Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Gabriela Zoană (PSD, S&D): Un control mai strict al Parlamentului European asupra Comisiei Europene ar evita inexactitățile din rapoartele MCV

Published

on

Eurodeputatul Gabriela Zoană (PSD, S&D), a pledat miercuri, în plenul Parlamentului European la Strasbourg, pentru un control mai strict al Parlamentului European asupra Comisiei Europene, motivând că un astfel de control democratic al evita, de exemplu, inexactitățile din rapoartele MCV.

”Am luat cuvântul în plenul Parlamentului European, reunit la Strasbourg, pentru a condamna inexactități de genul celor prezente în rapoartele MCV întocmite de Comisia Europeană, inexactități sesizate de asociațiile magistraților români, de Ministerul Justiției, dar și de reprezentanții mass-media. În opinia mea, nu numai în ceea ce privește acest context, Parlamentul European trebuie să dețină și să exercite instrumente puternice de control asupra Comisiei. În acest fel s-ar evita situații precum cea în care Comisia impune României, prin intermediul rapoartelor MCV, măsuri anti-constituționale sau în care ni se adaugă, an după an, noi și noi obligații, într-o încercare de a păstra artificial acest mecanism pentru România și Bulgaria indiferent de durată și de consecințe”, a spus Zoană, conform unei declarații remise CaleaEuropeană.ro.

Potrivit eurodeputatului social-democrat, printr-un control mai strict al Parlamentului European, s-ar evita situații în care rapoartele MCV citează ”din memorie” anumite date sau se referă la situații inexistente sau la un context inventat.

”Românii s-au săturat să fie obiectul unor jocuri politice și de culise în ceea ce înseamnă mecanismul MCV și accesul la Spațiul Schengen. Am propus plenului Parlamentului European instituirea unei proceduri prin care sesizările de acest gen, împotriva rapoartelor elaborate de Comisie, să poată fi verificate urgent, în comisiile de specialitate. Doar astfel se va putea face un pas în plus pentru ca și la Bruxelles puterea legislativă să aibă pârghii concrete de control asupra puterii executive” a conchis Zoană.

Rovana Plumb

Rovana Plumb, vicepreședintele grupului S&D din Parlamentul European, salută noul guvern social-democrat din Danemarca: Forțele de centru stânga, inclusiv guvernul din România, ”pot oferi soluții pentru o Europă socială, echitabilă și justă”

Published

on

Vicepreședintele grupului S&D din Parlamentul European, Rovana Plumb, a salutat miercuri formarea unei coaliții guvernamentale de centru de stânga în Danemarca, un ”moment politic” care întărește poziția social-democrației europene și care arată că forțele de centru stânga, inclusiv guvernul din România, ”pot oferi soluții pentru o Europă socială, echitabilă și justă”.

”Salut formarea unei coaliții de centru stânga în Danemarca condusă de cel mai tânăr prim-ministru din istoria țării, doamna Mette Frederiksen, după victoria social-democraților la alegerile din 5 iunie 2019. Este un moment politic care întărește poziția social-democrației europene. Acestuia i se alătură și alte momente precum reconfirmarea guvernului social-democrat din Suediei la începutul acestui an sau, recent, instalarea unui executiv de centru stânga în Finlanda, stat membru căruia România îi predă ștafeta după o președinție de succes a Consiliului UE gestionată tot de un guvern social-democrat. În acest moment, pe harta politică europeană și în nordul și în sudul Uniunii, prin guvernele social-democrate din Spania și Portugalia, precum și la noi în România, forțele de centru stânga arată că putem oferi soluții pentru o Europă socială, echitabilă și justă”, a declarat Plumb pentru CaleaEuropeană.ro.

Danemarca a devenit miercuri a treia țară nordică, după Suedia și Finlanda, care va fi condusă de social-democrații, după ce la Stockholm social-democrații premierului Stefan Lofven au rămas la putere, iar la Helsinki puterea a fost preluată de la liberali de către socialiștii conduși de noul premier Antti Rinne.

Rovana Plumb a fost aleasă săptămâna trecută vicepreședinte al grupului S&D din Parlamentul European, al doilea ca mărime din hemiciclul democrației europene. 

Rovana Plumb a fost pe primul loc pe lista candidaţilor PSD la alegerile europarlamentare. Ea a mai fost membru al Parlamentului European în perioada 2007-2012.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, o nouă critică la adresa lui Manfred Weber și a popularilor europeni: Democrația parlamentară nu înseamnă ”fie eu, fie nimic”

Published

on

© Renew Europe/ Twitter

Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, cel care și-a asumat săptămâna trecută anunțul că socialiștii și liberalii europeni nu îl vor susține pe Manfred Weber la șefia Comisiei Europene, a criticat miercuri modul de funcționare al sistemului candidatului cap de listă (Spitzenkandidat),

În urma unor discuții avute la nivelul celui de-al treilea grup politic ca mărime din Parlamentul European, Cioloș a spus, într-o serie de postări pe Twitter că ”un sistem Spitzenkandidat democratic trebuie să fie validat de toți cetățenii Uniunii Europene, nu la o reuniune de partid în logica unor înțelegeri politice naționale”, în ceea ce poate fi considerat un nou atac politic la adresa candidaturii lui Manfred Weber pe care președintele francez și liderii liberali îl resping, invocându-i lipsa de experiență executivă la nivel înalt.

Cioloș a reluat, în context, narativului grupului ALDE, acum Renew Europe, cu privire la adoptarea listelor transnaționale în alegerile pentru Parlamentul European, un proiect intens susținut de liberalii europeni, dar care a fost eliminat din textul legislativ în care deputații europeni au votat, în februarie 2018, componența legislativului european în mandatul 2019-2024 prin redistribuirea mandatelor deținute de Marea Britanie.

 

Listele transnaționale sunt necesare. Să punem cetățenii în inima democrației europene. Listele transnaționale cresc șansele cetățenilor, consolidează transparența și legitimitatea democratică și creează partide europene reale”, a mai scris Dacian Cioloș, în contextul în care liderul grupului PPE în Parlamentul European și candidat la șefia Comisiei, Manfred Weber, a transmis într-un editorial pentru Die Welt că respingerea procedurii Spitzenkandidat ar produce consecințe devastatoare pentru democrația europeană.

 

Democrația parlamentară nu înseamnă ”fie eu, fie nimic”. Înseamnă să lucrăm împreună, să construimă majorități solide, să cădem de acord asupra priorităților politice pentru a schimba Europa și pentru a răspunde nevoilor cetățenilor. Și înseamnă să alegem pe cel care întruchipează cel mai bine aceste priorități și nevoi”, a mai spus liderul Renew Europe.

După două summit-uri europene fără succes (28 mai și 20-21 iunie) în privința nominalizării viitorilor lideri ai instituțiilor – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul Europeană, Banca Centrală Europeană și Înaltul Reprezentant – , liderii țărilor membre se reunesc duminică 30 iunie, un summit dedicat exclusiv acestui proces al numirilor în funcțiile de top ale administrației UE.

Impasul de la summitul din 20-21 iunie  a fost previzibil după ce grupurile S&D și Renew Europe din Parlamentul European, care împreună totalizează 261 din membrii hemiciclului (376 fiind necesari pentru o majoritate), au precizat că nu îl vor sprijini pe liderul PPE Manfred Weber la președinția Comisiei Europene, un anunț în acest sens fiind făcut chiar de Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European.

Ulterior, după summit, președintele Consiliului European Donald Tusk a spus că nu a fost întrunită nicio majoritate în jurul unui Spitzenkandidat – Manfred Weber (PPE), Frans Timmermans (S&D) sau Margrethe Vestager (ALDE) -, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron, un oponent fervent al procedurii, a anunțat eliminarea candidaților propuși și relansarea procesului de numiri în fruntea instituțiilor UE. 

La summitul din 30 iunie, care s-ar putea extinde și pentru dimineața zilei de 1 iulie, este așteptată o decizie care să deblocheze situația în condițiile în care noul Parlament European se reunește la 2 iulie, urmând a-și alegere conducerea.

 

Continue Reading

Corina Crețu

Victor Ponta: Eurodeputații Corina Crețu și Mihai Tudose vor face parte din grupul Socialiștilor și Democraților Europeni din Parlamentul European

Published

on

© Pro Romania/Facebook

Comisarul Corina Creţu şi fostul prim-ministru Mihai Tudose vor face parte din grupul social-democraţilor din Parlamentul European, a anunțat, marți, liderul Pro România, Victor Ponta.

„Totul este bine când se termină cu bine / Corina Creţu şi Mihai Tudose sunt adevăraţi social-democraţi şi locul lor natural era în Grupul Social Democrat din Parlamentul European-mai ales că au fost acceptaţi fără să fie obligaţi să intre în Delegaţia PSD ! Totul în regulă, totul conform cu ceea ce au promis celor 600.000 de oameni care i-au votat!”, a scris Ponta pe pagina sa de Facebook și pe pagina de internet a partidului Pro România.

Fostul premier nu a ratat ocazia să critice atitudinea actualului lider al grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, cel care s-a opus unei afilieri a eurodeputaților Pro România la noul grup centrist din hemiciclu, alcătuit din ALDE european, partidul președintelui francez Emmanuel Macron și Alianța 2020 USR PLUS.

Prin afilierea celor doi eurodeputați Pro România la grupul S&D din Parlamentul European, social-democrații vor ajunge la 154 de mandate în legislativul european, la 28 distanță de prima forță politică, grupul Partidului Popular European, devansând însă cu 46 de mandate grupul Renew Europe.

Apartenența Corinei Crețu, membru al Parlamentului European din 2007 până în 2014 din partea PSD și vicepreședinte al instituției înainte de a fi numită comisar european, și a fostului prim-ministru Mihai Tudose la grupul S&D este confirmată după aproape o lună de negocieri politice.

Imediat după alegerile europene, Victor Ponta a anunțat că a fost invitat să facă parte atât din grupul social-democraţilor europeni, cât şi din cel nou format de ALDE, En Marche şi Alianța USR PLUS din Parlamentul European.

Afilierea la grupul S&D a fost însă imposibilă în contextul în care Pro România s-a format ca o alternativă la PSD, singurul partid din România care aparține familiei socialiștilor europeni și care va da grupului S&D opt membri și un al nouălea după Brexit.

În ce ține de afilierea la Renew Europe, formațiunea lui Ponta nu a aderat formal la noul grup în care Alianța USR PLUS reprezintă principala forță din România, ci a încercat să activeze în cadrul acestei grupări ca urmare a afilierii la Partidul Democrat European, o formațiune politică europeană înființată în 2004 și care, în Parlamentul European, face parte în mod tradițional din grupul ALDE.

Noul grup Renew Europe a reacționat prompt și a transmis că afilierea Pro România la noul grup politic nu a fost aprobată, care are o delegație română puternică formată din Alianța 2020 USR PLUS.

În ce o privește pe comisarul Corina Crețu, care va demisiona curând din funcția de comisar european pentru politică regională pentru a-și prelua mandatul de eurodeputat, aceasta a activat timp de șapte ani ca europarlamentar în cadrul grupului S&D și a participat în ultimii ani la majoritatea reuniunilor Partidului Socialist European, fie întruniri în cadrul congresului acestei familii politice europene, fie întâlniri în marja summiturilor Consiliului European.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending