Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est, apreciază eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PPE, PNL), care mai spune că domeniul transportului este prioritar pentru grupul PPE, dar nu și pentru celelalte grupuri politice. 

„S-a ajuns la un acord între Parlamentul European și Consiliu referitor la bugetul european pe următorii șapte ani (2021-2027). Pe de o parte, este bine că s-a ajuns la acest acord, pe de alta, nu este în regulă că cele 16 miliarde de euro obținute în plus de Parlament nu vor fi bani ”proaspeți” (din contribuțiile Statelor Membre), ci bani care vor veni din eventualele amenzi pe care UE le va aplica pentru diversele încălcări ale legilor europene, din relocari etc. Din cele 15 programe strategice, Parlamentul a aprobat măriri de buget doar pentru mai puțin de 10 dintre ele. Din păcate, nu și pentru politica de transport. Pe primul loc este Horizon EU, care are deja foarte mulți bani, cu care se finanțează cercetarea fundamentală. Or, UE are nevoie de inovare, cercetare aplicata, care să ducă mulți bani în sectorul economic. Cred că prioritar ar fi să dezvoltăm inovarea. Pentru grupul PPE, transportul este prioritar, însă nu și pentru celelalte grupuri politice. Nu este foarte bine, întrucât în estul UE transportul rămâne o prioritate”, explică eurodeputatul PPE. 

Președinția germană a Consiliului Uniunii Europene a ajuns pe 10 noiembrie la un acord politic cu negociatorii Parlamentului European în cadrul negocierilor menite să asigure acordul Parlamentului pentru următorul cadru financiar multianual, bugetul pe termen lung al UE.

Acordul a fost încheiat în urma unor consultări intensive cu Parlamentul și Comisia care au fost în desfășurare de la sfârșitul lunii august. Acesta completează pachetul financiar cuprinzător de 1.824,3 miliarde de euro negociat de liderii UE în iulie, care combină următorul cadru financiar multianual – 1.074,3 miliarde de euro – și un instrument de recuperare temporară de 750 miliarde de euro, următoarea generație UE (în prețurile din 2018). Acordul va fi prezentat statelor membre și plenului Parlamentului European spre aprobare împreună cu celelalte elemente ale următorului cadru financiar multianual și ale pachetului de recuperare, inclusiv regimul general de condiționalitate a fondurilor UE de respectarea statului de drept pentru protecția bugetului Uniunii, un acord provizoriu fiind obținut la 5 noiembrie în urma tratativelor dintre președinția Consiliului și negociatorii Parlamentului.

Potrivit lui Marian-Jean Marinescu,  acordul provizoriu va trebui votat de Statele Membre și în plenul PE. În Consiliu, însă, amintește acesta, există o problemă legată de condiționarea cu respectarea statului de drept, care nu este agreată de 2 state membre- Ungaria și Polonia, și care se vor opune în Consiliu. Totuși, „pentru că este nevoie doar de majoritate calificată, nu vor fi probleme în Consiliu pentru acest buget. Dar, din pacate, vor apărea probleme cu bugetul Facilității de recuperare și reziliență, unde este nevoie de aprobarea parlamentelor naționale”, informează eurodeputatul. 

De fapt, explică Marinescu, parlamentele nationale trebuie să aprobe o decizie a Consiliului European prin care se mărește plafonul de buget al UE, pentru ca executivul european, Comisia, să poată lua acești bani de pe piață.

„Dacă această decizie nu este aprobată, atunci acel plan nu poate fi pus in aplicare. Să sperăm că vom putea porni din 2021 cu un buget nou și programe sectoriale noi”, mai spune eurodeputatul. 

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Alexandra Loy
Alexandra Loy
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Articole Populare