Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL/PPE) a dat un vot negativ pe Directiva privind performanța energetică a clădirilor, subliniind că deși „au fost o serie de amendamente depuse la Plen, fiind cosemnatar al acestora, însă din păcate nu au fost adoptate”, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

În ceea ce privește modificările care ar fi trebuie aduse Directivei, Falcă detaliază:

„Vorbim în primul rând de includerea energiei nucleare în scopul acestei Directive, însemnând ca energia nucleară să fie considerată sursă de energie verde conform deciziei din Parlamentul European din iulie 2022 privind Taxonomia.

În al doilea rând, un alt amendament pe care l-am susținut a fost referitor la finanțarea valului de renovări. Țintele și ambițiile colosale de a impune statelor membre să renoveze 22% din clădirile rezidențiale până în 2037 sunt exagerate pentru România și nu numai. Conform amendamentului sprijinit de mine, Comisia Europeană ar fi urmat să prezinte, ca parte a cadrului financiar multianual pentru perioada 2028-2034, propuneri legislative pentru a ajusta și întări instrumentele financiare existente și pentru a propune alte instrumente financiare ale Uniunii care să sprijine punerea în aplicare a prezentei directive.

Nu în ultimul rând, statele membre ar trebui să ofere garanții instituțiilor financiare pentru a promova produse financiare, granturi și subvenții specifice, având drept scop îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor în care se află locuințele gospodăriilor vulnerabile. De asemenea, o atenție deosebită trebuie acordată proprietarilor din clădirile cu mai multe locuințe și din clădirile din zonele rurale cu cele mai slabe performanțe. Ar trebui să se ofere garanții și altor grupuri care au dificultăți în a avea acces la finanțare sau în a obține credite ipotecare tradiționale. Statele membre ar trebui să se asigure că aceste grupuri beneficiază de sisteme de renovare neutre din punctul de vedere al costurilor, de exemplu prin scheme de renovare complet subvenționate, sau de combinații între subvenții și contracte de performanță energetică și sisteme de finanțare pe bază de facturi.

Am susținut necesitatea instituirii, la nivelul Uniunii, a unui instrument special de renovare – împrumutul UE pentru renovare – pentru a le permite proprietarilor de locuințe să profite de costurile pentru împrumuturi pe termen lung acordate de Uniune pentru renovări în profunzime”.

În concluzie, eurodeputatul Gheorghe Falcă susține că în Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2028-2034 „Comisia ar trebui să prezinte propuneri legislative pentru a întări instrumentele financiare existente și a propune alte instrumente financiare ale Uniunii care să sprijine punerea în aplicare a prezentei directive”.

Europarlamentarii au adoptat proiectul de directivă cu 343 voturi pentru, 216 împotrivă și 78 abțineri, însă forma finală a legii trebuie negociată cu Consiliul UE. Proiectul de directivă a fost inițiat, în 15 decembrie 2021, de Comisia Europeană, în cadrul pachetului „Fit for 55”.

România trebuie să accelereze sprijinul oferit Republicii Moldova în parcursul său european, afirmă eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE), într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro, în contextul celui de-al șaptelea Consiliu de Asociere UE – Republica Moldova care a avut marți la Bruxelles, fiind și primul de la acordarea statutului de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană, în vara anului trecut. 

„Mă bucură mult, în acest context, întâlnirile recente tot mai numeroase la nivel înalt între oficiali din Republica Moldova, precum doamna președinte Maia Sandu, sau doamna Natalia Gavrilița, primul ministru moldovean și lideri precum Roberta Metsola, președintele Parlamentului European, sau Charles Michel, președintele Consiliului European. De altfel, Roberta Metsola a accentuat faptul că Republica Moldova merită, așa cum credem toți, să facă parte din familia europeană, iar procesul de aderare la Piața Unică trebuie grăbit”, a declarat Gheorghe Falcă.

În acest sens, săptămâna viitoare deja, Moldova va primi o primă tranșă din cadrul suportului macro-financiar care totalizează 145 milioane de euro, bani extrem de necesari în contextul actual, a precizat acesta. Eurodeputatul a adăugat că UE trebuie să-și mențină sprijinul puternic pentru Republica Moldova pe parcursul său european, în special în situația în care este vizată permanent de propaganda și acțiunile subversive ale Moscovei.

„Sunt semne foarte bune și importante, cu atât mai mult cu cât știm că regimul Putin face și va face tot ce îi stă în putință pentru a bloca parcursul european, natural și dorit de moldoveni. Moldova este o țintă permanentă pentru ruși, interferența rusească în politica internă este tot mai agresivă, astfel încât toți cei care sprijinim aceste aspirații democratice, din România și până la Bruxelles, suntem datori să facem tot ce ne stă în putință pentru a accelera întregul proces. La rândul său, Republica Moldova s-a angajat pe calea unor reforme nu doar solicitate de UE, ci de care întreaga societatea moldoveană are atâta nevoie, în special în lupta împotriva corupției, dezvoltarea economică și, desigur, independența energetică față de Rusia”, a mai spus Gheorghe Falcă.

De altfel, eurodeputatul a remarcat eforturile autorităților de peste Prut  încă din toamna anului trecut, când alături de alți colegi europarlamentari din grupul PPE Creștin-Democrat aa mers la Chișinău unde s-au întâlnit atât cu președinta Maia Sandu, cu premierul moldovean, Natalia Gavrilița, dar și cu Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova.

În context, Gheorghe Falcă și-a reiterat opinia că „România va fi mereu pilonul principal pe care Republica Moldova se va putea baza oricând pe drumul său, care nu va fi nici scurt și nici ușor, către Uniunea Europeană, dar un drum care, din punctul nostru de vedere, este ireversibil dacă moldovenii asta își doresc și care, în definitiv, va aduce mai multă libertate, mai multă democrație și, desigur, o viață mai bună pentru frații noștri și surorile noastre de peste Prut”.

Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) sprijină modificările aduse de Parlamentul European regulilor privind publicitatea politică pentru a face alegerile și referendumurile mai transparente și mai rezistente la interferențe.

Într-o postare publicată pe Facebook, acesta a făcut o trece în revistă a temelor abordate de instituția europeană în sesiunea plenară ce a avut loc la Bruxelles, printre aspectele abordate numărându-se și Regulamentul privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică.

”Astăzi (n.r. joi) încheiem mini-sesiunea plenară a Parlamentului European din luna februarie, care are loc la sediul din Bruxelles, având pe ordinea de zi subiecte sensibile și de interes pentru România. Prioritatea zilei de ieri a fost pregătirea reuniunii extraordinare a Consiliului European din această lună, în special necesitatea de a dezvolta soluții sustenabile în domeniul azilului și migrației, o discuție extrem de importantă și în contextul Acordului Schengen, încălcat în mod repetat, sub diverse pretexte, de unele state membre! Am dezbătut de asemenea propunerea de Regulament privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică. Regulamentele sunt extrem de importante pentru că ele se aplică în legislația națională așa cum sunt negociate și votate la Bruxelles. În acest caz, vorbim despre sănătatea însăși a democrației noastre și despre nevoia de a sprijini cetățenii în diferențierea clară, mai ales online, dintre publicitatea politică și dezinformare! Nu în ultimul rând, am avut dezbateri legate de necesitatea actualizării urgente a listei UE privind țările terțe cu grad ridicat de risc în scopul combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului, dar și despre situația tot mai grea și mai complicată, dacă era posibil, din Afganistan”, a evidențiat Gheorghe Falcă.

Parlamentul European a susținut joi numeroase modificări ale regulilor propuse privind publicitatea politică pentru a face alegerile și referendumurile mai transparente și mai rezistente la interferențe.

Citiți și:

Alegeri europene 2024: Parlamentul European a votat pentru reguli mai stricte privind publicitatea politică și interzicerea finanțării de către entitățile non-UE

Prin modificările aduse de eurodeputați propunerii Comisiei, numai datele cu caracter personal furnizate în mod explicit pentru publicitatea politică online pot fi utilizate de furnizorii de publicitate. Prin urmare, microvizarea, o strategie care utilizează date de consum și demografice pentru a identifica interesele unor anumite persoane, nu va fi posibilă.

Parlamentul a introdus alte dispoziții pentru a reglementa în continuare activitatea mai amplă de vizare, cum ar fi interzicerea generală a utilizării datelor minorilor.

Eurodeputații propun ca entităților din afara UE să li se interzică finanțarea publicității politice în UE. Pentru a determina locul în care este stabilită o astfel de entitate, autoritățile relevante ar trebui să ia în considerare locul în care se află operatorul de date final al acestei entități.

Eurodeputații au propus, de asemenea, schimbări semnificative pentru a se asigura că cetățenii, autoritățile și jurnaliștii au acces ușor la informațiile privind publicitatea politică. Printre alte propuneri, aceștia pledează pentru crearea unui registru online pentru toate reclamele politice online și datele conexe.

Ar trebui facilitat accesul la informații cu privire la cine finanțează un material publicitar, la costul acestuia și la originea finanțării. Alte informații care ar trebui publicate includ, de asemenea, dacă o un material publicitar a fost suspendat pentru încălcarea normelor, ce grupuri specifice de persoane au fost vizate și ce date cu caracter personal au fost utilizate în acest scop, precum și numărul de vizualizări și interacțiuni cu materialul publicitar. Eurodeputații urmăresc să acorde jurnaliștilor un drept specific de a obține astfel de informații.

Eurodeputații introduc posibilitatea aplicării unor sancțiuni periodice pentru o încălcare repetată și obligația marilor furnizori de servicii de publicitate de a-și suspenda serviciile timp de 15 zile cu un anumit client în cazul unor încălcări grave și sistemice. Comisia va putea introduce sancțiuni minime la nivelul UE.

Textul adoptat consolidează, de asemenea, competențele autorităților naționale și permite Comitetului european pentru protecția datelor să preia o anchetă privind o încălcare și să asigure respectarea normelor.