Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (Renew Europe, USR PLUS) consideră că cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028 în condițiile unei guvernări stabile și a predictibilității economice și fiscale. 

„Ca perspectivă, cu o guvernare stabilă în care noi am seta niște reguli, la modul cel mai onest, cel mai devreme am putea să intrăm în 2026 în Mecanismul European al Ratelor de Schimb ERM II, și apoi în zona euro în 2028. Acesta este cel mai optimist scenariu în condițiile în care nu mai avem prim-ministrul de astăzi, intrăm la guvernare și suntem lăsați să așezăm țara pe făgaș”, a afirmat Dragoș Pîslaru, la Timișoara, într-o dezbatere cu colegii eurodeputați din USR PLUS.

Aderarea la euro presupune, pe de o parte beneficiile totale legate de finanțare mai ieftină, de lipsa de volatilitate, deci o inflație mai scăzută, iar pe de altă parte, reducerea gradului de libertate de a interveni în economie prin deprecierea monedei naționale.

„În momentul în care economia românească are un șoc asimetric – de exemplu suferă de un lucru pe care ni-l provocăm numai noi, în România, știu eu, o criză politică, sau pur și simplu, din presiunea pe care o ai între niște orașe care încearcă să ducă stindardul dezvoltării economiei și o zonă rurală pauperă, săracă -, ajustările pe care tu le poți face astfel încât să reglezi bugetul și modul în care se derulează activitatea economică se pot face prin depreciere de monedă. Dacă noi de exemplu intrăm în zona euro și avem niște vulnerabilități – să zicem, economia României este în picaj, dar țările UE sunt în creștere -, politica nu poate să fie decât una unitară. Și atunci noi o să fim într-o țară care ar fi avut nevoie inclusiv de măsuri monetare personalizate și nu mai putem să le dăm. Adică politica, evident, s-ar face la Frankfurt, de către Banca Centrală Europeană”, a explicat eurodeputatul Renew Europe. 

Potrivit acestuia, momentul în care convergența reală, adică puterea de cumpărare a românilor, ar deveni cât de cât similară cu media la nivel european, atunci și dezavantajele de a avea șocuri asimetrice sunt mai scăzute.

Momentan, însă, România este „departe chiar și de intrarea în Mecanismul European al Ratelor de Schimb ERM II, pentru că noi nu avem  o predictibilitate cu privire la mersul economiei sau privire la scoaterea din sărăcie a populației”, a precizat Dragoș Pîslaru. „N-ai cum să aspiri să aderi la moneda euro fără să ai o disciplină. Monetar, să zicem că BNR-ul face cum face. Dar pe partea fiscală și de soliditate a finanțelor publice trebuie să ai o disciplină similară”, a subliniat acesta.

Eurodeputatului Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură din PE, a adresat Comisiei Europene o întrebare, în baza procedurilor parlamentare de care dispune, pe marginea planului de relansare a turismului la nivel european.

„Situația epidemiologică a adus probleme serioase economiilor multor state din cauza restricțiilor de mișcare și de călătorie aplicate turiștilor. Multe state ale UE ale căror economii se bazau în proporție semnificativă pe turism estival, city break-uri sau vizite culturale au fost puternic impactate, iar o componentă afectată dramatic de această criză a fost sectorul HoReCa”, a scris deputatul într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Răspunsul formulat de Thierry Breton, comisarul european pentru piaţă internă este următorul: 

„Comisia recunoaște pe deplin importanța sectorului hotelier pentru ecosistemul turistic al UE și pentru economia UE. Comisia a prezentat mai multe măsuri pentru a contribui la relansarea sectorului ospitalității. Printre altele:

1) măsuri specifice care au fost sau pot fi utilizate în sectorul ospitalității: Instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE); Cadrul temporar privind ajutoarele de stat a intrat în vigoare până la 31 decembrie 2021 și permite statelor membre să își sprijine în mod eficace economia în timpul pandemiei; Posibilitatea ca statele membre să aplice cote reduse de TVA pentru serviciile hoteliere și alte servicii legate de turism; „Marca europeană de siguranță privind COVID-19 în domeniul turismului”, emisă la cererea Comisiei de către Comitetul European de Standardizare, care enumeră măsurile de siguranță pentru sectorul hotelier și alte sectoare turistice în vederea restabilirii încrederii călătorilor și a accesului la o gamă largă de fonduri UE, astfel cum se menționează în „Ghidul online privind finanțarea UE pentru turism”.

2) măsuri de relansare a călătoriilor de care beneficiază indirect sectorul ospitalității: Certificatul digital al UE privind COVID, care facilitează relansarea călătoriilor de agrement și de afaceri. Propunerea de modificare a Recomandării Consiliului privind călătoriile neesențiale către UE, care permite călătorilor din țări terțe care dețin o dovadă a vaccinării complete să călătorească în UE; Propunerea de modificare a Recomandării 2020/1475 a Consiliului privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemia de COVID-19 și a aplicației „Re-open EU”, care îi ajută pe cetățeni să își planifice călătoriile de afaceri și de agrement.”

Uniunea Europeană este fondată pe valori creștine iar acestea rămân principiile noastre călăuzitoare, a transmis președintele Grupului Partidului Popular European din Parlamentul European, Manfred Weber, într-o intervenție susținută la runiunea PPE de la Roma.

Popularii europeni au dezbătut alături de președintele Conferinței Bishops din Europa, cardinalul Jean – Claude Hollerich, și secretarul de stat, cardinalul Pietro Parolin, despre viitorul Europei și despre creștin-democrație.

The EU is built on Christian values and they remain our guiding principles as we look forward. Valuable exchanges today in Rome with Cardinal Parolin, Cardinal Hollerich @ComeceEu & Commissioner @dubravkasuica on the role of our values in shaping the future of Europe. #EPPRome21 pic.twitter.com/umDqHxC5rw

— Manfred Weber (@ManfredWeber) September 22, 2021

Cu acest prilej, Weber a atras atenția că ”populiștii încearcă să ne dezbine folosind credința creștină și crucea.”

”Vedem o divizare în Europa. Creștin-democrații se opun naționalismului, sunt pragmatici”, a completat președintele Grupului PPE din Parlamentul European.

Good morning from Rome on the third day of our Group meeting. Today we will be debating the Future of Europe, the European Way of Life and Christian Values.@ManfredWeber @JanOlbrycht#EPPRome21

Among our guests is the President of the @ComeceEu @cardinal_jch 👇 pic.twitter.com/fvlE6ywhFg

— EPP Group (@EPPGroup) September 22, 2021

Popularii europeni s-au reunit la Roma în perioada 20-22 septembrie pentru a discuta despre mai multe teme de interes la nivelul UE, precum agricultura, migrația, locurile de muncă și viitorul Europei.