desfășurat sub președinția poloneză, a oferit posibilitatea abordării principalelor teme de actualitate pentru securitatea în spațiul OSCE şi viitorul organizaţiei, în contextul celei mai mari crize din Europa de după cel de-al doilea Război Mondial, determinată de agresiunea militară rusă asupra Ucrainei.

În discursul său, șeful diplomației române a reafirmat angajamentul de lungă durată al României de a promova respectarea dreptului internațional, ca pilon fundamental al politicii externe a României.

A reiterat apelul către Federația Rusă de a pune capăt imediat şi necondiţionat agresiunii militare şi de a-şi retrage forţele şi echipamentele militare de pe întreg teritoriul Ucrainei în graniţele sale recunoscute internaţional.

Ministrul Aurescu a condamnat, în termenii cei mai fermi, atrocităţile comise de forțele armate ruse împotriva civililor și infrastructurii civile, inclusiv energetice, care continuă să șocheze comunitatea internațională.

Totodată, a subliniat sprijinul bilateral şi internaţional pentru Republica Moldova, puternic afectată de conflictul din Ucraina, amintind desfăşurarea celor trei Conferinţe Internaționale Ministeriale ale Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, format inițiat și co-prezidat de ministrul Bogdan Aurescu, împreună cu omologii din Germania și Franța.

Citiți și:

Miniștrii de externe ai României și R. Moldova, împreună la OSCE de Ziua Națională a României: Statele noastre sunt părți ale unei unice comunități de limbă, istorie și cultură

Ministrul român a prezentat sprijinul cuprinzător oferit de țara noastră Republicii Moldova, respectiv pentru Ucraina – inclusiv prin sprijinirea celor peste 2.9 milioane de refugiați ucraineni care au trecut granițele României de la începutul războiului și prin facilitarea tranzitului a peste 8.4 milioane de tone de cereale și alte produse agricole din Ucraina.

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul țării noastre pentru activitatea OSCE pe palierul soluționării conflictelor prelungite, arătând că Federația Rusă a utilizat, în ultimele trei decenii, tactica proliferării acestui tip de conflicte în regiunea Mării Negre cu scopul de controlare și destabilizare a regiunii.

Astfel, șeful diplomației române a subliniat, și în acest context, poziţia principială a României de susținere pentru o reglementare cuprinzătoare, pașnică și durabilă a conflictului transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute la nivel internațional și fără afectarea viitorului său pro-european.

De asemenea, a declarat sprijinul României pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Georgiei, precum şi pentru discuţiile recente dintre Armenia şi Azerbaidjan sub auspiciile UE. În acest cadru, a reiterat susținerea României pentru Capacitatea (misiunea) civilă de Monitorizare a UE în Armenia, la care participă și 4 experți români, misiune pe care a propus-o ministrul Aurescu după turneul diplomatic în Caucazul de Sud din iunie 2021, realizat împreună cu omologii lituanian și austriac, în coordonare și cu mandatul Înaltului Reprezentant J.Borrell.

Mulțumind pentru coordonarea strânsă cu Președinția poloneză, ministrul român a salutat continuarea mandatului ambasadorului Viorel Moșanu în calitate de reprezentant special pentru Caucazul de Sud al președintelui în exercițiu al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa de către Macedonia de Nord, viitoarea Președinție-în-exercițiu a OSCE.

Comisia Europeană a aprobat programul Fondului european pentru pescuit, afaceri maritime și acvacultură pentru România, în vederea punerii în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului și a priorităților politice ale UE prezentate în cadrul Pactului verde european.

Potrivit unui comunicat la instituției, alocarea financiară totală pentru programul României pentru perioada 2021-2027 se ridică la 232 de milioane de euro pentru următorii șase ani, din care contribuția UE reprezintă 162,4 milioane de euro.

Fondul va promova creșterea durabilă a sectorului românesc al acvaculturii și pescuitului.

”Sunt încântat să anunț adoptarea programului EMFAF pentru România, care va sprijini investițiile durabile în acvacultură și pescuit, accelerând tranziția ecologică și digitală a sectorului în România. Programul va contribui, de asemenea, la politica comună în domeniul pescuitului și la prioritățile de politică ale UE în Marea Neagră, prezentate în strategiile <<Pactul verde european>>, <<De la fermă la consumator>> și <<Biodiversitatea>>, prin sprijinirea protecției și refacerii biodiversității și a ecosistemelor acvatice și prin sprijinirea tranziției energetice a economiei românești”, a precizat comisarul european pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius.

Comisia Europeană amintește că 24% din contribuția Uniunii va fi dedicată pescuitului sustenabil, 47% vor fi investite în acvacultura sustenabilă și în procesare și comercializare, iar 23% vor fi dedicate economiei albastre sustenabile în regiunile de coastă, insulare și interne, toate acestea contribuind la obiectivele UE în materie de mediu și climă.

Concret, programul va sprijini, printre altele: investițiile pentru respectarea obligației de debarcare și modernizarea infrastructurii de pescuit; politicile de conservare a pescuitului; eficiența energetică și decarbonizarea în sectorul pescuitului și al acvaculturii; încetarea temporară a activității legată de obiectivele politicii de conservare și de criza de sănătate publică; sprijinul pentru pescuitul costier la scară mică; investițiile în proiecte de acvacultură durabilă; sprijinul pentru noile organizații de producători; compensațiile pentru serviciile de mediu; controlul pescuitului și colectarea de date pentru punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP); inovarea; dezvoltarea durabilă a zonelor de coastă și a zonelor interioare în contextul economiei albastre prin intermediul grupurilor de acțiune locală (GAL).

Președintele Klaus Iohannis va efectua vineri și sâmbătă o vizită de lucru în Grecia, la Atena, ocazie cu care va avea întrevederi cu președintele Katerina Sakellaropoulou și cu prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis și va participa la reuniunea de lucru a liderilor Partidului Popular European, care se întrunesc în Grecia, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Vizita la Atena are loc în contextul unui dialog susținut la nivel înalt și al unei coordonări strânse între România și Grecia pe temele de actualitate.

Întrevederile președintelui Iohannis cu președintele și premierul eleni au ca obiectiv abordarea potențialului de dezvoltare al relațiilor dintre cele două țări, în domeniul economic și investițional, dar și în alte sectoare precum cel cultural, educație, protecție civilă și turism. Un accent deosebit va fi pus pe proiectele de infrastructură și interconectare, inclusiv din domeniul energetic, menite să reducă dependența de gazul rusesc și să sporească securitatea energetică a celor două țări.

De asemenea, vor fi abordate situația de securitate generată de agresiunea militară ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei, precum și consecințele acestui război în multiple planuri. Sprijinul pentru Republica Moldova, extrem de vulnerabilă în actualul context, va figura, de asemenea, pe agenda de discuții.

Un subiect de interes pentru ambele țări îl reprezintă susținerea procesului de extindere a Uniunii Europene. În acest sens, va avea loc un schimb de opinii în pregătirea Summitului UE – Balcanii de Vest, din data de 6 decembrie 2022, de la Tirana, Republica Albania.

De asemenea, șeful statului va participa și la reuniunea de lucru, la nivel de lideri, a Partidului Popular European, în cadrul căreia vor fi discutate teme de actualitate ale agendei europene.