Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Gheorghe Falcă, scrisoare către președintele Parlamentului European: România nu susține adoptarea Pachetului Mobilitate I

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Europarlamentarul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) i-a transmis vineri o scrisoare președintelui Parlamentului European, David Sassoli, privind Pachetul Mobilitate I pe care legislativul european urmează să-l supună la vot săptămâna viitoare.

Gheorghe Falcă subliniază în documentul transmis către Sassoli punctele din cadrul Pachetului care vor aduce la diferențe majore între cele 27 de state membre europene, dar și o contradicție între Pachetul Mobilitate și Acordul Green Deal prin care se țintește o reducere a poluării, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“România are o poziție foarte clară în ceea ce înseamnă Pachetul Mobilitate: ne dorim promovarea acestuia în scopul în care a fost lansat. Pachetul Mobilitate trebuie să aducă o îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru conducătorii auto, precum și asigurarea eficienței și sustenabilității sectorului de transport și asigurarea unei bune funcționări a Pieței Interne europene. În ciuda tuturor eforturilor, depuse atât la nivelul Consiliului, cât și la nivelul Parlamentului European, actualul Pachet conține prevederi care sunt clar problematice și care vor avea un efect negativ crescut la nivelul sectorului de transporturi având în vedere actuala criză de sănătate publică. Nu doar România are nemulțumiri vis-a-vis de actualul Pachet Mobilitate I. 9 țări din cele 27, Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Malta, Polonia și România, prin miniștrii afacerilor externe și ai transporturilor au transmis o scrisoare comună cu privire la poziția lor. România a venit cu argumente clare împotriva adoptării Pachetului Mobilitate. Există două perspective pentru care promovarea Pachetului Mobilitate nu este oportună: situația industriei de transport nu mai corespunde cu cea analizată în evaluarea de impact realizată de către Comisie la prezentarea propunerii și îndepărtarea de la scopul Pachetului Mobilitate. Ținta acestui Pachet a fost întărirea Pieței Interne și eficientizarea transportului rutier, dar unele măsuri introduse sunt contrarea acestor deziderate”, a declarat Gheorghe Falcă.

Europarlamentarul PNL explică punctual motivele pentru care Pachetul Mobilitate I nu trebuie adoptat în actuala formă.

“Criza cauzată de răspândirea coronavirusului și de măsurile de stopare a pandemiei au afectat și vor afecta pe termen lung industria de transport. Avem nevoie de un sector de transport rutier solid, acesta fiind una din principalele forțe care au sprijinit sistemul medical și a contribuit la supraviețuirea economică în perioada crizei. Pe de altă parte, întoarcerea vehiculului la fiecare 8 săptămâni în statul membru de stabilire a firmei, sub sancțiunea pierderii licenței de transport, nu aduce beneficii, ci doar probleme. Creșterea parcursului în gol afectează obiectivele climatice ale UE, întrucât mărește inutil emisiile de CO2. Se adaugă oboseala inutilă a șoferului, dar și periclitarea siguranței rutiere. Mai mult, întoarcerea vehiculului este discriminatorie față de transportatorii stabiliți în statele membre periferice (toți cei care contestă Pachetul Mobilitate), întrucât interpune distanțe colosale de parcurs pentru a ajunge la locul în care prestează servicii. În unele cazuri, barierele geografice sunt insurmontabile (este cazul statelor membre insulare). O altă măsură care pune bariere inutile în calea prestării de servicii este perioada de prohibiție (cooling off) în care un transportator nu mai are dreptul să opereze cabotaj într-un stat membru străin. Mai mult, obligarea conducătorului auto de a reveni la sediul firmei la 3 – 4 săptămâni pentru a-și petrece timpul liber este o altă măsură care este discriminatorie față de transportatorii din Est. Obligarea acestuia de a se întoarce îi încalcă dreptul fundamental de a-și alege unde își petrece timpul liber. Petrecerea repausului săptămânal în cabină nu ar trebui interzisă; ea are valoare de distanțare socială pentru prevenirea răspândirii COVID”, a completat el.

“Toate reglementările din actualul Pachet Mobilitate pun transportatorii din afară Uniunii într-o poziție concurențială avantajoasă față de cei din interior, iar pentru combaterea acestui avantaj incorect, prin renegocierea acordurilor bilaterale, statele membre din Est vor trebui să cedeze foarte mult”, a conchis Gheorghe Falcă.

Pachetul Mobilitate I a fost lansat de Comisia Europeană în mai 2017. Acesta conţine trei acte legislative referitoare la transportul rutier: Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 şi (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluţiile sectorului transportului rutier; Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce priveşte cerinţele minime referitoare la duratele de conducere zilnice şi săptămânale maxime, pauzele minime şi perioadele de repaus zilnic şi săptămânal şi a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce priveşte poziţionarea prin intermediul tahografelor; Directiva PE şi a Consiliului de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE şi la Directiva 2014/67/UE privind detaşarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier şi de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce priveşte cerinţele de control şi a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Pentru aceste acte legislative se aplică procedura de codecizie, fiind astfel necesar acordul atât al Consiliului, cât şi al Parlamentului European (PE) pentru adoptarea textelor respective.

Poziţia Consiliului asupra acestui Pachet a fost adoptată în decembrie 2018, iar prevederile cele mai problematice, precum obligaţia întoarcerii vehiculului la 8 săptămâni în statul de înmatriculare, obligaţia întoarcerii conducătorului auto la sediu la 3 sau 4 săptămâni (în funcţie de situaţie), introducerea unei perioade de prohibiţie de 4 zile pentru operaţiunile de cabotaj, au făcut obiectul negocierilor interinstituţionale cu Parlamentul European.

România s-a opus Pachetului final, alături de celelalte 8 state membre like-minded (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia), votând împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European.

Pachetul final a fost însă adoptat de Consiliu cu votul majorităţii calificate a statelor membre. O ultimă etapă procedurală prevăzută pentru adoptarea, în codecizie, a Pachetului legislativ, urmează a avea loc la 8 iulie a.c., când este programat votul final al Parlamentului European, în sesiune plenară.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Fonduri UE 2021-2027: Corina Crețu atenționează că România “a pierdut startul” și solicită Guvernului transparență privind negocierile pentru Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu solicită public Guvernului de la București să comunice informații cu privire la stadiul tratativelor și al încheierii Acordului de Parteneriat dintre România și Comisia Europeană cu privire la fondurile de coeziune 2021-2027, atenționând că România “a pierdut startul” utilizării banilor din politica regională. 

Fost comisar european pentru politică regională în perioada 2014-2019, Crețu amintește că în mai 2018 a prezentat alături de comisarul pentru buget de la acea vreme, Gunther Oettinger, propunerea privind politica de coeziune aferentă Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, care prevedea alocarea a cel puțin 30 de miliarde de euro pentru România, reprezentând al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare regională, după Polonia, Italia și Spania. 

“Pe 29 mai 2018, în calitate de comisar european pentru politică regională, subliniam că propunem o politică de coeziune pentru toate regiunile, arătând că am îmbunătățit flexibilitatea acestei politice și am simplificat normele pentru ca țările, regiunile și cetățenii care au nevoie de acești bani să poată beneficia de șansa schimbării vieții lor și a comunităților lor în bine. Trei ani mai târziu, negocierea și adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 s-a suprapus și cu tratativele privind cel mai amplu pachet de redresare economică din istorie ca urmare a pandemiei. Consider că este o eroare și o lipsă de viziune strategică să se discute preponderent despre cele 30 de miliarde de euro, granturi și împrumuturi, care vor veni prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar Acordul de Parteneriat privind politica de coeziune să nu figureze pe agenda publică a guvernanților“, a declarat Corina Crețu.

În luna iunie, Consiliul UE și Parlamentul European au aprobat pachetul politicii de coeziune de 330 de miliarde de euro, din care România va putea beneficia de aproximativ 27-28 de miliarde de euro, a patra cea mai mare alocare națională, după ce executivul de la Bruxelles va aproba Acordul de Parteneriat cu Guvernul de la București. 

În acel context, europarlamentarul Corina Crețu a atenționat în runde succesive de poziții publice că “negocierile pentru România privind Programele Operaționale sunt foarte întârziate” și a criticat lentoarea administrativă și lipsa voinței politice din partea autorităților române.

Reamintesc că fondurile de coeziune disponibile pentru România sunt comparabile ca resursă bugetară cu banii aferenți PNRR. Mai mult, dacă luăm în considerare că fondurile de redresare alocate țării noastre cuprind o componentă însemnată, de aproape 16 de miliarde de euro, de împrumuturi, aș tinde să cred că suntem în fața unui deserviciu făcut României prin lentoarea și obscuritatea cu care evoluează negocierile privind Acordul de Parteneriat pentru coeziune. Fondurile regionale de 27 de miliarde de euro ce îi revin României sunt duble față de granturile disponibile prin PNRR. De asemenea, lipsește viziunea integrată de a crea un mix de finanțare din sursele aflate la dispoziție pentru a genera modernizare și prosperitate țării noastre”, a deplâns eurodeputatul român.

Ea a oferit în acest sens exemplul Greciei, o țară care ar putea fi preluată ca model de către România.

“Grecia a fost al treilea stat membru, după Portugalia și Spania, care a primit aprobarea Comisiei Europene și pentru Planul Național de Redresare și Reziliență de aproximativ 30 de miliarde de euro. La finalul lunii iulie, Grecia a devenit primul stat UE care a primit undă verde de la Comisia Europeană privind fondurile de coeziune, iar Atena va beneficia de 21 miliarde de euro până în 2027”, a subliniat aceasta.

În schimb, coaliția de la București a intrat în vacanță fără PNRR aprobat și fără Acord de Parteneriat cu Comisia Europeană privind politica de coeziune. Cine va resimți acest start pierdut? Românii, evident, ei fiind acum nevoiți să mai sufere încă o amânare către modernizare, dezvoltare și prosperitate“, a conchis Corina Crețu.

Așa-numitul “pachet de coeziune” cuprinde obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg), Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune, precum și Regulamentul privind dispozițiile comune, un set de norme care reglementează fondurile regionale, de coeziune și sociale ale UE în următorii șapte ani.

Toate cele trei regulamente au fost publicate în Jurnalul Oficial al UE la 30 iunie 2021. și au intrat în vigoare în ziua următoare, 1 iulie 2021.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, în căutarea a zece tineri activi, cu viziune europeană și dornici să participe la Evenimentul Tinerilor Europeni de la Strasbourg

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe) este în căutarea a zece tineri activi în comunitatea lor, cu viziune europeană și dornici să participe la Evenimentul Tinerilor Europeni (EYE) de la sediul Parlamentului European din Strasbourg, în toamna acestui an, potrivit unui mesaj pe Facebook.

 

Evenimentul se va desfășura în perioada 8-9 octombrie și este dedicat tinerilor cu vârsta între 16 și 30 ani. Tema EYE de anul acesta este „Viitorul este al nostru”.

Astfel, pentru a putea participa la acest eveniment, eurodeputatul îndeamnă tinerii doritori să scrie un eseu de două pagini sau să realizeze un video de două minute pornind de la ipoteza că reprezintă România la nivel înalt în UE.

Vreau să-mi spui, din această poziție: care sunt cele două proiecte pe care le-ai realiza pentru tineri? EYE este oportunitatea ideală de a interacționa cu persoane tinere din toată Europa, cu experți, activiști și decidenți, în epicentrul democrației europene. Vreau să găsesc zece persoane hotărâte și gata să demonstreze oricui că viitorul aparține tinerilor proactivi și entuziaști!”, transmite Dragoș Pîslaru.

Pentru a vă înscrie, completați acest formular până cel târziu miercuri, 1 septembrie, inclusiv eseul/clipul realizat.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, întâlnire cu membri ai Guvernului pentru discuții despre oportunitățile României de leadership european în industria de îngrijire

Published

on

© Dragos Pîslaru/Facebook

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe) s-a întâlnit vineri, 30 iulie, cu membri ai Guvernului pentru discuții despre oportunitățile României de leadership european în industria de îngrijire, a anunțat acesta într-o postare pe Facebook.

 

„Vineri am avut o altă întâlnire importantă, de data aceasta legată nu de Garanția pentru Copii, ci de altă prioritate din programul de guvernare la care am contribuit și pe care o susțin, inclusiv din Parlamentul European. Este vorba de politica industrială și de modul în care putem susține cu bani europeni industriile viitorului. Am avut o discuție excelentă la Ministerul Economiei cu miniștrii Claudiu Nasui și Ioana Mihăilă și secretarul de stat Valentina Saygo referitor la un domeniu pe care îl consider de mare viitor – industria de îngrijire („care industry”), care are potențialul de a poziționa România ca un lider european în servicii medicale de tratament pentru afecțiuni cronice, gerontologie și geriatrie, paliație etc”, scrie Dragoș Pîslaru.

Acesta explică că Patrimoniul natural balneoclimateric al României, alături de numărul mare de specialiști din domeniu, mare parte lucrând în afara țării, reprezintă o oportunitate enormă de a reinventa turismul clasic într-o industrie de servicii medicale cu valoare adăugată mare, mai ales în contextul evoluției demografice actuale.

„Este interesecția ideală între turismul HORECA și serviciile medicale”, subliniază Pîslaru.

Discuția dintre eurodeputat și membrii cabinetului a vizat și industrii conexe, precum sectorul farma, unde România are, de asemenea, un potențial semnificativ, atât pe latura de producție, cât și pe zona de cercetare-dezvoltare.

Cadrul european al discuției a fost dat de noua strategie industrială a UE, care, pe lângă cele 14 ecosisteme deja prezentate anul trecut, ca urmare a pandemiei a adăugat dimensiunea autonomiei strategice și a reducerii dependenței față de blocurile comerciale concurente, în special față de China.

Ca membru al Comisiei de Industrie a Parlamentului European (ITRE), Dragoș Pîslaru a precizat că încearcă constant să contribuie la viziunea și acțiunea Guvernului în acest domeniu.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Corina Crețu6 hours ago

Fonduri UE 2021-2027: Corina Crețu atenționează că România “a pierdut startul” și solicită Guvernului transparență privind negocierile pentru Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Gestionarea frontierelor externe: Sistemul european de informații și autorizații de călătorie va intra în funcțiune până la sfârșitul lui 2022

U.E.7 hours ago

UE condamnă atacul asupra petrolierului Mercer Street și face apel la ”evitarea oricărei acțiuni dăunătoare pentru pacea în regiune”: Circumstanţele trebuie clarificate

ROMÂNIA8 hours ago

Premierul Florin Cîțu este convins că proiectul cărții electronice de identitate va fi extins la nivel național în termenul stabilit de 18 luni: Viitorul este al digitalizării

INTERNAȚIONAL8 hours ago

SUA au nominalizat Croația pentru a se alătura programului Visa Waiver. Cetățenii din cel mai nou stat membru UE vor putea călători fără vize în Statele Unite

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Antony Blinken, mesaj de condoleanțe către România și Regatul Unit după atacul comis asupra vasului „Mercer Street”: Ne alăturăm aliaților noștri în condamnarea fermă a atacului

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Primii bani pentru implementarea PNRR-urilor statelor membre merg în Belgia, Luxemburg și Portugalia

NATO9 hours ago

NATO își arată solidaritatea față de România și Regatul Unit: Condamnăm cu fermitate recentul atac fatal asupra navei Mercer Street. Aliații rămân îngrijorați față de acțiunile Iranului

U.E.10 hours ago

Eurostat: Germania este principalul producător de înghețată din UE. România produce mai puțină înghețată decât Cehia sau Finlanda

ROMÂNIA10 hours ago

Eurostat: România, printre țările UE unde prețurile producției industriale au înregistrat o creștere semnificativă în luna iunie

ROMÂNIA1 day ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending