Connect with us

Iuliu Winkler

Eurodeputatul Iuliu Winkler, prim-vicepreședinte SME Europe: IMM-urile din UE solicită acces la resurse financiare pentru a rezista, precum și reducerea birocrației, simplificarea procedurilor și mai multă transparență în relația cu statul

Published

on

© European Union, 2020 - Source: EP

Consecințele economice ale pandemiei de coronavirus afectează în mod grav peste 90% din întreprinderile mici și mijlocii din Uniunea Europeană, concluzionează un studiu realizat în luna aprilie a.c. de SME Europe, organizația economică a Partidului Popular European (PPE), potrivit unui comunicat din partea eurodeputatului UDMR Iuliu Winkler, prim-vicepreședintele organizației.

„Luând în considerare și scăderea drastică a vânzărilor din această perioadă, este clar că criza economică în care ne adâncim pune în pericol existența a milioane de IMM-uri și întreprinzători individuali din UE”, a afirmat europarlamentarul Iuliu Winkler, prim-vicepreședintele SME Europe.

Potrivit acestuia, indiferent de statul membru, IMM-urile nu au rezerve la care să apeleze, doar 11% din cei întrebați afirmând că au rezerve financiare pentru a rezista un an. Studiul SME Europe relevă faptul că locurile de muncă din cadrul IMM-urilor sunt periclitate.  25% din IMM-uri au fost nevoite să efectueze concedieri sau suspendări ale contractelor de muncă, iar alte 25% au apelat la șomaj tehnic sau la timp redus de muncă. Și investițiile sunt afectate, 68% din IMM-uri au amânat investiții productive planificate înaintea crizei.

„Întrebate despre ce forme de sprijin așteaptă, 71% din IMM-uri au spus că au nevoie de ajutor sub formă de lichidități, 33% doresc o extindere sau renegociere a liniilor de credit bancare de care dispun. Solicitarea generală a tuturor categoriilor intervievate a fost reducerea birocrației, simplificarea procedurilor și mai multă transparență în relația cu statul”, a arătat Winkler.

Studiul SME Europe a fost realizat pe baza unui chestionar la care au răspuns, în luna aprilie a.c.,  peste 900 de IMM-uri și întreprinzători individuali din state membre ale UE, între acestea și din România.

„Pe baza rezultatelor chestionarului, dar și a dezbaterilor sectoriale online realizate de SME Europe pe durata ultimelor două luni, SME Europe a formulat un număr de recomandări pe care le vom promova în Parlamentul European și le vom transmite și decidenților din Comisia Europeană în această perioadă crucială în care se așteaptă propunerea Comisiei cu privire la noul buget multianual 2021-2027, dar și a planului european de relansare economică”, a precizat prim-vicepreședintele SME Europe.

Recomandările SME Europe sunt structurate în patru categorii importante. „În primul rând este vorba despre accesul la resurse financiare pentru IMM-uri. Nu este suficient să oferim credite, ci este nevoie de granturi, de ajutor financiar nerambursabil. Apoi, IMM-urile solicită măsuri imediate de simplificare administrativă și de reducere a birocrației atât la nivel european, cât și în statele membre. În al treilea rând, refacerea pieței interne, deschiderea granițelor și renunțarea la măsurile unilaterale impuse în perioada pandemiei. Și în sfârșit, investițiile în infrastructură inclusiv cea digitală sunt cruciale”, a adăugat europarlamentarul UDMR.

Detalii despre studiul SME Europe pot fi găsite aici.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Iuliu Winkler: UE are nevoie de un buget solid, fără tăierea finanțărilor politicii de coeziune și politicii agricole comune

Published

on

© winklergyula.ro

Deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE) s-a pronunțat împotriva oricărei propuneri care ar diminua finanțarea Politicii de coeziune și a Politicii Agricole Comune (PAC) în cadrul bugetului multianual al UE pentru perioada 2021-2027, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

”Salut poziția PPE în Parlamentul European conform căreia prioritatea este mai degrabă un buget solid decât rapiditatea adoptării lui”, a afirmat europarlamentarul UDMR în declarația scrisă transmisă, miercuri, în cadrul dezbaterilor plenului reunit la Strasbourg pe marginea reuniunii extraordinare a Consiliului European din 20 februarie rivind bugetul multianual al UE.

Potrivit lui Winkler, reuniunea extraordinară a șefilor de stat și de guverne de la Bruxelles, de săptămâna viitoare, este primul test relevant al solidarității UE27.

”Negocierea bugetului multianual al UE este întotdeauna un exercițiu dur, dar niciodată în ultimii 20 de ani tensiunile dintre est și vest, nord și sud nu au fost mai mari decât acum. Transformarea digitală, Pactul ecologic, noile nevoi de securitate și cele din domeniul migrației reprezintă sarcini noi pentru UE27 care trebuie finanțate corespunzător. Viziunea grupului de state adepte ale austerității de a finanța noile provocări pe seama Politicii de coeziune și a PAC este inacceptabilă. Pentru sarcini sporite avem nevoie de un buget majorat, nicidecum de tăieri iraționale. Apropierea UE de cetățean înseamnă și acțiune, nu doar vorbe. În România și în estul Europei, UE este personificată prin trei programe: coeziunea, cu investiții vizibile și în cele mai mici comunități, PAC, care aduce bunăstare pentru milioane de fermieri, și Erasmus+ pentru tineri. Aceste programe nu pot suferi nicio tăiere a bugetului”, a precizat deputatul european al UDMR în declarația sa.

Bugetul multianual actual 2014-2020 calculat pentru UE27 reprezintă 1,16% din venitul național brut (VNB) al statelor membre. Propunerea Comisiei Europene pentru Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 se ridică la 1,11 procente, în timp ce Parlamentul European, prin rezoluția sa din 2019, solicită contribuții de 1,30% din VNB. În aceste cifre nu este inclusă finanțarea pentru Mecanismul pentru o Tranziție Justă și Pactul ecologic, care se ridică la 7,5 miliarde euro. În decembrie 2019, Președinția finlandeză a Consiliului European a propus un buget bazat pe contribuții reprezentând 1,07 procente din VNB, acesta fiind considerat inacceptabil de către marea majoritate a statelor membre, în special de Grupul ”Prietenii Coeziunii”.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

VIDEO Interviu. Europarlamentarul Iuliu Winkler (UDMR, PPE), soluție pentru combaterea fenomenului ”brain drain”: Avem nevoie de cooperare între administrația publică locală, educație și mediul de afaceri

Published

on

Europarlamentarul Iuliu Winkler (UDMR, PPE) a precizat în cadrul unui interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro că una dintre cele mai bune metode pentru a opri exodul creierelor este aceea de a aplica o rețetă europeană de succes, precum cea a cooperării locale.

Avem nevoie de un triughi între administrația publică locală, educația la nivel local și educația la nivel general și mediul de afaceri. Mediul de afaceri trebuie să spună ce planuri are pentru viitor, educația trebuie să furnizeze acele skills-uri tinerilor care să le permită acestora obținerea unui loc de muncă, iar administrația publică trebuie să îi deservească și pe unii, și pe ceilalți”, a subliniat eurodeputatul.

În viziunea sa, ”comunitățile puternice și prospere vor fi cele care își vor menține tinerii acasă, iar cele care sunt dezorganizate își vor pierde în continuare tinerii care vor pleca către alte zări mai profiabile”.

Făcând trimitere la cele 50 de milioane de cetățeni europeni care se încadrează în categoria minorităților, Iuliu Winkler a invocat necesitatea adoptării unor măsuri, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre, care să îi facă ”pe acești oameni să se simtă ca acasă”, fiind o soluție de combatere a fenomenului brain drain, ”fenomenul de pierdere a celor mai talentați tineri din comunitățile noastre”.

Urmăriți și:

 VIDEO | CJ Harghita a organizat workshop-ul „Brain Drain: a one way ticket” în cadrul Săptămânii Europene a Regiunilor și Orașelor de la Bruxelles

Consiliul Județean Harghita, cu sprijinul Comisiei Europene, Parlamentului European și Comitetului European al Regiunilor, a organizat marți, 9 octombrie, în cadrul Săptămânii Europene a Regiunilor și Orașelor, 2018 (EWRC) de la Bruxelles, workshop-ul „Brain Drain: a one way ticket” dedicat migrației tinerilor și forței de muncă.

Evenimentul s-a bucurat de prezența unor importante personalități politice europene, precum Tibor Navracsics, comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Jose Ignacio Ceniceros, președinte al Comisiei SEDEC din cadrul Comitetului European al Regiunilor și Iuliu Winkler, deputat în Parlamentul European.

Dezbaterea s-a concentrat pe problematica migrației forței de muncă în rândul tinerilor specialiști, care reprezintă o provocare majoră pentru țările din Europa de Est, generând apariția fenomenului „exodului de creiere”.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputații Sorin Moisă și Iuliu Winkler salută sprijinirea economică a Ucrainei de către UE fără a sacrifica interesele industriei românești

Published

on

Europarlamentarii Sorin Moisă și Iuliu Winkler salută aprobarea măsurilor comerciale unilaterale acordate astăzi Ucrainei de către Parlamentul European, în special datorită faptului că s-a reșit asigurarea echilibrului între sprijinirea stabilității politice și macro-economice a Ucrainei și protejarea intereselor producătorilor europeni, potrivit unui comunicat de presă remis Calea Europeană.

„În domeniul industrial, la inițiativa euro-deputaților români Sorin Moisă și Iuliu Winkler, a fost respinsă propunerea Comisiei de a se reduce taxele vamale la uree, un fertilizant care este produs și în România”, se arată în comunicat.

Sorin Moisă a declarat după vot: „Decizia de azi de a acorda concesii comerciale unilaterale Ucrainei este una firească. Suntem interesați în cel mai înalt grad de asigurarea stabilității statelor incluse în politica europeană de vecinătate, cu o sensibilitate specială în cazul României pentru frontiera estică. Pe de altă parte, politica comercială a Uniunii Europene trebuie să acorde cea mai mare atenție efectelor pe care angajamentele comerciale, fie ele unilaterale, bilaterale sau multilaterale, le pot avea asupra numărului și calității locurilor de muncă în Europa. Din această perspectivă, deși am susținut în ansamblu propunerea Comisiei, am cerut și argumentat necesitatea menținerii taxelor vamale la ureea produsă în Ucraina la nivelul actual, din cauza riscului ca o diminuare a acestora să afecteze negativ industria şi locurile de muncă din această ramură, din România.

Europarlamentarul român Iuliu Winkler, co-autor al amendamentului privind menținerea taxelor vamale la uree, a declarat, la rândul său: „Votul de azi este o dovadă clară că, la nivel european, politica comercială poate sprijini realizarea unor obiective mai largi de acțiune externă; că anumite concesii comerciale, chiar cu privire la produse sensibile, pot fi calibrate astfel încât să nu producă efecte adverse pe piața europeană; și că România poate și trebuie să își promoveze, pe un ton moderat, dar ferm, interesele specifice în cadrul politicii comerciale a Uniunii, atât la nivelul Consiliului cât și al Parlamentului European.”

Concesiile unilaterale adoptate se adaugă celor conținute în Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, parte a Acordului de Asociere încheiat între Uniunea Europeană și Ucraina, aplicat provizoriu din ianuarie 2016. Acestea urmează să favorizeze accesul pe piața europeană a unor produse agricole și industriale, printre care miere, roșii, grâu, porumb, orz, fertilizanți, încălțăminte, materiale neferoase, mașini și echipamente electrice.

În ceea ce privește ureea, Ucraina beneficiază deja de taxe vamale preferențiale de 4,8 % (față de 6,5% cât este tariful general aplicat statelor membre ale Organizației Mondiale a Comerțului) și exportă în mai multe state membre, printre care Italia, România, Spania, Bulgaria și Slovacia. În România, cota de piață estimată este deja de 25%, tendința de evoluție fiind una ascendentă. În trecut, Comisia a stabilit că producătorii de uree din Ucraina, alături de cei din Algeria, Belarus și Rusia, au exportat uree în Uniunea Europeană la preț de dumping. Față de această situație, Comisia a impus măsuri anti-dumping, ridicate în decembrie 2011.

În România, principalul producător de uree este Azomureș Târgu Mureș, cel mai mare angajator cu activitate de producție din județ. Azomureș are în prezent un număr total de 1400 de angajați pe Platforma Combinatului, și încă 1400 de persoane beneficiază de diverse forme de colaborare directă cu Azomureș.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending