Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu apreciază că ”vina combustibililor fosili” în criza prețurilor la energie ”nu este atât de mare” și că situația creată reprezintă ”o reacție a pieței la Pactul ecologic european”.

Europarlamentarul a participat joi la reuniunea Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, al cărei membru supleant este, în cadrul căreia comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a prezentat noile măsuri pentru abordarea situației excepționale a creșterii prețurilor în acest domeniu.

Astfel, Marian-Jean Marinescu a reluat întrebările sale la adresa Comisiei Europene cu privire la necesarul de energie în 2030, în contextul aplicării pachetului ”Fit fot 55”.

”Sunt de părere că partea combustibililor fosili în această criză nu este atât de mare, vina lor nu este atât de mare. Este o reacție a pieței la măsurile din Pactul ecologic. Dumneavoastră și alți colegi ați spus că energiile regenerabile reprezintă soluția. Poate. Trebuie să vedem însă cum, cât și când se va întâmpla acest lucru. Sunteți comisar. Ați aprobat în Colegiul Comisarilor pachetul <<Fit for 55>>. Am următoarea întrebare. Am trimis o întrebare în scris, dar nu am primit răspuns. Spuneți-ne: care va fi necesarul de energie în 2030, dacă se aplică acest pachet așa cum este propus acum de către Comisie? Care va fi mixul de energie necesar pentru a acoperi toate măsurile propuse de către Comisie?”, a întrebat eurodeputatul, care a anticipat în trecut că  ”identificarea și menținerea unui echilibru între îndeplinirea obiectivelor de mediu și păstrarea competitivității economiei UE” va fi un proces ”foarte dificil”, ca urmare a aplicării unor ”criterii șablon, care nu permit o abordare specifică a statelor membre” și care ”riscă să afecteze competitivitatea economică și nivelul de trai al cetățenilor”.

De altfel, acesta a solicitat Executivului european să pună ”mai multă rațiune în religia Green Deal”, în contextul creșterii prețurilor la energie, arătându-și deschiderea pentru folosirea gazului și energiei atomice.

În răspunsul său, comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a explicat că ”există planuri energetice naționale deja. Au fost prezentate până în 2019. Scopul nostru este ca 65% din electricitate să vină din energie regenerabilă până în 2030. Încurajăm statele UE să folosească fondurile de redresare și alte venituri suplimentare.”

Comisia Europeană a adoptat o comunicare privind prețurile la energie pentru a aborda creșterea excepțională a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura pe tot parcursul iernii, și pentru a sprijini populația și întreprinderile europene.

Comunicarea include un set de măsuri pe care UE și statele sale membre le pot lua pentru a aborda impactul imediat al creșterii prețurilor și pentru a ne consolida în continuare reziliența la șocuri viitoare.

Printre măsurile naționale pe termen scurt se numără sprijinul de urgență pentru venituri acordat consumatorilor casnici, ajutoare de stat pentru întreprinderi și reduceri specifice în materie de taxe și impozite. Comisia va sprijini, de asemenea, investițiile în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică; va examina posibilele măsuri privind stocarea energiei și achiziționarea de rezerve de gaze naturale și va evalua actuala organizare a pieței energiei electrice.

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu critică prevederile șablon din Actul delegat al Comisiei Europene referitor la taxonomie, care riscă să afecteze ”competitivitatea economică și nivelul de trai al cetățenilor.”

”Găsirea și menținerea unui echilibru între îndeplinirea obiectivelor de mediu prevăzute în Pactul Ecologic și păstrarea competitivității economiei europene se dovedește a fi un demers foarte dificil. Suntem practic la începutul reglementării efective a ambițioaselor obiective fixate de Comisie prin Pachetul Green Deal, când dosarele specifice fiecărui domeniu de activitate ajung în Parlamentul European, pentru dezbatere și aprobare. Așa cum bănuiam, toate aceste reglementări sunt pe cât de complexe, pe atât de controversate iar găsirea unei linii comune este foarte dificilă, chiar și în interiorul aceluiași grup politic”, și-a exprimat îngrijorarea Marinescu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Actul delegat al Comisiei Europene referitor la taxonomie a ajuns pe agenda primei sesiuni plenare din octombrie. Acesta stabilește criteriile prin care o activitate economică se califică ca nefiind dăunătoare mediului și chiar contribuie la combaterea schimbărilor climatice.

”Aceste criterii sunt extrem de importante deoarece vor condiționa foarte strict finanțarea activităților economice, în funcție de conformarea sau nu a proiectelor economice la obiectivele de mediu și energie pentru 2030”, a subliniat eurodeputatul.

În acest context, Marinescu a anunțat că a votat împotriva Actului delegat deoarece ”prevederile legate de energie nucleară, gaz natural și combustibili alternativi vor îngreuna accesul la finanțare pentru proiectele din aceste domenii.”

”În plus, noile măsuri propuse de către Comisie interferează cu principiul neutralității tehnologice, principiu de bază al politicilor Uniunii și care favorizează diversitatea alternativelor tehnologice”, a completat europarlamentarul.

”Aplicarea unor criterii șablon, care nu permit o abordare specifică a statelor membre, riscă să afecteze competitivitatea economică și nivelul de trai al cetățenilor, în timp ce definirea acestor criterii într-o manieră simplistă, de genul bun sau rău va funcționa împotriva obiectivului principal al reglementării, și anume finanțarea schimbărilor esențiale în economia reală”, a conchis Marian-Jean Marinescu, care a solicitat în trecut Comisiei Europene să încurajeze exploatarea energiei nucleare și să introducă această tehnologie în taxonomie. 

Apelul acestuia venea după adoptarea unui pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

În contextul creșterii prețurilor la energie, eurodeputatul român a sfătuit Executivul european ”să pună mai multă rațiune în religia Green Deal”, arătându-și deschiderea față de ”folosirea gazului și a energiei atomice” pentru a evita o repetare a crizei.

Instituția europeană mai sus amintită urmează să prezinte lunile următoare hotărârea sa cu privire la includerea sau nu a gazelor naturale și energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”.

Astfel,  Franța, Slovenia, România și alte țări din centrul și estul Europei au făcut apel la includerea energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”, reluând un demers comun din luna martie.

Presiunea vine în contextul creșterii prețurilor la energie, lucru ce a dus la o scădere a cererii de gaze naturale din partea sectorului industrial, care se confruntă cu dificultatea de a-și derula operațiunile.

Comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a dat asigurări că statele membre au în depozite suficiente gaze naturale pentru a face față iernii, însă recenta creștere a prețurilor arată că este nevoie de o tranziție rapidă la surse regenerabile și să fie reformată piața gazelor din Uniunea Europeană.

”Gradul de umplere a depozitelor subterane este de peste 73% în Europa. Acest nivel este mai mic decât media din ultimii zece ani, dar unul adecvat pentru a acoperi necesarul din sezonul de iarnă”, a precizat Kadri Simson într-o dezbatere organizată de Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, pe tema diminuării impactului creșterii prețurilor la energie.

În egală măsură, aceasta a anunțat că ”până la finalul anului” va propune ”o reformă a pieţei gazelor, şi în acest context voi revizui aspectele legate de stocare şi securitatea aprovizionării.”

Comisia Europeană urmează să prezinte miercuri ”un set de instrumente” pentru ca statele membre să poată gestiona această situație fără a încălca normele europene, dând astfel curs solicitărilor venite din partea Spaniei.

În preambulul acestui anunț, comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, a dat asigurări că instituția omonimă va stimula statele membre să reducă taxele pe energie şi să redistribuie profiturile rezultate de pe urma creşterii preţurilor către cei mai defavorizaţi.

Aceste măsuri vor fi prezentate joi și în ședința Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE), unde invitată este Kadri Simson, comisarul european pentru Energie.