Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Gheorghe Falcă, scrisoare către președintele Parlamentului European: România nu susține adoptarea Pachetului Mobilitate I

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Europarlamentarul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) i-a transmis vineri o scrisoare președintelui Parlamentului European, David Sassoli, privind Pachetul Mobilitate I pe care legislativul european urmează să-l supună la vot săptămâna viitoare.

Gheorghe Falcă subliniază în documentul transmis către Sassoli punctele din cadrul Pachetului care vor aduce la diferențe majore între cele 27 de state membre europene, dar și o contradicție între Pachetul Mobilitate și Acordul Green Deal prin care se țintește o reducere a poluării, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“România are o poziție foarte clară în ceea ce înseamnă Pachetul Mobilitate: ne dorim promovarea acestuia în scopul în care a fost lansat. Pachetul Mobilitate trebuie să aducă o îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru conducătorii auto, precum și asigurarea eficienței și sustenabilității sectorului de transport și asigurarea unei bune funcționări a Pieței Interne europene. În ciuda tuturor eforturilor, depuse atât la nivelul Consiliului, cât și la nivelul Parlamentului European, actualul Pachet conține prevederi care sunt clar problematice și care vor avea un efect negativ crescut la nivelul sectorului de transporturi având în vedere actuala criză de sănătate publică. Nu doar România are nemulțumiri vis-a-vis de actualul Pachet Mobilitate I. 9 țări din cele 27, Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Malta, Polonia și România, prin miniștrii afacerilor externe și ai transporturilor au transmis o scrisoare comună cu privire la poziția lor. România a venit cu argumente clare împotriva adoptării Pachetului Mobilitate. Există două perspective pentru care promovarea Pachetului Mobilitate nu este oportună: situația industriei de transport nu mai corespunde cu cea analizată în evaluarea de impact realizată de către Comisie la prezentarea propunerii și îndepărtarea de la scopul Pachetului Mobilitate. Ținta acestui Pachet a fost întărirea Pieței Interne și eficientizarea transportului rutier, dar unele măsuri introduse sunt contrarea acestor deziderate”, a declarat Gheorghe Falcă.

Europarlamentarul PNL explică punctual motivele pentru care Pachetul Mobilitate I nu trebuie adoptat în actuala formă.

“Criza cauzată de răspândirea coronavirusului și de măsurile de stopare a pandemiei au afectat și vor afecta pe termen lung industria de transport. Avem nevoie de un sector de transport rutier solid, acesta fiind una din principalele forțe care au sprijinit sistemul medical și a contribuit la supraviețuirea economică în perioada crizei. Pe de altă parte, întoarcerea vehiculului la fiecare 8 săptămâni în statul membru de stabilire a firmei, sub sancțiunea pierderii licenței de transport, nu aduce beneficii, ci doar probleme. Creșterea parcursului în gol afectează obiectivele climatice ale UE, întrucât mărește inutil emisiile de CO2. Se adaugă oboseala inutilă a șoferului, dar și periclitarea siguranței rutiere. Mai mult, întoarcerea vehiculului este discriminatorie față de transportatorii stabiliți în statele membre periferice (toți cei care contestă Pachetul Mobilitate), întrucât interpune distanțe colosale de parcurs pentru a ajunge la locul în care prestează servicii. În unele cazuri, barierele geografice sunt insurmontabile (este cazul statelor membre insulare). O altă măsură care pune bariere inutile în calea prestării de servicii este perioada de prohibiție (cooling off) în care un transportator nu mai are dreptul să opereze cabotaj într-un stat membru străin. Mai mult, obligarea conducătorului auto de a reveni la sediul firmei la 3 – 4 săptămâni pentru a-și petrece timpul liber este o altă măsură care este discriminatorie față de transportatorii din Est. Obligarea acestuia de a se întoarce îi încalcă dreptul fundamental de a-și alege unde își petrece timpul liber. Petrecerea repausului săptămânal în cabină nu ar trebui interzisă; ea are valoare de distanțare socială pentru prevenirea răspândirii COVID”, a completat el.

“Toate reglementările din actualul Pachet Mobilitate pun transportatorii din afară Uniunii într-o poziție concurențială avantajoasă față de cei din interior, iar pentru combaterea acestui avantaj incorect, prin renegocierea acordurilor bilaterale, statele membre din Est vor trebui să cedeze foarte mult”, a conchis Gheorghe Falcă.

Pachetul Mobilitate I a fost lansat de Comisia Europeană în mai 2017. Acesta conţine trei acte legislative referitoare la transportul rutier: Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 şi (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluţiile sectorului transportului rutier; Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce priveşte cerinţele minime referitoare la duratele de conducere zilnice şi săptămânale maxime, pauzele minime şi perioadele de repaus zilnic şi săptămânal şi a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce priveşte poziţionarea prin intermediul tahografelor; Directiva PE şi a Consiliului de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE şi la Directiva 2014/67/UE privind detaşarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier şi de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce priveşte cerinţele de control şi a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Pentru aceste acte legislative se aplică procedura de codecizie, fiind astfel necesar acordul atât al Consiliului, cât şi al Parlamentului European (PE) pentru adoptarea textelor respective.

Poziţia Consiliului asupra acestui Pachet a fost adoptată în decembrie 2018, iar prevederile cele mai problematice, precum obligaţia întoarcerii vehiculului la 8 săptămâni în statul de înmatriculare, obligaţia întoarcerii conducătorului auto la sediu la 3 sau 4 săptămâni (în funcţie de situaţie), introducerea unei perioade de prohibiţie de 4 zile pentru operaţiunile de cabotaj, au făcut obiectul negocierilor interinstituţionale cu Parlamentul European.

România s-a opus Pachetului final, alături de celelalte 8 state membre like-minded (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia), votând împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European.

Pachetul final a fost însă adoptat de Consiliu cu votul majorităţii calificate a statelor membre. O ultimă etapă procedurală prevăzută pentru adoptarea, în codecizie, a Pachetului legislativ, urmează a avea loc la 8 iulie a.c., când este programat votul final al Parlamentului European, în sesiune plenară.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Rareș Bogdan, reacție virulentă: România trebuie reformată. România nu este a interlopilor, ci este țara oamenilor cinstiți

Published

on

© Rareș Bogdan/ Facebook

Prim-vicepreședintele PNL și europarlamentarul Rareș Bogdan a afirmat, sâmbătă, că atenția întregii țări este acaparată de ceea ce se întâmplă între clanurile interlope și a spus că România trebuie reformată.

“În democrație, interlopii stau la pușcărie, nu pe ecranele televizoarelor și în Live-uri pe Facebook sau printre like-uri pe Instagram și scalambaieli pe Tik Tok.
Trăim de câteva zile intr-o Românie care pare acaparată, cel puțin ca atenție, de viata și acțiunile infracționale ale unor interlopi. Toată țara stă și privește cum câteva sute de infractori sfidează legi, reguli, bun simț și peste 20 de milioane de cetățeni onești”, a scris Rareș Bogdan, într-o postare virulentă pe pagina sa de Facebook.

Liderul eurodeputaților români din grupul PPE a precizat că aceasta este imaginea unui stat “cu instituții prăbușite” și că România trebuie reformată “fără compromisuri, fără traseism, fără politicianism ieftin și prosti în funcții publice, fără fricoși sau idioți in poziții cheie, fără instituții paralizate de teamă sau incompetență, fără slugoi și clientelari care cauta exclusiv binele lor și nu binele public”.

Pe de altă parte, Bogdan a arătat că România nu este țara interlopilor, ci a oamenilor cinstiți.

“In compensație la tot ce se vede sulfuros in aceste zile ma gândesc cu admirație și respect la ultimii veterani de război care ne părăsesc din această lume pe rând, fără ca cineva să le recunoască valorile și eroismul să le prezinte poveștile și viețile presărate cu sacrificii. Eroii noștri se duc silențioși fără ca cineva să-i pomenească și să ofere celor mai tineri modele de urmat pentru însănătoșirea neamului în care de ani de zile sar schijele tupeului, golănelilor, șmecheriilor, a răfuielilor dintre bande. Avem mereu printre noi exemple civice, oameni cinstiți, dăruiți profesiilor, campioni sportivi recunoscuți și premiați, chipuri ale firescului, elevi și studenți eminenți stimați în toată lumea, care prin existența lor pot genera curentul normalității. România este a acestora din urmă și lor trebuie să le manifestăm apreciere și pentru ei să ne “înghesuim” și să le fim suporteri. Romania nu e a interlopilor, Romania este țara oamenilor cinstiți care își educa copilașii in spiritul valorilor reale și nu al fascinației pentru găști infracționale”, a spus el.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Victor Negrescu: România poate adera în acest an la Spațiul Schengen. Dacă vreun stat membru se opune soluția va fi să apelăm la CJUE

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

România are oportunitatea de a adera în acest an la Spațiul Schengen, iar dacă vreun stat membru se opune soluția va fi să apelăm la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a declarat eurodeputatul Victor Negrescu pentru CaleaEuropeană.ro.

“Aderarea României la Schengen trebuie să devină o prioritate națională. Recent, Parlamentul European a aprobat o nouă rezoluție pentru a sprijini aderarea țării noastre la Schengen ceea ce crează contextul pentru ca acest obiectiv să fie îndeplinit”, a afirmat eurodeputatul într-o postare pe Facebook.

De asemenea, Negrescu a prezentat eforturile depuse atât în calitate de europarlamentar, cât și de ministru delegat pentru afaceri europene în ce privește aderarea României la Spațiul Schengen.

“Am susținut mereu activ aderarea României la Schengen, prin campania #RomâniaCereSchengen am adunat 50.000 de semnături am scris fiecărui guvern european, am avut întâlniri cu partenerii olandezi, am introdus subiectul Schengen în toate discuțiile europene, inclusiv cu Franța și Germania și am redemarat după mulți ani de blocaj activitatea echipei de lucru care trebuia să se ocupe de acest obiectiv. În timpul mandatului meu de ministru România a aderat la ultimul mecanism de securitate al Schengen, respectând de facto toate obligațiile. Cred însă că este timpul să fim mai curajoși în a ne apăra interesul. De zeci de ori am retras votul deși cu siguranță, în absența unor argumente serioase, CJUE ne-ar da dreptate. Este timpul să trecem peste orgolii, să acționăm împreună pentru realizarea acestui obiectiv care în actual context poate fi mai ușor de atins”, a spus el.

Parlamentul European a solicitat statelor membre și Consiliului Uniunii Europene să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen, într-o rezoluție adoptată la 19 iunie, cu o largă majoritate de 520 voturi pentru, 86 împotrivă și 59 abțineri și care se referă la restabilirea rapidă și completă a liberei circulații transfrontaliere în urma crizei COVID-19.

Eurodeputații solicită, de asemenea, Consiliului și statelor membre să își intensifice eforturile în ceea ce privește integrarea spațiului Schengen și să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen“, se arată în comunicatul remis CaleaEuropeană.ro.

Cât privește admiterea Bulgariei, României și Croației în spațiul Schengen, apelul Parlamentului European reprezintă un mesaj politic ce se înscrie în linia declaraţiei comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care a propus recent ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere la Schengen, ca “măsură de actualizare şi consolidare a acestui spaţiu”.

Parlamentul European a dat undă verde încă din 2011 pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

În ceea ce privește Croația, cel mai tânăr membru al Uniunii Europene, aceasta a primit undă verde din partea Comisiei Europene în luna octombrie a anului 2019 pentru aderarea la spațiul Schengen.

Decizia finală pentru aderarea deplină a unui stat membru la spaţiul Schengen necesită un vot în unanimitate al tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Autostrada Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş trebuie să devină prioritatea zero a actualei administraţii din România

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Creţu a declarat vineri, la Târgu Mureş, că termenul oferit de ministrul Transporturilor pentru finalizarea Autostrăzii Unirii, pentru anul 2027, este foarte lung şi că autostrada Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş trebuie să devină prioritatea zero a actualei administraţii.

“Am văzut ieri declaraţia ministrului Transporturilor care spunea că îşi doreşte ca această autostradă să fie terminată în anul 2027. Mi se pare un termen foarte lung, mai ales că la Comisia Europeană, pe vremea când eram comisar european, s-a încheiat programul de infrastructură mare, în 2015, şi deja din anul 2016 am oferit autorităţilor române, celor opt miniştri ai Transporturilor care s-au perindat până în anul 2020, când mi-am încheiat mandatul de comisar, am oferit posibilitatea de a face studiul de fezabilitate şi pregătirea proiectului până în anul 2020, astfel încât acum, anul viitor, să înceapă construcţia. Au fost momente ratate (…). Cred că acest proiect al autostrăzii Târgu Mureş – Iaşi care este un proiect atât de necesar şi de important, de fapt Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş care ar lega şi Republica Moldova şi Moldova noastră de restul ţării şi de Europa, trebuie să devină prioritatea zero a actualei administraţii”, a declarat Corina Creţu, citată de Agerpres.

Eurodeputatul a arătat că, pe fondul pandemiei, au fost ridicate foarte multe restricţii, astfel că autostrada Târgu Mureş – Iaşi trebuie să devină prioritate naţională și a amintit sprijinul oferit de Comisia Europeană în perioada în care acesta ocupa poziția de comisar european pentru politică regională.

“Am sperat sincer ca anul 2018, ca Anul Centenarului, să marcheze, mai ales că banii erau, miliarde de euro pe programul de insfrastructură mare. În opinia experţilor noştri de la Comisia Europeană studiul de fezabilitate, studiile de pregătire, acordul de mediu costă cam 70 milioane de euro, banii există şi acum prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020. Mai ales acum, din cauza pandemiei s-au ridicat foarte multe restricţii şi de aceea cred că Târgu Mureş – Iaşi trebuie să devină prioritate naţională, trebuie rezolvată şi problema contestaţiilor care nu mai are voie să dureze ani de zile. Toate ţările europene au găsit soluţii ca proiectele pe fonduri europene să fie soluţionate în maximum şase luni, ceea ce în România nu s-a realizat”, a susţinut Corina Creţu. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending