Connect with us

Gheorghe Falcă

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Coexistența cu Covid-19 în următorii doi ani implică găsirea mijloacelor juridice și financiare pentru o revenire puternică a economiei în interesul bunăstării europenilor

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Scenariul coexistenței cu Covid-19 în următorii doi ani implică găsirea mijloacelor juridice și financiare pentru o revenire puternică a economiei în interesul bunăstării europenilor, a afirmat eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE), în cadrul unui webinar organizat de CaleaEuropeana.ro pe tema viitorului Pactului Ecologic European și relansării economice post-pandemie.

Potrivit eurodeputatului, criza generată de noul coronavirus în sănătate este sub control în acest moment, însă preocuparea cea mai mare o reprezintă criza economică generată de pandemie:

„Cred că am trecut de etapa analizei a ceea ce înseamnă pandemia de Covid-19 în sănătate și statele membre și Comisia deja gestionează efectele sale. Trebuie, însă, să ne pregătim să gestionăm o criză mult mai grea și anume, criza economică. Dacă vom continua în următorii doi ani să trăim cu Covid-19 și chiar fără un vaccin, preocuparea noastră la nivel european este să găsim mijloacele juridice și financiare pentru a declanșa o creștere economică rapidă”, spune Gheorghe Falcă. 

Citiți și Webinar CaleaEuropeană.ro cu eurodeputații Gheorghe Falcă și Nicolae Ștefănuță privind viitorul Pactului Ecologic European în redresarea UE în contextul COVID-19 (LIVE 22 mai, ora 10:00)

În acest sens, eurodeputatul crede că va exista o discuție despre ceea ce înseamnă intervenția unui stat, reformele în statul respectiv, ce înseamnă munca făcută în Parlamentul European în relația cu Comisia, „adică modul în care legislativul de la Bruxelles intenționează să împingă lucrurile mai departe”.

Din informațiile acestuia, Parlamentul European își va relua prezența fizică de la 1 iunie.

„Motorul acesta european va activa mult mai mult ideile și legislația pentru ca anul viitor, pe vremea aceasta, să avem o urcare foarte puternică a economiei și să aducem bunăstare cetățenilor europeni”, a adăugat Gheorghe Falcă.

În ceea ce privește Pactul Ecologic European, politicianul a subliniat că pandemia pune și mai bine lucrurile în perspectivă legat de realizarea obiectivelor climatice și de mediu ambițioase ale UE, care au generat o amplă discuție la nivel european despre costurile economice și sociale ale tranziției ecologice în statele membre. Totodată, subliniază că a avut și continuă să aibă o opinie diferită față de acest subiect decât cea a grupului PPE.

„Personal, am avut o opinie diferită față de Green Deal atunci când s-a discutat despre subiect și am spus că este foarte dificil să ceri statelor membre să reducă cu 55% , până în 2030, emisiile de CO2. Acum suntem într-o situație dificilă și, evident, diferită, însă putem face o radiografie a ceea ce înseamnă a avea economie și a nu avea economie. Este foarte important să gândim de acum încolo planurile pentru o Europă mai verde, mai curată, cum ne dorim toți, dar în același timp, nu poți lăsa o Europă fără locuri de muncă”, a precizat Gheorghe Falcă.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Gheorghe Falcă

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: „Ungaria trebuie să-și asume partea în construirea gazoductului BRUA”

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Europarlamentarul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) a transmis o întrebare comisarului european pentru energie Kadri Simons privind situația lucrărilor la gazoductul BRUA pe teritoriul Ungariei. Întrebarea europarlamentarului Falcăă a fost susținută de vice-președintele Parlamentului European, Othmar Karas, informează un comunicat remis caleaeuropeana.

„Acum un an, la 9 aprilie 2019, după ce consultările dintre autoritățile naționale de reglementare în cauză și operatorii sistemelor de transport din Austria și Ungaria au eșuat, Agenția Europeană pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) a adoptat Decizia nr. 05/2019 privind construirea gazoductului de interconectare între Ungaria și Austria. Decizia obligă Ungaria să continue partea HU-AT a proiectului, și anume gazoductul din Ungaria către Austria. Acest lucru include finalizarea punctului de interconectare Mosonmagyaróvár dintre cele două țări, care face parte din proiectul BRUA de interes comun al UE, după efectuarea unui test economic. În acest sens, poate Comisia oferi o actualizare privind stadiul punerii în aplicare a deciziei obligatorii adoptate de ACER, derularea testului economic prevăzut de decizie și acțiunile pe care le-a întreprins pentru a facilita punerea în aplicare rapidă a tuturor dispozițiilor din decizie?”, a întrebat Gheorghe Falcă.

În răspunsul primit se precizează:

Operatorul sistemului de transmisie maghiar a anunțat pe pagina sa de internet, scoaterea la licitație a capacității. Prin urmare, Comisia se așteaptă ca această capacitate să fie oferită în cadrul viitoarei licitații anuale a capacității, în iulie 2020. În urma licitației se va efectua testul economic. În cazul unui test economic pozitiv, termenul limită până la care capacitatea va fi disponibilă este stabilit de Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energie (ACER) la 1 octombrie 2024. Autoritatea maghiară de reglementare și operatorul sistemului de transmisie au depus cereri de anulare a deciziei ACER pe lângă Tribunal. Această acțiune legală nu are efect suspensiv. Astfel, decizia ACER rămâne obligatorie și, prin urmare, trebuie să fie respectată. Comisia a decis să intervină și să sprijine ACER pentru a apăra decizia în instanță”.

În acest context, europarlamentarul Gheorghe Falcă explică:

Prin Decizia Agenției pentru Reglementarea Energiei, Ungaria este obligată să deblocheze proiectul BRUA, acea conductă de gaze plecată din Bulgaria care ar trebui să ajungă în Austria, dar pe care Budapesta a decis să nu o mai prelungească spre centrul Europei, dincolo de graniţele sale. Blocarea conductei pe teritoriul Ungariei a fost justificată de șeful companiei de transport de costurile proiectului – ar economisi un miliard de euro. O sumă exagerată, în condiţiile în care cei aproape 480 de kilometri de pe teritoriul României costă 480 de milioane de euro. În plus, proiectul beneficiază de fonduri europene, în cadrul proiectelor menite să reducă dependența Europei de gazul rusesc. Cu ajutorul BRUA, gazele naturale din regiunea caspică, Marea Neagră şi din alte posibile surse, inclusiv gaz natural lichefiat, vor putea ajunge în Europa Centrală”.

Importanța conductei BRUA este cu atât mai mare cu cât, așa cum arată Falcă „interconectorul va deschide practic piaţa pentru rezervele din Marea Neagră, fiind importante pentru întreaga regiune. Dezvoltarea sectorului energetic din România contribuie cu siguranţă la securitatea energetică nu numai a României, ci a întregii regiuni”.

Continue Reading

Gheorghe Falcă

Gheorghe Falcă: Ocrotirea Europei, obiectivul comun al Parlamentului European și președinției germane a Consiliului UE 

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) a participat la ședința Grupului PPE, alături de cancelarul german Angela Merkel, unde au fost discutate principalele priorități ale președinției germane a Consiliului UE: ”drepturile noastre fundamentale, coeziunea, protecția climei, digitalizarea și răspunderea UE la nivel mondial.”

Europarlamentarul român a identificat un obiectiv comun al Parlamentului European și al președinției germane, și anume protejarea și ocrotirea Europei. 

”Dorim să protejăm și să ocrotim Europa”, a subliniat Angela Merkel, un obiectiv pentru care luptăm cu toții, aici la Bruxelles, dar și acasă, în România”, a mai transmis Gheorghe Falcă pe pagina oficială de Facebook.

De asemenea, în mesajul său, Gheorghe Falcă a punctat că ”pandemia de Covid a lovit puternic cetățenii, dar o pandemie nu trebuie să fie o scuză pentru a nu respecta principiile democratice.”


Parlamentul European se reunește în această săptămână, de miercuri până vineri la Bruxelles, într-o sesiune plenară ce precedă summitul extraordinar al șefilor de stat sau de guvern din UE consacrat negocierilor planului de relansare a UE și al cărei principal subiect de pe agendă este președinția Germaniei la Consiliul Uniunii Europene.

Citiți și: Parlamentul European se reunește în plen: Angela Merkel vine în hemiciclul democrației europene pentru a prezenta prioritățile președinției Germaniei la Consiliul UE


Sesiunea plenară care începe miercuri va continua joi și vineri cu dezbateri și voturi pe dosare importante la nivelul Uniunii Europene.

Redefinirea strategiei UE post-COVID-19 în domeniul sănătății publice

Eurodeputații vor dezbate revizuirea necesară a politicii UE în domeniul sănătății publice, alături de comisarul pentru sănătate, Stella Kyriakdes, și vor discuta modalități pentru o mai bună echipare și coordonare a sistemelor de sănătate din UE pentru a face față amenințărilor viitoare la adresa sănătății. 

Pandemia de COVID-19 a scos la iveală lacune în ceea ce privește modul în care UE și statele sale membre se ocupă de urgențele în materie de sănătate publică, precizează Parlamentul, subliniind că o rezoluție va fi supusă la vot vineri.

Bugetul multianual: va deveni respectarea statului de drept o condiție pentru accesarea fondurilor europene?

Apoi, Parlamentul European va chestiona Consiliul și Comisia privind condiționarea obligatorie pentru accesarea finanțării UE de respectarea principiilor statului de drept, în cadrul următorului CFM.

În mai 2018, Comisia a propus un mecanism de suspendare sau de reducere a fondurilor UE dacă există „deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept” pentru perioada următorului cadru financiar multianual (CFM), 2021-2027.

În ianuarie 2019, eurodeputații au adoptat mandatul de negociere, convenind asupra acestui principiu, însă solicitând în plus ca beneficiarii finali să fie protejați în mod corespunzător și ca Parlamentul să se implice pe deplin în procesul decizional privind suspendarea plăților.

Eurodeputații vor vota controversata reformă a sectorului de transport rutier. România și alte state nu susțin această reformă

Parlamentul European va da ultimul vot privind reformele menite să îmbunătățească condițiile de muncă ale șoferilor, să clarifice prevederile legate de detașarea acestora și să combată practicile ilegale.

Eurodeputații se vor pronunța miercuri cu privire la schimbările aduse normelor revizuite privind detașarea șoferilor, perioadele de repaus ale acestora și o mai bună aplicare a normelor în materie de cabotaj (și anume, transportul de mărfuri efectuat cu titlu temporar de către transportatori nerezidenți). Reforma va contribui, printre altele, la asigurarea unei remunerații echitabile pentru șoferi, la prevenirea cabotajului sistematic și la combaterea societăților de tip „cutie poștală”.

Noile norme, care au fost convenite provizoriu cu Consiliul, vor fi considerate adoptate, cu excepția cazului în care amendamentele depuse sunt votate cu majoritate absolută (adică cel puțin 353 de voturi).

Miniştrii Transporturilor din nouă ţări UE au făcut apel, săptămâna trecută, către Parlamentul European să aducă modificări la primul Pachet al Mobilităţii, care să ţină cont de competiţia echitabilă, de obiectivele UE în politica de mediu şi de piaţa unică, precum şi de noile realităţi socio-economice post-Covid-19.

În perspectiva votului asupra Pachetului Mobilitate I care va avea loc în sesiunea plenară a Parlamentului European din 8-10 iulie , ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu şi ministrul transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor Lucian Bode, alături de omologii din Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia, au trimis la 30 iunie, o scrisoare comună tuturor parlamentarilor europeni.

“În cadrul scrisorii, cei doi oficiali români împreună cu omologii lor au reliefat prevederile restrictive şi disproporţionate din Pachetul Mobilitate I şi implicaţiile negative ale acestora, atât pentru transportul rutier şi funcţionarea adecvată a pieţei interne, cât şi pentru realizarea obiectivelor asumate de Uniunea Europeană în domeniul schimbărilor climatice. În acest context, semnatarii scrisorii au solicitat membrilor Parlamentului European reanalizarea prevederilor problematice din această perspectivă, conţinute de Pachetul Mobilitate I”, a informat MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Gheorghe Falcă anunță proiecte “strategice de zeci de milioane de euro” pentru Arad: Guvernul are în vizor proiecte precum centura de Sud-Est sau drumul expres Arad-Oradea

Published

on

© Gheorghe Falca/ Facebook

Eurodeputatul Gheorghe Falcă, fost primar al municipiului Arad, i-a prezentat vineri ministrului transporturilor Lucian Bode principalele proiecte care vizează devzoltarea infrastructurii Aradului.

“Aradul investește în infrastructură. Marile proiecte ce vizează devoltarea Aradului i-au fost prezentate ministrului transportului, domnul Lucian Bode, în Sala Festivă a Primăriei Municipiului Arad. Împreună cu directorul general SNCFR România, directorul adjunct CNAIR și alături de echipa administrativă PNL Arad, am vorbit despre mobilitatea din Arad și despre viitorul infrastructurii feroviare și rutiere”, a scris Falcă, pe pagina sa de Facebook.

De altfel, eurodeputatul PNL este membru în Comisia pentru transport și turism din Parlamentul European

Iată că după doar 10 luni de guvernare PNL, Aradul are în vizor proiecte majore, strategice de zeci de milioane de euro, precum calea ferată de medie viteză Arad – Timișoara, drumul expres Arad-Oradea, dar și centura de Sud-Est“, a mai menționat Falcă.

Discuțiile privind dezvoltarea infrastructurii Aradului survin în contextul în care Guvernul a prezentat miercuri planul național de investiții și de relansare economică.

La capitolul investiții, Guvernul promite conectarea cu autostrăzi a provinciilor istorice ale României prin demararea lucrărilor la aproximativ 3.000 de km de autostrăzi și drumuri expres până în 2030, construcția metroului din Cluj și finalizarea liniei de metrou care face legătura cu Aeroportul Otopeni. De asemenea, Guvernul mai promite reabilitarea și modernizarea a 20.000 km de drumuri locale și 7.000 km de drumuri județene.

La nivelul infrastructurii feroviare, Guvernul are în vedere investiții în circa 3.000 km de cale ferată, în perioada 2020 – 2030, cu un cost estimat de aproximativ 18 miliarde euro și în care cuprins și un proiect de conectivitate București-Craiova-Timișoara-Arad.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending