Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu avertizează: Deși a anunțat un Fond pentru tranziție echitabilă de 7,5 miliarde de euro, Comisia Europeană se bazează pe fondurile din politica de coeziune

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) a anunțat joi, într-o postare pe pagina sa de socializare, că propunerea Parlamentului European de a înființa un Fond pentru tranziția echitabilă a zonelor miniere este pusă în aplicare de către Comisia Europeană.

”Este un prim pas și este bine că avem de unde începe munca pentru protejarea celor mai vulnerabili cetățeni în fața schimbărilor aduse de trecerea la neutralitatea climatică. Propunerea Comisiei Europene va trebui însă considerabil îmbunătățită de către Parlamentul European. Consider că cel mai critic aspect este suprapunerea financiară dintre Fondul pentru tranziția echitabilă și politică de coeziune. Deși Comisia Europeană a anunțat un buget de 7,5 miliarde euro pentru acest fond, de fapt Comisia Europeană se bazează pe fondurile din politica de coeziune. Propunerea Comisiei Europene de a transfera între 1,5 și de 3 ori mai multe fonduri din programele ERDF și ESF+ decât alocarea pentru Fondul pentru tranziția echitabilă dezavantajează exact regiunile cele mai slab dezvoltate din UE și care vor avea și cel mai mult de suferit, așa cum este și cazul Olteniei”, a susținut Marinescu.

Citiți și Parlamentul European sprijină Pactul ecologic european, însă avertizează că va modifica orice propuneri legislative pentru ca Europa să atingă neutralitatea climatică până în 2050

Comisia von der Leyen a prezentat marți, la Strasbourg planul de investiţii pentru Planul ecologic european, care are scopul de a mobiliza investiţii publice şi a contribui la deblocarea de fonduri private prin intermediul unor instrumente financiare ale Uniunii Europene, în special InvestEU. Potrivit executivului european, acest plan va duce la investiţii în valoare de cel puţin 1.000 de miliarde de euro

Din acest plan, Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă este un instrument-cheie bazat pe trei surse principale de finanţare – Fondul pentru o tranziție echitabilă, o schemă de finanțare la nivelul InvestEU și un mecanism de împrumut prin colaborare cu Banca Europeană de Investiții.

Fondul pentru o tranziție echitabilă va primi fonduri noi din partea UE în cuantum de 7,5 miliarde de euro, care se adaugă cuantumului inclus în propunerea Comisiei pentru următorul buget pe termen lung al UE. Statele membre vor trebui, de asemenea, să se angajeze să aloce, pentru fiecare euro din Fondul pentru o tranziţie echitabilă, fonduri din Fondul european de dezvoltare regională şi din Fondul social european Plus şi să furnizeze resurse naţionale suplimentare. Efectul cumulat va consta în finanţare în cuantum de 30-50 de miliarde de euro, care va mobiliza şi mai multe investiţii. Fondul va furniza în principal granturi regiunilor.

Schema specifică pentru o tranziţie echitabilă în cadrul InvestEU are rolul de a mobiliza investiţii în cuantum de până la 45 de miliarde de euro. Această schemă va încerca să atragă investiţii private, inclusiv în energie şi transporturi durabile, care să aducă beneficii regiunilor respective şi să ajute economiile acestora să găsească surse noi de creştere.

De asemenea, mecanismul de împrumut pentru sectorul public, în colaborare cu Banca Europeană de Investiţii, cu garanţii de la bugetul UE, își propune să mobilizezeze investiţii de 25-30 de miliarde de euro. Mecanismul va fi folosit pentru împrumuturi acordate sectorului public, de exemplu în sectorul reţelelor de încălzire centralizată şi în cel al renovării clădirilor. În martie 2020, Comisia va prezenta o propunere legislativă care să încadreze acest aspect.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi susține nominalizarea asistenților medicali pentru ”Premiul Cetățeanului European 2020”

Published

on

© caleaeuropeana.ro/Diana Zaim

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie (ITRE) din Parlamentul European, salută și susține inițiativa popularilor europeni de a nominaliza asistenții medicali la ”Premiul Cetățeanului European 2020”.

”Susțin propunerea Grupului EPP de nominalizare a asistenților medicali pentru ”Premiul Cetățeanului European 2020”. Acest premiu reprezintă un gest de recunoștință și respect din partea noastră, a tuturor. Asistenții medicali, alături de medici și de ceilalți colegi ai lor sunt eroii noștri de fiecare zi. Sunt cei care au stat stat fără teamă în fața coronavirusului, ne-au protejat și ne-au îngrijit fără teamă și fără părtinire”, a transmis Cristian Bușoi pe pagina de Facebook.

Citiți și: Grupul PPE nominalizează asistenții medicali pentru ”Premiul Cetățeanului European 2020”: Le suntem pentru totdeauna recunoscători

Reamintim că eurodeputatul român Cristian Bușoi este coordonatourl Programului pentru sănătate al Uniunii Europene, #EU4Health, care va dispunde de un buget de 9,4 miliarde de euro, și potrivit acestuia, acest nou instrument va veni în ajutorul asistenționlor medicali și a medicilor, eroii din prima linie în lupta cu pandemia de COVID-19: ”Sunt încrezător că noul Program independent de Sănătate – pentru care sunt responsabil în Parlamentul European – va pregăti mai bine sistemele sanitare pentru viitoare crize și le va oferi asistenților medicali condiții mai bune de muncă.”

Comisia Europeană a propus alocarea a peste 9 miliarde de euro pentru crearea unui program dedicat sănătății, denumit EU4Health, cu scopul de a pregăti mai bine țările europene pentru crizele sanitare. 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Gheorghe Falcă, scrisoare către președintele Parlamentului European: România nu susține adoptarea Pachetului Mobilitate I

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Europarlamentarul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) i-a transmis vineri o scrisoare președintelui Parlamentului European, David Sassoli, privind Pachetul Mobilitate I pe care legislativul european urmează să-l supună la vot săptămâna viitoare.

Gheorghe Falcă subliniază în documentul transmis către Sassoli punctele din cadrul Pachetului care vor aduce la diferențe majore între cele 27 de state membre europene, dar și o contradicție între Pachetul Mobilitate și Acordul Green Deal prin care se țintește o reducere a poluării, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“România are o poziție foarte clară în ceea ce înseamnă Pachetul Mobilitate: ne dorim promovarea acestuia în scopul în care a fost lansat. Pachetul Mobilitate trebuie să aducă o îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru conducătorii auto, precum și asigurarea eficienței și sustenabilității sectorului de transport și asigurarea unei bune funcționări a Pieței Interne europene. În ciuda tuturor eforturilor, depuse atât la nivelul Consiliului, cât și la nivelul Parlamentului European, actualul Pachet conține prevederi care sunt clar problematice și care vor avea un efect negativ crescut la nivelul sectorului de transporturi având în vedere actuala criză de sănătate publică. Nu doar România are nemulțumiri vis-a-vis de actualul Pachet Mobilitate I. 9 țări din cele 27, Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Malta, Polonia și România, prin miniștrii afacerilor externe și ai transporturilor au transmis o scrisoare comună cu privire la poziția lor. România a venit cu argumente clare împotriva adoptării Pachetului Mobilitate. Există două perspective pentru care promovarea Pachetului Mobilitate nu este oportună: situația industriei de transport nu mai corespunde cu cea analizată în evaluarea de impact realizată de către Comisie la prezentarea propunerii și îndepărtarea de la scopul Pachetului Mobilitate. Ținta acestui Pachet a fost întărirea Pieței Interne și eficientizarea transportului rutier, dar unele măsuri introduse sunt contrarea acestor deziderate”, a declarat Gheorghe Falcă.

Europarlamentarul PNL explică punctual motivele pentru care Pachetul Mobilitate I nu trebuie adoptat în actuala formă.

“Criza cauzată de răspândirea coronavirusului și de măsurile de stopare a pandemiei au afectat și vor afecta pe termen lung industria de transport. Avem nevoie de un sector de transport rutier solid, acesta fiind una din principalele forțe care au sprijinit sistemul medical și a contribuit la supraviețuirea economică în perioada crizei. Pe de altă parte, întoarcerea vehiculului la fiecare 8 săptămâni în statul membru de stabilire a firmei, sub sancțiunea pierderii licenței de transport, nu aduce beneficii, ci doar probleme. Creșterea parcursului în gol afectează obiectivele climatice ale UE, întrucât mărește inutil emisiile de CO2. Se adaugă oboseala inutilă a șoferului, dar și periclitarea siguranței rutiere. Mai mult, întoarcerea vehiculului este discriminatorie față de transportatorii stabiliți în statele membre periferice (toți cei care contestă Pachetul Mobilitate), întrucât interpune distanțe colosale de parcurs pentru a ajunge la locul în care prestează servicii. În unele cazuri, barierele geografice sunt insurmontabile (este cazul statelor membre insulare). O altă măsură care pune bariere inutile în calea prestării de servicii este perioada de prohibiție (cooling off) în care un transportator nu mai are dreptul să opereze cabotaj într-un stat membru străin. Mai mult, obligarea conducătorului auto de a reveni la sediul firmei la 3 – 4 săptămâni pentru a-și petrece timpul liber este o altă măsură care este discriminatorie față de transportatorii din Est. Obligarea acestuia de a se întoarce îi încalcă dreptul fundamental de a-și alege unde își petrece timpul liber. Petrecerea repausului săptămânal în cabină nu ar trebui interzisă; ea are valoare de distanțare socială pentru prevenirea răspândirii COVID”, a completat el.

“Toate reglementările din actualul Pachet Mobilitate pun transportatorii din afară Uniunii într-o poziție concurențială avantajoasă față de cei din interior, iar pentru combaterea acestui avantaj incorect, prin renegocierea acordurilor bilaterale, statele membre din Est vor trebui să cedeze foarte mult”, a conchis Gheorghe Falcă.

Pachetul Mobilitate I a fost lansat de Comisia Europeană în mai 2017. Acesta conţine trei acte legislative referitoare la transportul rutier: Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 şi (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluţiile sectorului transportului rutier; Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce priveşte cerinţele minime referitoare la duratele de conducere zilnice şi săptămânale maxime, pauzele minime şi perioadele de repaus zilnic şi săptămânal şi a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce priveşte poziţionarea prin intermediul tahografelor; Directiva PE şi a Consiliului de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE şi la Directiva 2014/67/UE privind detaşarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier şi de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce priveşte cerinţele de control şi a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Pentru aceste acte legislative se aplică procedura de codecizie, fiind astfel necesar acordul atât al Consiliului, cât şi al Parlamentului European (PE) pentru adoptarea textelor respective.

Poziţia Consiliului asupra acestui Pachet a fost adoptată în decembrie 2018, iar prevederile cele mai problematice, precum obligaţia întoarcerii vehiculului la 8 săptămâni în statul de înmatriculare, obligaţia întoarcerii conducătorului auto la sediu la 3 sau 4 săptămâni (în funcţie de situaţie), introducerea unei perioade de prohibiţie de 4 zile pentru operaţiunile de cabotaj, au făcut obiectul negocierilor interinstituţionale cu Parlamentul European.

România s-a opus Pachetului final, alături de celelalte 8 state membre like-minded (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia), votând împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European.

Pachetul final a fost însă adoptat de Consiliu cu votul majorităţii calificate a statelor membre. O ultimă etapă procedurală prevăzută pentru adoptarea, în codecizie, a Pachetului legislativ, urmează a avea loc la 8 iulie a.c., când este programat votul final al Parlamentului European, în sesiune plenară.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Grupul PPE nominalizează asistenții medicali pentru ”Premiul Cetățeanului European 2020”: Le suntem pentru totdeauna recunoscători

Published

on

© Captură de ecran EPP video

Grupul popularilor europeni propune nominalizarea asistenților medicali pentru ”Premiul Cetățeanului European 2020”, se arată în comunicatul PPE, remis Caleaeuropeana.ro.

”Vrem să îi onorăm pe asistenții noștri medicali, în special pentru eforturile lor eroice din linia întâi în lupta cu pandemia de  COVID-19. Ne protejează împotriva virusului, au grijă de noi atunci când suntem bolnavi și, uneori, își riscă propira viața ca să ne salveze pe noi. Suntem pentru totdeauna recunoscători pentru eforturile lor depuse”,  a transmis liderul grupului PPE Manfred Weber.

De asemenea, trebuie să învățăm din experiența eroilor noștri, astfel încât UE să poată fi mai bine pregătită pentru viitoarele crize, insistă Weber: ”Criza sanitară provocată de COVID-19 a subliniat și importanța preocupărilor de sănătate publică și este clar că în viitor, UE va trebui să fie mai bine pregătită pentru aceste provocări.”

Premiul Cetățeanului European ar fi un omagiu adecvat și un gest important de apreciere din partea tuturor, spune europarlamentarul Frances Fitzgerald, purtătorul de cuvânt al drepturilor femeilor din grupul PPE: ”Este vorba despre asistenții noștri care sunt alături de pacienți în timpul celor mai dificile ore, ținându-i de mână, oferindu-le confort și demnitate celor care sunt cei mai vulnerabili. Aprecierea pe care o avem pentru dăruirea și îngrijirea lor în spitale, în casele de îngrijire a persoanelor în vârstă și în casele de familie, a fost evidentă atunci când i-am aplaudat în fiecare seară în perioada critică a pandemiei.”

Grupul PPE a propus ca Federația Europeană a Asociațiilor Asistenților Medicali să accepte Premiul Cetățeanului European în numele asistenților medicali pe care îi reprezintă, dacă această nominalizare va câștiga.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending