Eurodeputatul PNL Marian-Jean Marinescu, coordonatorul grupului PPE din Parlamentul European pentru 
politica de transport, are convingerea că premierul României, Florin Cîțu, va trata regiunile României în mod egal și va investi în infrastructura din regiunile cele mai defavorizate din țara noastră, Nordul Moldovei și Oltenia, pentru a reduce decalajele de dezvoltare.
Într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro, Marinescu și-a exprimat speranța că banii ”vor fi repartizați cu o singură dorință, aceea de dezvoltare economică, adică să nu aglomerăm o regiune cu infrastructură și să lăsăm alte regiuni”.
”Sunt bani pentru a-i utiliza pentru infrastructură sau pentru modernizare. Eu am pus cap la cap planul Programulului Operațional Sectorial pentru Trasport și proiectul pentru PNRR. Sunt foarte multe proiecte de infrastructură. Este adevărat, nu sunt finalizare. Aștept să vedem care este forma finală. Am reținut negativ că nu era finanțare pentru Lugoj-Craiova și pentru Târgu Mureș – Târgu Neamț. Exista finanțare pentru Ungheni – Târgu Neamț, dar nu se treceau munții”, a explicat eurodeputatul român, răspunzând la o întrebare legată de modul în care încă mai putem folosi banii europeni pentru lucrări în infrastructură, fie rutieră, fie feroviară.
În acest context, Marian-Jean Marinescu a atras atenția că cele două regiuni trebuie neapărat legate de Europa de Vest.
”Mă tem că Oltenia va rămâne izolată. Mă uitam pe harta pe care am făcut-o și erau propuse peste tot drumuri expres sau autostrăzi, dar nu era nimic în Oltenia. Exista în una dintre cele 2 propuneri, PNRR sau Programul Operațional Sectorial pentru Transport, București-Alexandria-Craiova, dar nu există nicio legătură către Vest, ceea ce pentru o regiune care se califică pentru tranziție justă datorită eliminării cărbunelui, să nu avem posibilitatea să aducem investiții ca să convertim forța de muncă, mi se pare ceva inacceptabil. Sper să se schimbe aceste planuri și să avem investiția în acest sens”, a completat europarlamentarul român.
”Cred că se vor rezolva aceste lucruri. Cred că premierul va avea grijă ca toate regiunile să fie tratate în mod egal și, bineînțeles, regiunile sărace să aibă ceva întâietate pentru că banii pe coeziune, Fondul de Coeziune, Fondul de Dezvoltare Regională, Fondul Social, vin în principal datorită sărăciei din cele cele regiuni pentru că așa este calculul făcut pentru anvelopa națională”, și-a exprimat speranța Marian-Jean Marinescu.
Potrivit versiunii din luna octombrie 2020 a Programului Operațional Transport (POT) pentru perioada 2021-2027, România își propune ca până în 2030 să extindă sau să modernizeze infrastructura de transport în vedere îmbunătățirii conectivității între regiunile țării, dar și cu restul țărilor din Uniunea Europeană.
Citiți și:
UE a desemnat 2021 Anul European al Căilor Ferate. România poate începe de acum să profite de oportunitățile de finanțare europene pentru modernizarea sectorului feroviar
Strategia POT s-a dezvoltat la intersecția politicii europene de transport evidențiată prin Politica TEN-T, Strategia Europa 2020, pachetul ”Europa în mișcare” și nevoile naționale de dezvoltare a infrastructurii și serviciilor de transport, precum și a siguranței rutiere așa cum sunt prezentate în Strategia actualizată de implementare a Master Planului General de Transport al României parte din Planul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030.
Conform versiunii publicate în octombrie 2020, principala provocare pe care POT 2021-2027 va trebui să o rezolve o reprezintă recuperarea decalajului de dezvoltare a infrastructurii de transport a României, adaptată inclusiv utilizării duale și asigurând în același timp atingerea obiectivelor europene de reducere a emisiilor de carbon și transferul spre o mobilitate durabilă și sigură.
Actualizarea PNRR urmărește să integreze criteriile stabilite recent prin Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență, în valoare de 672,5 miliarde de euro, din care România va beneficia de 30,44 miliarde de euro, precum și contribuția tuturor părților implicate în identificarea, conturarea și elaborarea de proiecte care să țintească reformarea celor mai importante sectoare din România.
În total, România va beneficia de 79.94 de miliarde de euro, distribuite după cum urmează: 30,44 miliarde prin Mecanismul de redresare și Reziliență, 28,22 miliarde din fondurile de coeziune, 19,34 miliarde din politica agricolă comună și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă.
