Connect with us

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Banii alocați politicii de coeziune ar trebui utilizați în regiunile Moldova și Oltenia, cele mai sărace din România

Published

on

©European Parliament

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) subliniază faptul că banii pentru politica de coeziune trebuie utilizați în funcție de anumite priorități. În cazul României ”banii alocați politicii de coeziune ar trebui utilizați în regiunile cele mai sărace (nordul Moldovei și Oltenia), cărora le sunt destinați: locuri de muncă și dezvoltare economică pe termen lung, pe asta ar trebui cheltuiți acești bani.”

Parlamentul European are deja o poziție adoptată privind acest dosar, iar România în calitate de președinție la Consiliul Uniunii Europene pe perioada mandatului său ”nu a avut nici un punct de vedere”, informează deputatul european.

În viitorul cadru financiar multianual, România are la dispoziție o sumă de bani consistentă „care ar trebui cheltuita”. Sper ca împreună cu colegii români să introducem în noua politică de coeziune (2021-2027) elemente care să oblige statele membre să folosească banii în direcțiile sustenabile, care aduc dezvoltare economică.”, a transmis Marian-Jean Marinescu pe pagina sa oficială de Facebook.

Reamintim că europarlamentarul Marian-Jean Marinescu  a propus o nouă procedură prin care Parlamentul European a introdus pentru prima dată cifre cu alocările bugetare pentru toate politicile europene în viitorul buget al Uniunii Europene pe următorii 7 ani.

Citiți și: Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a propus o nouă procedură prin care PE a introdus pentru prima dată cifre cu alocările bugetare pentru toate politicile europene în viitorul CFM

Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE Această politică se adresează  tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții

Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.

În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.

România beneficiază de o finanțare europeană de 30,8 miliarde EURO. Situația Fondurilor Structurale de Investiții pentru perioada 2014-2020 poate fi vizualizată pe Platforma actualizată de ,,Date Deschise” a Comisiei Europene.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a fost propus președinte al Intergrupului Cer și Spațiu din Parlamentul European

Published

on

© Marian-Jean Marinescu/ Facebook

Eurodeputatul Marian Jean Marinescu (PNL, PPE), coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru transport și turism din Parlamentul European, a fost propus marți pentru a prelua președinția Intergrupului Cer și Spațiu (Sky&Space), o funcţie onorantă, dar şi cu foarte multe responsabilităţi.

“Am fost propus de către colegii mei pentru a prelua președinția Intergrupului Cer și Spațiu (Sky&Space). În legislatura trecută am fost vicepreședintele acestui intergrup și am organizat foarte multe evenimente care au ajutat cele două industrii. Dincolo de asta, am propus, iar Parlamentul a aprobat proiectele mele pilot, unele dintre ele fiind acum finalizate, altele aflându-se în derulare. Am contactat colegi de la celelalte grupuri politice pentru a le propune să fie vicepreședinți. Strângem semnături, iar în decembrie, Parlamentul va decide câte intergrupuri vor activa în această legislatură și ce domenii vor acoperi. Sper ca și în următorii cinci ani Intergrupul Sky&Space, să își continue activitatea, având în vedere ca, pe de o parte, este un intergrup de tradiție în Parlamentul European (funcționează de peste 10 ani), iar pe de alta, s-a dovedit o platformă extrem de importantă pentru susținerea industriilor de aviație și spațiu, două domenii de viitor nu doar pentru Europa, ci pentru întreaga lume”, a explicat europarlamentarul Marian Jean Marinescu, într-o postare pe Facebook.

Marian-Jean Marinescu este coordonatul grupului PPE în cadrul Comisiei pentru transport și turism din Parlamentul European. Aflat la cel de-al patrulea mandat, este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fiind europarlamentarul român cu cel mai mare număr de dosare legislative coordonate. Cel mai recent, Marinescu a încheiat negocierile cu președinția română a Consiliului UE privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, noua politică europeană de transport. Din punct de vedere politic, Marian-Jean Marinescu este vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European. În 2014 și 2017 a fost ales Europarlamentarul Anului la categoria Cercetare și Inovare. 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu solicită țărilor UE deblocarea tratativelor privind viitorul cadru financiar multianual: Parlamentul European va respinge o reducere a fondurilor pentru coeziune și agricultură

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) a afirmat miercuri că susține rezoluția Parlamentului European prin care legislativul de la Bruxelles solicită Consiliului Uniunii Europene să deblocheze tratativele privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual, care trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

PE și-a stabilit deja poziția de mai bine de un an de zile și așteaptă intrarea în dialog cu Consiliul. Pentru prima dată, la propunerea mea, Parlamentul European a introdus cifre cu alocările bugetare pentru fiecare domeniu și politică europeană. Prioritățile PE pentru următorii 7 ani sunt bine stabilite și unele dintre ele vin în ajutorul României”, a scris Marinescu, într-o postare pe Facebook.

Parlamentul European, aflat într-o mini-sesiune plenară la Bruxelles, va vota joi o rezoluție privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Mai mult, miercuri,  Comisia Europeană i-a invitat pe liderii țărilor membre să ofere îndrumările strategice necesare impulsionării definitivării bugetului UE 2021-2027 până la finele anului. De altfel, încă de anul trecut, eurodeputații au solicitat ca viitorul buget multianual să fie construit prin alocarea a 1,3% din venitul național brut, în timp ce Comisia Europeană a propus inițial o alocare de 1,1%, iar o parte din statele membre vor să rămână la procentul de 1%.

În context, Marian-Jean Marinescu reamintește că Parlamentul European continuă să respingă propunerea Comisiei Europene de reducere a fondurilor alocate politicii de coeziune și politicii agricole comune, în condițiile în care majoritatea noilor priorități europene vizează migrația, apărarea sau schimbările climatice.

Parlamentul va intra în dialogul cu Consiliul cu mandat de a menține actuala finanțare a acestor domenii”, a mai scris Marinescu, coordonator al grupului PPE în Comisia pentru transport și turism a Parlamentului European.

În plus, solicită Comisiei să se asigure că noul buget multianual corespunde noilor obiective de protejarea a mediului, prin alocări financiare care să asigure o tranziție justă spre o economie cu zero emisii de carbon, astfel încăt să nu existe zone sau regiuni defavorizate. Alegerile din mai 2019 au demonstrat atașamentul cetățenilor față de valorile și instituțiile europene. PE este dator să semnaleze Consiliului că blocarea negocierilor pe MFF 2021-2027 implică riscul bugetul să nu fie votat la timp și ca beneficarii programelor UE – adică cetățenii europeni- să nu își poată continua proiectele”, a mai afirmat Marinescu.

Comisia Europeană a propus în luna mai a anului 2018 un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27 și care conține, între altele, diminuarea cu 7%, respectiv 5%, a alocărilor financiare pentru politica de coeziune și pentru cea agricolă comună.

În total, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.

La finalul Consiliului European din iunie 2019, șefii de stat sau de guvern au salutat eforturile depuse de președinția României la Consiliul Uniunii Europene privind pachetul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, propunerea de buget de peste 1.000 de miliarde de euro și în care România ar urma să beneficieze de al patrulea cel mai mare buget în cadrul politicii de coeziunii.

Cu toate acestea, șefii de stat sau de guvern au amânat obiectivul de a ajunge la un acord final privind bugetul european multianual până la sfârșitul anului.

Consiliul European ”solicită Președinției Finlandeze să continuă munca și să dezvolte documentul de negociere. În baza acestuia, Consiliul European va avea un schimb de opinii în octombrie 2019, țintind aprobarea unui acord până la finalul anului”.

 

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE): Regulamentul privind colaborarea dintre OLAF și Parchetul European, important, dar problematic. Sperăm să-l finalizăm până în primăvara lui 2020

Published

on

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), coordonator al grupului PPE în Comisia pentru Transport și Turism (TRAN) a Parlamentului European, transmite că negocierile privind modificarea Regulamentului OLAF vor începe cel mai probabil la începutul lunii noiembrie, atât Parlamentul European cât și Consiliul propunând modificări suplimentare.

,,Negocierile cu Consiliul la modificarea Regulamentului OLAF (document al cărui raportor al Parlamentului sunt și care se referă la colaborarea dintre OLAF și Parchetul European) vor începe, cel mai probabil, la începutul lunii noiembrie, în condițiile în care Parchetul va trebui să înceapă să funcționeze în toamna anului 2020. Acestea sunt câteva dintre concluziile intâlnirii pe care am avut-o cu liderul grupului de lucru din PE care va discuta cu Consiliul regulamentul. Deocamdată, grupurile politice nu și-au desemnat raportorii din umbră. Am identificat câteva elemente care sunt foarte diferite în cele două texte. Parlamentul a votat un text care aduce modificări suplimentare față de cele propuse de Comisia Europeană, Consiliul la fel, și sper să ne putem accepta reciproc intervențiile asupra textului, pentru a ajunge la un acord. Este un regulament important, dar problematic, însă am căzut de acord să îl finalizăm până la finalul sesiunii de primăvară 2020, adică până la preluarea de către Germania a președinției rotative a Consiliului, la 1 iulie 2020”, este mesajul transmis de eurodeputatul PNL. 

Despre Parchetul European și rolul OLAF

Parchetul European este programat să devină operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Crearea EPPO marchează o dezvoltare fundamentală în lupta împotriva crimelor care afectează bugetul UE. De asemenea, este un pas important spre crearea unei zone comune de justiție penală în Uniunea Europeană în ansamblu.

În prezent, numai autoritățile naționale pot investiga și judeca fraudele din bugetul UE, însă competențele lor se opresc la frontierele naționale și instrumentele lor de combatere a fraudei financiare la scară largă, în mai multe țări, sunt limitate. EPPO va putea acționa rapid peste granițe fără a fi nevoie de proceduri îndelungate de cooperare judiciară. Acest lucru ar trebui să conducă la urmărirea penală mai eficientă și să ajute la recuperarea mai rapidă a banilor fraudați.

O astfel de intervenție este necesară pentru a face față fraudării miliardelor pe care bandele criminale organizate le adună în fiecare an prin eludarea normelor naționale și europene.

Dacă EPPO începe o anchetă, autoritățile naționale nu vor mai deschide propria investigație cu privire la infracțiunea respectivă. De asemenea, acestea vor trebui să raporteze EPPO orice conduită penală care iese în evidență.

La rândul său, EPPO îi va judeca pe criminalii investigați de instanțele naționale competente.

De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Sediul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Care va fi rolul OLAF?

OLAF investighează frauda împotriva bugetului UE, corupția și comportamentele incorecte grave în cadrul instituțiilor europene și dezvoltă politica antifraudă pentru Comisia Europeană.

OLAF intenționează să devină un partener de încredere și privilegiat pentru EPPO imediat ce începe să funcționeze.

În cadrul acestui parteneriat interinstituțional, EPPO va fi responsabil pentru cercetările penale, în timp ce OLAF va continua investigațiile administrative privind neregulile și fraudele care afectează interesele financiare ale UE, în toate țările UE. În acest sens, se va consulta și coordona strâns cu Parchetul European.

Această împărțire a responsabilităților va asigura cea mai extinsă protecție posibilă a bugetului UE.

Marian-Jean Marinescu este coordonatul grupului PPE în cadrul Comisiei pentru Transport și Turism din Parlamentul European. Aflat la cel de-al patrulea mandat, este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fiind europarlamentarul român cu cel mai mare număr de dosare legislative coordonate. Cel mai recent, Marinescu a încheiat negocierile cu președinția română a Consiliului UE privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, noua politică europeană de transport. Din punct de vedere politic, Marian-Jean Marinescu este vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European. În 2014 și 2017 a fost ales Europarlamentarul Anului la categoria Cercetare și Inovare. (Mai mult despre activitatea lui Marian-Jean Marinescu AICI).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending